Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 108/2010. Curtea de Apel Brasov

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 108/ DOSAR NR-

Ședința publică din 12 februarie 2010

PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țînț

- - - JUDECĂTOR 3: Elena Barbu judecător

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov, inculpații - și îm potriva încheierii de ședință din data de 10 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, recurentul inculpat asistat de avocat ales, intimatul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales e, intimatul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu, intimatul inculpat G, în stare de arest preventiv asistat de avocat ales, intimatul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, intimatul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales și intimatul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Având în vedere dispozițiile art. 7, 8 Cod procedură penală, se prezintă în instanță interpretul de limba italiană - - desemnat să asigure traducerea dezbaterilor pentru inculpații și, aceasta depunând jurământul potrivit dispozițiilor art. 327 Cod procedură penală.

Întrebați fiind, apărătorii aleși ai inculpaților și reprezentantul parchetului, declară că nu au cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 385¹³Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor declarate.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul susține că a declarat recurs împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov, recurs ce vizează înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru inculpații -, G și și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara pentru inculpații, și.

Susține că raportat la stadiul procesual al cauzei, termenul rezonabil nu a fost depășit și încălcat, inculpații fiind arestați preventiv în luna noiembrie 2009.

În opinia sa, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat sub nicio formă. Instanța de fond a procedat la ascultarea parțială inculpaților. Pe parcursul cercetării judecătorești o parte din inculpați au contestat o parte din acte susținând că actele de la notar nu au fost semnate de ei. Consideră că prin lăsarea în stare de libertate a inculpaților buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată în sensul că ar fi greu de realizat procedura.

Totodată apreciază că înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților la acest moment procesual este inoportună, cu atât mai mult, în cazul cetățenilor albanezi, care nu au dovedit existența unei locuințe.

Concluzionează solicitând admiterea recursului promovat și rejudecând respingerea cererilor de înlocuirea a măsurii arestări preventive a inculpaților

Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Inculpatului i s-a reținut o infracțiune gravă, dar la acest moment procesual beneficiază de prezumția de nevinovăție, dubiul profitând inculpatului.

Apărătorul ales al inculpatului susține că dispozițiile art. 136 Cod procedură penală impun anumite situații pentru luarea măsurii arestării preventive, dar solicită a se observa că nu a intervenit nicio dovadă că inculpatul lăsat în stare de libertate ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Inculpații sunt veri prin alianță și nu se poate evidenția o preocupare a acestora de a obține foloase prin mijloace infracționale. Inculpatul are un frate cu reședința în mun. B, astfel încât are unde locui.

Pe cale de consecință solicită admiterea recursului și punerea în stare de libertate a inculpatului, cu eficientizarea dispozițiilor art. 139 raportat la art. 145 Cod procedură penală.

Avocat ales pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte încheierii din 10.02.2010 pronunțate de Tribunalul Brașov și revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În opinia sa, nu este pe deplin dovedită infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru constituirea unui grup infracțional. Inculpatul a recunoscut faptele, este singurul întreținător al familiei, are doi copii minori și apreciază că dacă ar fi cercetat în stare de libertate, buna desfășurare a procesului penal nu ar fi afectată și nu va influența martorii sau alte persoane.

În cazul în care se consideră că revocarea măsurii arestării preventive este prea mult, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură ce să asigure buna desfășurare a procesului penal, prin obligarea inculpatului să respecte măsurile impuse de instanță.

Avocat ales pentru intimatul inculpat, solicită în conformitate cu dispozițiile art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea recursului declarat de Ministerul Public și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov.

Consideră că în mod corect Tribunalul Brașova dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, impunându-i inculpatului să respecte o sumă de obligații, care să asigure buna desfășurare a procesului penal.

Subliniază faptul că față de acest inculpat s-a luat măsura arestării preventive în cadrul recursului promovat de parchet la această curte de apel, după ce 5 zile petrecut în stare de libertate de la momentul respingerii propunerii de arestare preventivă și momentul luării acestei măsuri. Inculpatul nu s-a sustras și s-a prezentat de fiecare dată la organele de urmărire penală și la instanțele de judecată, motiv pentru care se impune respingerea recursului declarat de Ministerul Public.

Avocat ales pentru intimatul inculpat G solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Public și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov, apreciind că tribunalul în mod corect a analizat participația minimă a acestuia în comparație cu ceilalți inculpați. Inculpatul a transportat pe cetățenii albanezi la rugămintea inculpatului.

Avocat din oficiu pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Public și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov, apreciind că în mod corect tribunalul a înlocuit măsura arestării preventive, raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpaților, buna desfășurare a procesului penal putând fi asigurată în condiții optime și cu inculpatul în stare de libertate.

Avocat ales pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Public și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov la data de 10 februarie 2009 considerând că în mod corect tribunalul a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara întrucât inculpatul a manifestat interes asupra cauzei și de a locui la vărul său din B, astfel încât procedura de citare poate fi îndeplinită în bune condiții atât la sediul avocatului său și nu există nici un fel de date că inculpatul s-ar sustrage judecății. Solicită respingerea recursului și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov.

Avocat ales pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Public și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov.

Susține că la acest moment trebuie analizat dacă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive mai subzistă sau au suferit modificări.

În acest sens, afirmă faptul că inculpatul a revenit asupra declarațiilor și a spus că inculpatul nu a săvârșit fapte prevăzute de legea penală și a precizat condițiile în care a dat acele declarații, fiind în relații de dușmănie cu inculpatul. Solicită respingerea recursului declarat și menținerea încheierii atacate.

Avocat ales e pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Public și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov.

În opinia sa, încă de la început consideră că nu au existat temeiuri pentru luarea măsurii arestării preventive față de acești inculpați întrucât nu poate fi vorba despre un grup organizat. Nu se poate discuta de aderare la un grup organizat format din două persoane. Nu poate fi apreciată activitatea inculpatului ca o activitate consumată în condițiile în care din convorbirea telefonică rezultă că inculpatul i-a cerut lui să facă un transport, iar după 10 minute revine și îi spune că nu mai este necesar acel transport. Or, trecerea se face la graniță și nu la 70 de km de

Solicită respingerea recursului declarat și menținerea încheierii.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, asupra recursurilor declarat de inculpații și pune concluzii de respingere a recursurilor declarate apreciind că în mod corect tribunalul a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au suferit modificări și nu se impune lăsarea în stare de libertate raportat la modalitatea în care se conturează faptele, stadiul cercetării judecătorești, precum și pentru atingerea scopului măsurilor preventive, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală.

Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și se raliază concluziilor apărătorului său.

Intimatul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului declarat de parchet și judecarea sa în stare de libertate.

Intimatul inculpatG,personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

Intimatul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

Intimatul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

Intimatul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită a fi judecat în stare de libertate întrucât a suferit un accident și în Penitenciarul Codlea nu poate fi tratat.

Intimatul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 10 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Brașov în dos. nr-, s-a dispus, în temeiul art. 139 alin. 1, 3/5 Cod Procedura Penala rap la art 145 Cod Procedura Penala a fost înlocuită măsura arestării preventive dispusă față de inculpații:

- -, G,cu măsura obligării de nu părăsi localitatea fară încuviințarea instanței.

In baza art 139 al 1 rap la art 145/1 Cpp, a fost înlocuită măsura arestării preventive a inculpaților:

-, -, -cu masura obligarii de a nu parasi tara, fără încuviințarea instanței.

În baza art 145/1 corob cu art 145 al 1/1, 1/2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații -, G, -, -, ca pe durata acestei măsuri să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau instanțele de judecată ori de câte ori este chemat.

- să se prezinte la Poliția or -inculpații -, G, -, -,respectiv la IJP M-inculpatul conform programului de supraveghere întocmit de aceste instituții sau ori de câte ori este chemat.

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței.

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici categorie de arme.

- să nu se apropie de co-inculpați și să nu comunice între ei,respectiv inculpații din prezentul dosar: -, -, G, -, -, (fost ), (fost ), și (fost ),direct sau indirect.

- să nu se apropie de martorii, -, a, și.

S-a atras atenția inculpaților asupra dispoz. Art. 145 al 3 Cod Procedura Penala în sensul că în caz de încălcare cu rea credință măsurii sau obligațiilor care le revin această măsură preventivă va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

A fost respinsă cererea inculpatului privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

A fost respinsă cererea inculpatului privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Au fost respinse cererile subsidiare ale inculpaților -, G, -, -, (fost ) privind revocarea măsurii arestării preventive reținându-se că în speță nu au intervenit modificări ale temeiurilor ce au stat la baza luării acestei măsuri, acestea subzistă față de gravitatea infracțiunii, rezonanța socială a faptei comise, modalitatea de derulare a acesteia ce reflectă starea de temere a comunității la lăsarea în libertate a inculpatului.

În esență, prima instanță a reținut că raportat la stadiul cercetării judecătorești, după audierea inculpaților cercetați în stare de arest preventiv, la circumstanțele reale dar și personale ale inculpaților -, G, -, - și, la natura și durata în timp a infracțiunilor pentru care sunt cercetați și la gradul lor de participație, instanța consideră că scopul procesului penal și anume desfășurarea în bune condiții a procesului penal concomitent cu apărarea ordinii publice, nu mai impune în continuare menținerea inculpaților în stare de arest preventiv, măsura care prin natura sa trebuie să aibă un caracter excepțional.

De asemenea, instanța a mai constatat că măsura obligării de a nu părăsi localitatea respectiv țara solicitată de inculpați (inculpații și au solicitat înlocuirea cu această măsura prin prisma ocupației-activități de transport) este o măsură care, în același timp fiind restrictivă de libertate, apare la acest moment ca fiind mai corect individualizată raportat la particularitățile cauzei mai sus evidențiate și care prin obligațiile care vor fi stabilite în sarcina inculpaților servește pe deplin acest scop în condițiile respectării drepturilor fundamentale ale persoanei.

În ceea ce privește cererile formulate de inculpații și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara,respectiv localitatea instanța le va respinge ca neîntemeiate.

Raportat la modalitatea in care se conturează faptele - de mai multe persoane împreună, în alte două state europene ceea ce imprimă faptei un caracter transnațional, perioada destul de îndelungată în care se presupune că s-ar fi desfășurat activitatea infracțională, sumele de bani obținute cel puțin de inculpatul, dar și la circumstanțele personale ale inculpaților care nu se află la prima confruntare cu legea penală, Tribunalul a constatat că lăsarea în libertate la acest moment procesual, înainte de audierea,filierei din M" a unor suplimente de declarații și eventual confruntări ale unor inculpați, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și ar aduce atingere scopului procesului penal,astfel cum este reglementat de art 136 Codul d e procedura penală.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov și inculpații și.

Ministerul Publica criticat soluția pentru netemeinicie, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru inculpații -, G și și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara pentru inculpații, și, arătând că raportat la stadiul procesual al cauzei, termenul rezonabil nu a fost depășit și încălcat, inculpații fiind arestați preventiv în luna noiembrie 2009.

Ministerul Publica mai arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat sub nicio formă; instanța de fond a procedat la ascultarea parțială inculpaților, pe parcursul cercetării judecătorești o parte din inculpați au contestat o parte din acte susținând că actele de la notar nu au fost semnate de ei, astfel că prin lăsarea în stare de libertate a inculpaților buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată în sensul că ar fi greu de realizat procedura.

Totodată a susținut că înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților la acest moment procesual este inoportună, cu atât mai mult, în cazul cetățenilor albanezi, care nu au dovedit existența unei locuințe.

Inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea în parte încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, arătând că în sarcina lui s-a reținut o infracțiune gravă, dar la acest moment procesual beneficiază de prezumția de nevinovăție, dubiul profitând inculpatului, că dispozițiile art. 136 Cod procedură penală impun anumite situații pentru luarea măsurii arestării preventive, dar solicită a se observa că nu a intervenit nicio dovadă că inculpatul lăsat în stare de libertate ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În plus, inculpatul a arătat că este văr prin alianță și nu se poate evidenția o preocupare a acestora de a obține foloase prin mijloace infracționale și că are un frate cu reședința în mun. B, astfel încât are unde locui și unde sa fie găsit.

Inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea în parte încheierii din 10.02.2010 pronunțate de Tribunalul Brașov și revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea arătând că nu este pe deplin dovedită infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru constituirea unui grup infracțional; a recunoscut faptele, este singurul întreținător al familiei, are doi copii minori și apreciază că dacă ar fi cercetat în stare de libertate, buna desfășurare a procesului penal nu ar fi afectată și nu va influența martorii sau alte persoane.

În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură ce să asigure buna desfășurare a procesului penal, prin obligarea la respectarea măsurilor impuse de instanță.

Verificând hotărârea atacată în raport cu actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța constată că recursurile sunt nefondate.

În primul rând, se impune a observa că inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT Serviciul Teritorial Brașov din data de 7.01.2010, în stare de arest preventiv, după cum urmează:

-, pentru comiterea infracțiunilor de:

"constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.

"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.

"trecere ilegală a frontierei de stat" prevăzută și pedepsită de art.70 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal

În sarcina celor doi inculpați s-a reținut că la începutul lunii februarie 2009, împreună cu inculpatul și un cetățean italian, a cărui identitate nu a putut fi stabilită, au constituit un grup infracțional organizat, care a acționat pe teritoriile a trei state, România și Italia în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, iar în intervalul februarie - noiembrie 2009 pe teritoriul statului albanez au coordonat împreună activitatea de recrutare a cetățenilor albanezi interesați să ajungă în Italia, după obținerea vizelor pentru România și pe teritoriul statului român au ținut legătura cu - pe zona B, și - pe zona

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în intervalul ianuarie - septembrie 2009:

- cei doi inculpați i-au racolat pe cetățenii albanezi, Gjini, interesați să ajungă fraudulos în Italia;

- au făcut demersuri în vederea obținerii vizelor pentru România și, ulterior, cu excepția cetățenilor albanezi Gjini, și, i-a pus în legătură cu, care a organizat și efectuat activitățile de scoatere frauduloasă din țară, transportându-i în Italia;

- la data de 02.11.2009 s-au deplasat împreună cu compatrioții lor din în România, intrând în țară prin punctul de trecere al frontierei B Otopeni, iar la 04 noiembrie 2009 au efectuat, împreună cu, cu știința lui, activități de călăuzire și transport al învinuiților, și, reușind să-i treacă în mod fraudulos frontiera de stat prin punctul de trecere "Nădlac".

-la 10.11.2009, de această dată împreună cu, - și G, au încercat să-i treacă din nou frontiera de stat prin același punct vamal, fiind însă surprinși de către organele judiciare.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, la 04.11.2009, au trecut ilegal granița româno-ungară prin punctul de trecere al frontierei Nădlac, încălcând prevederile art.4 alin.4 din OUG nr.194/2002, fiind depistați și reținuți de către autoritățile judiciare ungare, iar în noaptea de 10/11 noiembrie 2009, după returnarea lor în România, au încercat să treacă din nou frontiera, prin același punct vamal, fiind surprinși de către organele judiciare în apropierea acestuia.

- - pentru comiterea infracțiunilor de:

"constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prev. și ped. de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal.

"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal.

cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.

În sarcina acestui inculpat s-a reținut că la începutul lunii februarie 2009, împreună cu un cetățean albanez și unul italian ale căror identități nu au putut fi stabilite până în prezent ("") a constituit un grup infracțional organizat, care acționează pe teritoriile a trei state, România și Italia în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani. În intervalul de timp menționat acesta s-a ocupat, pe teritoriul statului român, pe de o parte de întocmirea invitațiilor pe numele său ori pe numele altor membri ai grupului, în baza cărora au fost eliberate vize de scurtă ședere mai multor cetățeni albanezi, iar pe de altă parte i-a călăuzit pe aceștia și a organizat activități de călăuzire (prin stabilirea traseelor de urmat în vederea ajungerii în țara de destinație și cazarea migranților) desfășurate de către, G, care, la solicitarea sa, au aderat la grupul infracțional;

La finele lunii septembrie 2009, împreună cu și, la solicitarea liderului grupului care acționează pe teritoriul statului albanez, a completat invitații pentru un alt membru al grupării respectiv - care avea rolul de a-i însoți pe migranți din țara de origine în cea de destinație - și pentru, pe care odată ajunși în România trebuia să îi treacă în mod fraudulos frontiera cu un alt membru al grupării, însă atât liderul grupului din cât și au decis să apeleze la, la rândul său membru al grupului alături de (ambii cu domiciliul în județul V). La data de 04 noiembrie 2009 cetățenii albanezi susmenționați au fost transportați de către, cu autoturismul marca "Mercedes " înmatriculat sub numărul - și au trecut în mod fraudulos frontiera de stat prin punctul de trecere "Nădlac", toți șase fiind depistați și reținuți de către autoritățile judiciare ungare.

Ulterior datei de 04.11.2009, a organizat și coordonat activitățile de scoatere frauduloasă din țară a acelorași migranți, în care i-a implicat și pe - și G, iar la data de 10.11.2009, în jurul orelor 24:00, a fost surprins împreună cu aceștia de către organele judiciare, în apropierea punctului de frontieră Nădlac, în timp ce au încercat să-i scoată fraudulos din țară pe, și.

În intervalul ianuarie-februarie și mai-iunie 2009, la solicitarea inculpaților și a organizat, coordonat și efectuat activitățile de scoatere frauduloasă din România,prin vama "Nădlac" și ulterior transportul până în Italia, a cetățenilor albanezi, și, după ce a făcut demersuri pentru obținerea vizelor, prin întocmirea de invitații fictive pentru aceștia.

- G pentru comiterea infracțiunilor de:

"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit. b pct.13 din Legea nr.39/2003.

"trafic de migranți" în forma tentativei prevăzută și pedepsită de art.20 din Codul penal raportat la art.71 alin.1 din OUG 105/2001.

cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.

În sarcina inculpatului s-a reținut în fapt că a aderat la grupul infracțional organizat constituit de -, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009, pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani, iar în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului -, de efectuarea activităților de transport al migranților din România în Italia.

În data de 09.11.2009, împreună cu inculpații și, s-a implicat în pregătirea activităților de transport al cetățenilor albanezi, și, iar în data de 10.11.2009 i-a transportat pe teritoriul României în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, activitate ce a fost întreruptă datorită intervenției autorităților judiciare, în zona graniței de vest a României, la granița româno-

- pentru comiterea infracțiunilor de:

"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit. b pct.13 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal.

"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal.

cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal.

În sarcina inculpatului s-a reținut că a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, iar în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului, de efectuarea activităților de transport și călăuzire a migranților, pe care i-a sprijinit astfel să treacă în mod fraudulos granița de vest a României cu destinația Italia.

În intervalul februarie - august 2009, sub coordonarea inculpatului, a călăuzit un număr de 6 cetățeni albanezi, care au trecut în mod fraudulos granița de vest a României, prin zona din apropierea punctului de frontieră Nădlac.

- - pentru comiterea infracțiunilor de:

"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.

"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001.

cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.

Se retine în fapt că acesta a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul -, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, iar în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului -, de efectuarea activităților de transport al migranților, pe care i-a călăuzit și sprijinit să treacă în mod fraudulos granița de vest a României cu destinația Italia.

La data de 09.11.2009, împreună cu inculpații - și G, s-a implicat în pregătirea activităților de transport al cetățenilor albanezi, și, iar în data de 10.11.2009 i-a călăuzit pe aceștia în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, activitate ce a fost întreruptă datorită intervenției autorităților judiciare, în zona graniței de vest a României, la frontiera cu Ungaria.

- - - zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor de:

"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.

"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.

cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.

În fapt s-a reținut că acest inculpat a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul -, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia. Acesta s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului -, de întocmirea invitațiilor pe numele mai multor cetățeni albanezi, printre care și, și a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului -, prin punerea la dispoziție a mijloacelor de transport care au fost utilizate de acesta din urmă pentru călăuzirea migranților în scopul trecerii frauduloase a frontierei și a transportat împreună cu patru cetățeni albanezi.

- - pentru comiterea infracțiunilor de:

"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.

"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal,

cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.

În fapt s-a reținut ca acesta a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani.

De asemenea în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului, de întocmirea invitațiilor pe numele mai multor cetățeni albanezi, printre care și și și a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului, prin punerea la dispoziție a mijloacelor de transport care au fost utilizate de acesta din urmă pentru călăuzirea migranților în scopul trecerii frauduloase a frontierei, iar în vara anului 2009, transportat cu știința lui și împreună cu patru cetățeni albanezi.

Referitor la motivele invocate în susținerea recursului de către Ministerul Public, Curtea are a observa că acestea sunt neîntemeiate, soluția dispusă de Tribunalul Brașov fiind judicioasă prin prisma celor vute în vedere la modificarea temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive.

Astfel, Tribunalul Brașova procedat la audierea inculpaților și față de celelalte probe administrate în cauză, corect a stabilit că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive, procesul putând continua în bune condiții prin înlocuirea acestei măsuri cu altă măsură preventivă, tot restrictivă de libertate, aceea de a nu părăsi localitățile de domiciliu.

Față de temeiurile arestării preventive, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală, instanța este datoare să arate că există probe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În acest context, în mod corect prima instanță a constatat că ăsura arestării preventive a fost luată și menținută cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Deși inculpații au susținut că la dosar nu există probe temeinice care să susțină acuzarea, raportat la probele administrate în cauză până la acest moment atât în cursul urmăririi penale cât și cele administrate nemijlocit în fața instanței la acest termen, instanța a constatat că deși se conturează o stare de fapt nuanțată față de cea reținută la momentul luării măsurii arestării preventive, la dosar există date ce conturează o presupunere rezonabilă în sensul art. 143 Codul d e procedura penală și art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO că inculpații ar fi săvârșit una sau mai multe fapte prevăzute de legea penală și că temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu a dispărut, fiind avute în vedere înscrisurile ridicate de la Biroul Notarilor Publici Asociați "Temis" din Făgăraș; adresele nr.-//12.10.2009; adresele nr.-//12.10.2009 si nr. -//25.11.2009 a Oficiului Român pentru și anexa acesteia; procesul-verbal din 10.10.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, și au solicitat viză de scurtă ședere Consulatului Român din urmare invitaților inculpaților și; raportul întocmit la data de 11.11.2009 de către angajații Centrului Regional T cu prilejul constatării împrejurării că la 10.11.2009, ora 11:05, cetățenii albanezi, și au părăsit centrul și nu s-au mai prezentat conform regulamentului la ora 22:00; nota telefonică din data de 09.11.2009, din care rezultă că față de cetățenii albanezi, și a fost luată de către organele judiciare e măsura contravențională a interdicției de a se afla pe teritoriul statului timp de 6 ani; adresa - Serviciul Teritorial Brașov, din care rezultă că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad se află înregistrat dosarul nr.7210/P/2009 privind pe cetățenii albanezi, și, cercetați relativ la comiterea infracțiunii de "trecerea frauduloasă a frontierei", solicitat în vederea reunirii la dosarul nr.228D/P/2009; proces-verbal de percheziție domiciliară de unde rezulta ca la locuința inculpatului a fost găsită o mapă conținând documente privind cetățenii albanezi; procesele-verbale întocmite cu prilejul perchezițiilor informatice efectuate asupra mediilor de stocare ridicate de la învinuiții,; procesele-verbale de certificare și notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de, în perioada 10.09.2009 - 11.11.2009 ( care releva serioase presupuneri in sensul comiterii unor fapte penale, cum ar transcrierile convorbirilor purtate in special de: inculpatul la 21.09.2009,12.10.2009,14.10.2009,17.10.2009,27.10.2009-vol III f 130-131,156-172, exemplificam - și "măi ții minte că trebuie să-mi dai si tu ceva.O mie că vin aicea.la avocat o mie" sau "eu am găsit aicea pe acela" sau"data trecutădin vina lui acela am avut problemeprima dată ți-am dat banii și a doua oară" sau "numai patr suntem acum pentrudata asta";); procesul verbal de percheziție informatică asupra telefonului mobil Nokia ridicat de la inculpatul (f 268 vol II)din care rezultă că avea salvat în memoria telefonului mobil nr de telefon al inculpatului zis, apărarea acestuia în sensul că nu a fost implicat în vreo activitate de transport și că nu îi cunoaște pe liderii albanezi ai grupării și că este posibil ca cest nr să fi fost introdus de fostul posesor care ar fi inc; raportul Biroului Național de Investigații-Regiunea de Sud,-vol II,f 98; răspunsul autorităților judiciare e la comisia rogatorie internațională (f 79-98,vol II,); imaginile surprinse în data de 03.11.2009, înfățișând pe cetățenii albanezi în localitatea, precum și cele din data de 10/11.11.2009.

Tot în susținerea acstei teze, nu sunt de neglijat nici declarațiile inculpaților, și care au avut o poziție procesuală constantă atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, în sensul că nu au cunoscut despre activitatea infracțională desfășurată de inculpatul privind racolarea și transportul ilegal peste graniță în Italia a unor cetățeni albanezi, cetățenii români fiind de acord să trimită invitații în sau să transporte persoane în virtutea relațiilor de amiciție, fără vreun folos material, fiind vecini într-un oraș mic, declarații care se coroborează în mare parte cu declarațiile inculpatului.

În ceea ce-l privește pe inculpatul albanez, probele administrate conturează o stare de fapt modificată, acesta nu este vorbitor de limbă română, nu a purtat nici un fel de discuții cu ( aspect ce reiese din transcrierile convorbirilor telefonice), nu-i cunoaște pe albanezii migranți cu excepția fratelui său-inculpatul (fost ) și verilor -inculpații și, și care într-adevăr recunoaște trecerea frauduloasă a frontierei de stat cu scopul de a munci în Italia.

Inculpatul susține că este nevinovat, nu a efectuat niciodată activități de călăuzire a unor migranți albanezi peste graniță, iar la data faptei de trafic de migranți ce i se impută era în Spania, țară spre care a plecat în data de 19.01.2009, împreună cu cetățeanul italian, cu autoturismul acestuia marca Audi, unde a muncit fără forme legale cu alt român și nu cunoaște nimic despre activitățile desfășurate de inculpatul.

Inculpatul a depus în fața instanței înscrisuri ce atestă că în perioada în care se reține în actul de sesizare că ar fi aderat la,grupul"organizat de inculpatul și ar fi efectuat transportul unor cetățeni albanezi pe ruta România-Italia, se afla în străinătate, fiind șofer transport marfă.

n ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică prin rezonanța pe care infracțiunile le-au avut în societate, așa cum judicios a observat Tribunalul Brașov, Curtea, în practica sa constantă ( Dinler contra Turciei - 2005, Bouchet contra Franței - 2001, Lettelier contra Franței - 1991, Tomasi contra Franței - 1992), a arătat că prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp.

Însă, potrivit dispozițiilor art. 139 al 1 Cod Procedura Penala măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. De asemenea potrivit art. 5 paragraful 3 din CEDO persoana arestată are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procesului, punerea sa în libertate putând fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea acesteia la proces.

Curtea Europeană a arătat în mod constant că nu este suficient ca privarea de libertate să fie executată conform dispozițiilor legale interne, ci mai trebuie să fie necesară în circumstanțele cauzei, aceasta pentru că detenția unei persoane este o măsură atât de gravă încât este justificată numai în ultimă instanță atunci când alte măsuri, mai puțin severe, au fost analizate și s-a considerat că sunt insuficiente pentru a proteja interesul public sau cel individual (Cauzele Vrencev - 2008, Saadi Regatul Unit - 2008, Enhorn Suediei- 2005), iar în Cauza Ambruszkiewicz contra Poloniei - 2008, Curtea a considerat că arestarea preventivă trebuie de asemenea, să presupună cerința realizării unei proporționalități, între interesul public apărat și privarea de libertate a celui cercetat penal.

În consecință, raportat la stadiul cercetării judecătorești, după audierea inculpaților cercetați în stare de arest preventiv, la circumstanțele reale dar și personale ale inculpaților -, G, -, - și, la natura și durata în timp a infracțiunilor pentru care sunt cercetați și la gradul de participare l fiecăruia, așa cum se poate presupune în mod rezonabil, instanța de fond a stabilit în mod corect că scopul procesului penal și anume desfășurarea în bune condiții a procesului penal concomitent cu apărarea ordinii publice, nu mai impune în continuare menținerea inculpaților în stare de arest preventiv, măsura care prin natura sa trebuie să aibă un caracter excepțional.

Este de observat că inculpații și sunt la prima confruntare cu legea penală, au un loc de muncă, au studii superioare; inculpații G și sunt școlarizați 8 clase, au un loc de muncă stabil potrivit înscrisurilor de la dosar, au câte un copil minor în întreținere și nu au antecedente penale. Inculpatul este școlarizat 8 clase, lucrează fără forme legale și a mai fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 2 luni cu art. 81 Cod penal, însă în urmă cu 8 ani, dată de la care și-a câștigat existența în mod licit, nefiind implicit în acte antisociale. Inculpatul este cetățean albanez, la prima confruntare cu legea penală și care la data arestării preventive solicitase azil în România, fiind internat în Centrul Regional de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil din M și poate locui la fratele său.

În consecință, măsura obligării de a nu părăsi localitatea respectiv țara solicitată de inculpați (inculpații și au solicitat înlocuirea cu această măsura prin prisma ocupației - activități de transport) este o măsură care, în același timp restrictivă de libertate, apare la acest moment ca fiind mai corect individualizată raportat la particularitățile cauzei mai sus evidențiate și care prin obligațiile care vor fi stabilite în sarcina inculpaților servește pe deplin acest scop în condițiile respectării drepturilor fundamentale ale persoanei, așa cum corect a constatat prima instanță.

În ceea ce privește recursurile formulate de inculpații și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, respectiv localitatea, acestea sunt neîntemeiate.

În mod judicios a constatat prima instanță că raportat la modalitatea in care se conturează faptele - de mai multe persoane împreună, în alte două state europene ceea ce imprimă faptei un caracter transnațional, perioada destul de îndelungată în care se presupune că s-ar fi desfășurat activitatea infracțională,n dar și multitudinea de acte reținute în sarcina acestora, sumele de bani obținute cel puțin de inculpatul, dar și circumstanțele personale ale acestora, care nu se află la prima confruntare cu legea penală, instanța constată că lăsarea în libertate la acest moment procesual, înainte de administrarea altor probe esențiale, cum ar fi audierea,filierei din M" a unor suplimente de declarații și eventual confruntări ale unor inculpați, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și ar aduce atingere scopului procesului penal, astfel cum este reglementat de art. 136 Codul d e procedura penală, ceea ce are drept consecință constatarea temeiniciei soluției primei instanțe.

Raportat la considerentele expuse, instanța de recurs constată că această măsură nu înlătură prezumția de nevinovăție de care se bucură în continuare inculpații, arestarea fiind necesară pentru a se asigura o bună soluționare a procesului.

Se constată, de asemenea, că față de acești inculpați, durata arestării preventive nu depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 5 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților omului (arestarea preventiva s-a dispus de circa 5 luni de zile).

Față de considerentele expuse, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea de Apel va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov și inculpații și și va menține încheierea recurată, obligându-l pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 189, art. 192 alin. 2. pr.pen.

Pentru aceste motive

În numele legii

E e:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov și inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 10 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-, pe care o menține.

Se suportă din fondurile Ministerului Justiției suma totală de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu asigurat intimatului, precum și suma de 100 lei, reprezentând plata interpret limba italiană asigurat inculpaților și, care se plătește către

Obligă recurenții și să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta câte 50 lei fiecare; restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 12.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - pt. - - aflată în

concediu semnează

președinte complet

GREFIER

- -

Red.SF/12.03.2010/tehnoredact.DS/15.03.2010/2 ex./jud.fond.

Președinte:Laura Popa
Judecători:Laura Popa, Nicoleta Țînț, Elena Barbu

Vezi şi alte speţe de drept penal: