Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1239/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR.8369/2/2009

2105/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1239/

Ședința publică din data de 02 septembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Sofica Dumitrașcu

JUDECĂTOR 2: Liliana Bădescu

JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu

GREFIER ---

.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR

Pe rol judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva Încheierii de ședință din data de 02 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-inculpați G și, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător ales, din cadrul Baroului

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public critică încheierea de ședință pentru greșita admitere a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, arătând că, pentru a fi aplicabile prevederile art.139 Cod procedură penală, este necesară schimbarea temeiurilor ce au determinat luarea măsurii arestării preventive, or, din considerentele hotărârii instanței de fond, nu rezultă o astfel de modificare, instanța motivându-și soluția prin reținerea a trei motive: trecerea unui timp îndelungat de la data arestării preventive a inculpaților și depășirea termenului rezonabil al duratei măsurii arestării preventive; inechitatea tratamentului juridic cu al coinculpaților, aflați în libertate, și împrejurarea că cercetarea judecătorească este de durată datorită probatoriului ce urmează a fi administrat.

În ceea ce privește primul motiv, durata mare a perioadei de arest preventiv, este de observat că, în accepțiunea CEDO, termenul rezonabil al măsurii arestării preventive se apreciază în raport cu complexitatea cauzei, numărul de inculpați și activitatea infracțională concretă desfășurată, or în dosar sunt cercetați 12 inculpați, pentru săvârșirea unei multitudini de infracțiuni și o situație de fapt complexă, în care fiecare dintre inculpați a participat cu ceva la activitatea infracțională, astfel că pentru stabilirea situației de fapt este necesară administrarea unui probatoriu complex, elemente în raport cu care consideră că termenul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive nu a fost depășit.

Cât privește inechitatea de tratament juridic cu coinculpații, cercetați în stare de libertate, acesta nu este un argument de punere în libertate a celor doi inculpați câtă vreme măsurile preventive se apreciază prin referire la datele personale și la situația fiecărui inculpat în mod individual, iar ultimul motiv invocat în încheierea de ședință - durata cercetării judecătorești, în cursul căreia urmează să fie audiați martori și să fie administrate și alte probe, ceea ce ar conduce la o întindere în timp a procedurii judiciare, acesta este tocmai un motiv în favoarea menținerii stării de arest preventiv, întrucât această măsură asigură celeritatea procesului penal.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.

Apărătorul ales al intimaților-inculpați arată că, așa cum a susținut și reprezentantul Ministerului Public, fiecare dintre inculpați a făcut câte ceva, însă abia la sfârșitul cercetării judecătorești va putea instanța de fond să stabilească participația penală a fiecăruia. Învederează că cercetarea judecătorească a început, cei doi inculpați și coinculpatul au fost audiați și abia la acest moment instanța de fond a apreciat că nu se mai justifică privarea de libertate a inculpaților.

Mai mult decât atât, inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni în forma complicității și a tentativei, în vreme ce inculpatul, trimis în judecată în calitate de autor, este judecat în stare de libertate, propunerea de arestare preventivă fiind respinsă, cu luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, hotărâre pe care MINISTERUL PUBLIC nici măcar nu a recurat- Nici inculpații și nu au fost arestați în cauză, au fost citați cu mandate de aducere și nu s-au prezentat, iar cel urmă, aflat un timp în executarea unei pedepse cu închisoarea, a fost pus în libertate și nu s-a mai știut apoi nimic despre el, condiții în care este firesc ca instanța de fond să aibă în vedere egalitatea de tratament juridic, împrejurarea că declarațiile date de inculpați se coroborează cu celelalte mijloace de probă și nu sunt elemente noi cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, nu există prejudiciu, întrucât imobilul nu a fost înstrăinat.

Mai mult decât atât, inculpatul nu are antecedente penale, nici măcar o amendă, a avut o atitudine constant sinceră, iar inculpatul G, deși are antecedente penale, acesta nu mai este un criteriu pentru menținerea sa în stare de arest, la momentul încetării stării de reținere, avea posibilitatea să plece, însă nu a făcut acest lucru, deoarece dorește aflarea adevărului, dovadă faptul că, înainte de arestare, s-a prezentat de fiecare dată la poliție, nepericlitând buna desfășurare a urmăririi penale.

Pe de altă parte, la aproape un an de la momentul arestării, starea de pericol concret pentru ordinea publică s-a diminuat prin trecerea timpului, se impune o soluție care să nu fie influențată de faptul că inculpații aparțin unei anumite etnii, în vreme de inculpații în stare de libertate sunt români, ambii vor respecta restricțiile impuse prin încheierea de ședință recurată, inculpatul este tânăr, iar inculpatul G are o stare medicală dificilă, considerente pentru care solicită respingerea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.

Intimatul-inculpat, personal, arată că în cursul zilei de ieri a fost internat la Jilava, este nevinovat, nu a semnat niciun act și nu a încasat nicio sumă de bani.

Intimatul-inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales și lasă la aprecierea Curții.

CURTEA

Deliberând, constată că prin încheierea din 02.09.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților G și cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că la acest moment procesual nu se mai impune menținerea stării de arest a celor doi inculpați, deoarece instanța a fost sesizată de circa 5 luni, perioadă în care a fost discutată regularitatea actului de sesizare și au fost audiați o parte dintre inculpați.

Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, acesta susținând că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpaților. A mai susținut Parchetul că nu s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive, cauza fiind complexă, în dosar fiind trimiși în judecată un număr de 12 inculpați.

Examinându-se cauza prin prisma motivului invocat, precum și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul este fondat.

Prin rechizitoriului nr. 2919/P/2007 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații G, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 25 Cp rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. cu aplic. art. 37 lit. b Cp; dare de mită, prev. și ped. de art. 255 Cp. cu aplic, art. 41 alin. 2 Cp, cu aplic. art. 37 lit. b Cp; tentativă la înșelăciune, prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cp, cu aplic, art. 37 lit. b Cp: tentativă la înșelăciune, prev. de art. 20 Cp rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp; complicitate la tentativă de înșelăciune, prev. de art. 26 Cp rap. la art. 215 alin. 1. 2. 3 și 5 Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp; cinci infracțiuni de uz de fals, prev. și ped. de art. 291 Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp: două infracțiuni de complicitate la uz de fals. prev. și ped. de art. 26 Cp rap. ia art. 291 Cp, cu aplic, art. 37 lit. b Cp; două infracțiuni de fals în declarații, prev. și ped. de art. 292 Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. și ped. de art. 323 Cp. cu aplic. art. 37 lit. b Cp, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 25 Cp rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp; dare de mită, prev. și ped. de art. 255 Cp, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp; tentativă la înșelăciune, prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cp; asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. și ped. de art. 323 Cp, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp.

Pentru inculpatul G, în fapt, sa reținut că, în repetate rânduri a determinat pe și pe. funcționari publici în cadrul - Sector 1, pe, funcționar public în cadrul - Sector 2. pe, funcționar public în cadrul Primăriei Municipiului B și pe, funcționar public în cadrul - Sector 2 să îi permită accesul la informații ce nu erau destinate publicității, în scopul obținerii unui folos materia! injust, atât pentru sine, cât și pentru funcționari și a oferit sume de bani și foloase necuvenite funcționarilor publici și, din cadrul - Sector 1, din cadrul Primăriei Sector 1 B și, din cadrul - Sector 2. Totodată, se reține că. împreună cu, și a încercat să dobândească, în mod ilicit, proprietatea terenului din B,-, pentru a-l vinde ulterior și a ajustat pe lliesei să folosească un contract de vânzare-cumpărare falsificat, la Biroul Notarilor Publici Asociați "- și - " pentru obținerea unui certificat de moștenitor la. - Sector 1 B, pentru a se înscrie pe rolul fiscal și la.L sector 1 B, pentru a i se intabula dreptul de proprietate asupra terenului din B,- și s-a asociat cu numiții, și alții pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de fals. uz de fals. dare de mită si înșelăciune.

Pentru inculpatul, în fapt, s-a reținui că, în repetați determinat pe, funcționar public in cadrul - Sector 1 și pe, funcționar public în cadrul Primăriei Municipiului B să îi permită accesul la informații ce nu erau destinate publicității, în scopul obținerii unui folos material injust, atât pentru sine, cât și pentru funcționari și a oferit foloase necuvenite funcționarului public, din cadrul - Sector 1 și, împreună cu G, și a încercat să obțină intabularea terenului din B, str. - -. nr. 18. pe numele învinuitului, pentru a-l vinde ulterior. Totodată, se reține că s-a asociat cu numiții, G, și alții pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de fals, uz de fals, dare de mită și înșelăciune.

Temeiul luării măsurii arestării preventive a inculpaților G și l-au constituit dispozițiile art.148 lit. f din Codul d e procedură penală, întrucât inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Curtea constată că în prezent subzistă temeiurile de fapt și de drept, care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

În raport de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, de împrejurările în care se reține că acestea ar fi fost comise, se apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de temere și insecuritate în rândul societății civile.

De asemenea, se constată că în cauză există cel puțin indicii temeinice în sensul prevăzut de art. 143 alin. 3 Cod procedură penală.

În ceea ce privește susținerea instanței de fond și a inculpaților în sensul că s-a depășit durata unui termen rezonabil al măsurii arestării preventive, se constată a fi nefondată, nu se poate ignora împrejurarea că această cauză este complexă, în dosar fiind implicați 12 inculpați și fiind deduse judecății o mulțime de infracțiuni.

Nici argumentul inechității de tratament juridic cu ceilalți coinculpați, cercetați în stare de libertate nu poate fi reținut în favoarea punerii în libertate a celor doi inculpați, câtă vreme măsurile preventive se apreciază prin referire la datele personale și la situația fiecărui inculpat în mod individual.

Cum temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală, se va casa în totalitate încheierea recurată și, rejudecând în fond se vor respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații G și, iar în baza art. 3002rap. la art. 160 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpaților.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva încheierii de ședință din data de 02.09.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.

Casează în totalitate încheierea recurată și rejudecând:

Respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații G și.

În baza art. 3002rap. la art. 160 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpaților.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitiv.

Pronunțată în ședință publică, azi 02.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact./23.10.2009.

2 ex.

Președinte:Sofica Dumitrașcu
Judecători:Sofica Dumitrașcu, Liliana Bădescu, Raluca Moroșanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1239/2009. Curtea de Apel Bucuresti