Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 132/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.132/

Ședința publică din data de 10 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valentin Iancu

JUDECĂTOR 2: Lucia Dragomir

JUDECĂTOR 3: Marius Cristian

Grefier - -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva încheierii de ședință din data de 04 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, având ca obiect disp.art.139 și art.145 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- intimatul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat ales - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de apel;

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Procurorul, având cuvântul, precizează că a declarat recurs împotriva încheierii Tribunalului Constanța din data de 04 martie 2009, pe care o apreciază ca nelegală și netemeinică din următoarele considerente:

Instanța de fond, în opinia sa, a admis în mod netemeinic cererea formulată de inculpat, de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, fără a lua în considerare statutul de recidivist al acestuia, specializarea inculpatului în săvârșirea acestui gen de fapte, împrejurarea că inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, nedefinitivă, pentru infracțiuni împotriva patrimoniului dar și pentru ultraj și lipsire de libertate. Pedepsele aplicate inculpatului pentru cele două furturi comise, unul dintr-o locuință și celălalt dintr-o societate comercială, nu erau de natură a conduce instanța la concluzia că menținerea în arest a inculpatului de aproximativ 12 luni, ar lipsi de eficiență pedeapsa aplicată de instanța de fond, o pedeapsă de 4 ani închisoare, astfel încât, în opinia tribunalului, s-a apreciat că practic s-ar executa pedeapsa în cursul judecării căilor de atac, exercitate de inculpat.

Consideră că nu această perspectivă a instanței de apel asupra menținerii stării de arest este nefondată și, pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, este dovedit de toate aceste împrejurări pe care le-a relevat, lăsat în libertate, inculpatul care este specializat în comiterea acestui gen de fapte, nu va fi descurajat și supunerea sa la această măsură, nu-l va împiedica să comită același gen de infracțiuni.

Precizează că din cunoștințele sale, inculpatul a mai fost beneficiarul a unei astfel de măsuri, a clemenței instanței, pe care a ignorat-o, continuând săvârșirea de infracțiuni.

Apreciază că nu-și poate atinge scopul o astfel de măsură, atâta timp cât inculpatul a ignorat-o și cu alte prilejuri.

Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând, menținerea stării de arest a inculpatului, inclusiv în cursul judecății în apel.

Avocat, apărător ales al intimatului inculpat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de parchet, pentru următoarele considerente:

Solicită a se observa că reprezentantul parchetului își motivează recursul, printre altele, pe existența stării de recidivă în care se află inculpatul și pe împrejurarea că acesta este condamnat nedefinitiv, la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că la termenul anterior celui la care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, în acel dosar, un certificat după minută, potrivit cu care, inculpatul, a fost achitat într-un alt dosar, constatându-se că acele multiple fapte la care făcea referire reprezentantul parchetului, respectiv spargeri de locuințe firme și altele, nu le-a săvârșit inculpatul.

Iată de ce, nu trebuie fundamentate nici concluzii și nici motivări ale hotărârilor, pe eventualele antecedente sau eventuale alte fapte pentru care inculpatul este cercetat.

La fel de bine, și în acea hotărâre de 10 ani, hotărârea instanței poate fi de admitere a apelului și de achitare.

I se pare nejustificat a fi păstrat în continuare în stare de arest inculpatul doar în considerarea acestor fapte.

Urmează a se observa că, TRIBUNALUL CONSTANȚAa constatat în mod corect că, la un an de zile după săvârșirea faptei pentru care este cercetat inculpatul în acest dosar, termenul pentru care se poate dispune măsura arestării preventive, a devenit nerezonabil.

În măsura în care va fi respins apelul inculpatului, inculpatul va rămâne cu o pedeapsă de 4 ani închisoare pe care o va executa.

Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 04 martie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, TRIBUNALUL CONSTANȚA, a admis cererea formulată de apelantul - intimat - inculpat.

În baza art. 139 alin. 1. Pr Pen. raportat la art. 145. Pr. Pen. a dispus înlocuirea măsurii arestări preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 15.06.1980 în mun. C, jud. C, dispusă prin încheierea nr. 9/P/22.03.2008 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr-, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea lui, jud.

În baza art. 145 alin. 11lit. a- Pr. Pen. și art. 145 alin. 12lit. c Pr. Pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea lui, jud. C inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la organul de poliție din raza teritorială unde locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

e) să nu se apropie de inculpații, G, precum și de părțile vătămate din prezenta cauză și să nu comunice cu acestea direct sau indirect;

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 15.06.1980 în mun. C, jud. C de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 7/22.03.2008 emis de Judecătoria în dosarul nr-, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, la rămânerea definitivă a prezentei.

Prezenta hotărâre se comunică instituțiilor prev. de art. 145 alin. 21. Pr. Pen.

În baza art. 145 alin. 22Pr. Pen. a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

Împotriva încheierii de ședință de judecată din 04 martie 2009, privind pe intimatul inculpat, a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs se solicită casarea încheierii recurate și rejudecând să se constate că în mod netemeinic, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, în raport de perseverența inculpatului în încălcarea legii penale.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, prin prisma criticilor aduse, din probele dosarului, se constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2293/P din data de 19 decembrie 2008, Judecătoria Medgidia, l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 al.1 - 209 lit."a,g,i" cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.37 lit."b" Cod penal, întrucât cu alți coinculpați, au sustras bunuri de la părțile vătămate, SC SRL și anterior fiind condamnat pentru fapte penale similare.

Potrivit art.139 Cod procedură penală, măsura preventivă a arestării preventive luată, se înlocuiește cu o altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. În cauză, în raport de gravitatea faptelor comise, de faptul că a fost condamnat de instanța de fond dar și de perseverența inculpatului în încălcarea legii penale, se apreciază că, în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului.

Pentru aceste considerente, în baza art.3851pct.2 lit."d" Cod procedură penală, se va admite recursul, se va casa încheierea recurată și rejudecând, se va respinge cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.2 lit."d" Cod procedură penală,

Admite recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva încheierii de ședință din data de 04 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr-.

Casează încheierea recurată și rejudecând, dispune:

Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și, născut la data de 15 iunie 1980, ca nefondată.

Înlătură dispozițiile contrare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Red.dec.Jud.

Tehnored.Gref.-/4 ex.

Data: 12.03.2009

Președinte:Valentin Iancu
Judecători:Valentin Iancu, Lucia Dragomir, Marius Cristian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 132/2009. Curtea de Apel Constanta