Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1664/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 11201/2/2009
2739/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1664
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER - G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Încheierii de ședință din data de 24.XI.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-inculpați, personal în stare de arest și asistat de apărător ales cu delegație la dosar, și personal, în stare de arest și asistat de apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate, cu privire la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive în sensul că acestea se mențin și impun în continuare menținerea stării de arest a inculpaților.
Apreciază că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât motivele invocate de către instanță nu dovedesc luarea măsurii de înlocuire a măsurii arestării preventive, având în vedere că în motivare instanța se referă la termenul rezonabil, inculpați fiind arestați de 6 luni, în aprecierea parchetului acest termen nu a fost depășit având în vedere complexitatea cauzei, și perioada de 6 luni, care nu depășește limita impusă de lege. În cauză au fost acordate termene pentru obținerea relațiilor de la DIICOT privind denunțul formulat de către inculpat nu numai lipsa martorului.
Din probele administrate la dosar rezultă că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru considerentele arătate solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate și menținerea stării de arest a inculpaților.
Apărătorul ales pentru recurentul inculpat solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București ca nefundat, având în vedere că inculpații se află în stare de arest de 6 luni de zile. Inculpatul are mama cu o stare precară de sănătate, de asemenea inculpatul se află la prima abatere, era student și face parte dintr-o familie bună.
Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul nu are cum să influențeze bunul mers al cercetării judecătorești.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Apărătorul ales pentru recurentul-inculpat solicită judecarea în stare de libertate a inculpatului, având în vedere că inculpatul a vândut doar 4 de marijuana, fiind consumator.
Apreciază că în mod corect instanța a sesizat că a intervenit un element nou, respectiv trecerea timpului, și depășirea termenului rezonabil, precum și faptul că materialul probator a fost în totalitate administrat singura probă care mai trebuie administrată este audierea unui martor pe care DIICOT nu l-a găsit.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului, și judecarea inculpatului în stare de libertate, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive s-au schimbat și nu mai impun menținerea stării de arest.
Recurentul inculpat solicită judecarea în stare de libertate, mama fiind foarte bolnavă, operată, trebuie să o îngrijească, tatăl este decedat. De asemenea, dorește să-și continue studiile. Regretă fapta.
Recurentul-inculpat recunoaște și regretă fapta, solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 24 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), în baza art.3002Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea arestării preventive a inculpaților, și.
În baza art.139 alin.1 și 35Cod procedură penală, raportat la art. 145 Cod procedură penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților și, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea
În baza art. 145 alin.11Cod procedură penală, au fost obligați inculpații, ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea B, să se supună următoarelor obligații:
a).să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b).să se prezinte la organul de poliție în a cărei circumscripție se află locuința ori de câte ori sunt chemați;
c).să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată care a dispus măsura;
d).să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art.145 alin.22Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor ce le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
S-a dispus punerea în libertate a inculpaților, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut, că în cauză sunt incidente dispozițiile prevăzute de art.139 alin.1 Cod procedură penală și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, precum și pentru împiedicarea inculpaților de la o eventuală sustragere de la judecarea în continuare a cauzei sau executare, a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei înlocuiri a măsurii arestării preventive.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de Parchet, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată că recursul cu care a fost sesizată este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, ca situație de fapt, se rețin următoarele:
În mai multe rânduri, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a vândut droguri colaboratorului, după cum urmează: la data de 19.09.2008 a vândut cantitatea de 1,21 grame cannabis - pentru suma de 120 lei; la data de 01.10.2008 a vândut cantitatea de 2,95 grame cannabis pentru suma de 300 lei; la data de 11.10.2008 a vândut cantitatea de 1,21 grame cannabis pentru suma de 120 lei; la data de 28.11.2008 a vândut 3 comprimate de, având inscripționate logo-ul "Mitsubishi", pentru suma de 60 lei/pastilă; la data de 18.12.2008 a vândut 4 comprimate, având inscripționate logo-ul "?", ce conțineau amfetamină în amestec cu cofeină și 2,47 grame cannabis, pentru suma de 350 lei, iar inculpatul a vândut și a intermediat vânzarea de droguri către colaborator de la numiții zis "" și zis "", după cum urinează: la data de 22.12.2008 a vândut cantitatea de 1,59 grame cannabis pentru suma de 100 lei; la data de 30.10.2008 a intermediat vânzarea de către zis "" către colaborator a cantității de 0,50 grame cannabis pentru suma de 120 lei; la data de 28.11.2008 a intermediat vânzarea de către zis "" către colaborator a 3 comprimate de, având inscripționate logo-ul "Mitsubishi", pentru suma de 60 lei/pastilă; la data de 18.12.2008 a intermediat vânzarea de către zis "" către colaborator a 4 comprimate, având inscripționate logo-ul "?", ce conțineau amfetamina în amestec cu cofeină și 2,47 grame cannabis, pentru suma de 350 lei.
Împotriva inculpaților s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, emițându-se pentru inculpatul nr.109/UP și pentru inculpatul nr. 111/UP, apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 143 și 148 lit. f proc.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit dispozițiilor art. 3002Cod procedură penală, instanța este datoare să verifice din oficiu, în situația în care inculpatul este arestat, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia măsurii arestării.
Verificând actele și lucrările dosarului, Tribunalul - în mod corect - a constatat că, în cauză, măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea disp. art. 143, art. 148 lit. f, art. 1491 și art. 151 din Codul d e procedură penală, respectiv există suficiente indicii temeinice și probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, relevante în acest sens fiind: rapoartele investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului, raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile inculpaților și alte acte de constatare, aflate la dosarul cauzei, faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și exista probe că lăsarea acestora în libertate prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Se reține că, după audierea de către prima instanță a inculpaților și, a coinculpaților și, precum și a martorilor cu identitate protejată " " și " ", dar avându-se în vedere și timpul scurs de la momentul arestării preventive și până în prezent, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului s-au schimbat.
În acest sens, pe de o parte, timpul scurs de la momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent, respectiv mai mult de 6 luni, faptul că aproape întreg probatoriul a fost administrat, pe situația de fapt rămânând de audiat numai un singur martor din acte, martor cu identitate protejată, a cărei prezență nu a fost asigurată la mai multe termene consecutive, astfel că din acest motiv, care nu este imputabil inculpaților, cauza se amână, iar pe de altă parte circumstanțele personale favorabile ale inculpaților, respectiv lipsa antecedentelor penale, buna conduită în societate anterior săvârșirii faptelor pentru care sunt cercetați, aspect ce rezultă din caracterizările favorabile depuse la dosarul cauzei și din declarațiile martorilor audiați, în mod corect se constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii inițiale s-au schimbat.
Față de aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchet.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din 24 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-).
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G -
Red.
Dacxt.
Ex.2
Red.--
Președinte:Găgescu RisanteaJudecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
