Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 175/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 175
Ședința publică de la 18 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "inlocuirea masurii arestarii preventive (art.139 Cod procedura penala)",declarat de catre Ministerul Public - DIICOT - Biroul Teritorial, privind pe inculpatii fiul lui si, nascut la 06.12.1960, fiul lui si, nascut la 31.12.1977, fiul lui si, nascut la 05.04.1961 și fiul lui si, nascut la 03.09.1975 - detinuti in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 12.03.2009 pronuntata de Tribunalul I in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatii intimați, și asistați de avocat - aparator ales din cadrul Baroului de Avocati I și inculpatul intimat asistat de avocat - aparator ales din cadrul Baroului de Avocati
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Dupa verificarea actelor si lucrarilor dosarului, nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbaterea recursului formulat de Ministerul Public - DIICOT - Serviciul Teritorial
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, sustine că, inlocuirea masurii arestarii preventive cu altă măsură se face in conformitate cu dispozitiile art.139 alin.2 Cod procedura penala - dacă se constată că temeiurile care au stat la baza luării, respectiv a prelungirii măsurii nu mai subzistă. Ori, apreciază că cerintele textului de lege nu sunt satisfăcute in speță, temeiurile subzistă, cele de la art.143, 148 lit.f Cod procedura penala, drept pentru care solicita admiterea recursului si a se aprecia că celelalte instante care au apreciat oportun, respectiv că subzistă disp. art.143, respectiv 148 lit.f Cod procedura penala au procedat corect, iar ultima instanță nu.
Avocat avand cuvantul pentru inculpatul intimat, solicita respingerea ca nefondat a recursului declarat de Parchet impotriva incheierii instantei de fond prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive si pentru inculpatul.
A se constata că instanta de fond in mod just si corect a apreciat că dificultățile care generează trenarea judecății, amânarea succesivă a cauzei se datorează unor inadvertențe legate de activitatea procurorului in faza de urmarire penala.
Practica judiciara si literatura de specialitate su statuat că acel termen rezonabil in limita căruia trebuie să se situeze cu măsura arestarii preventive se raportează la unele elemente cum ar fi: complexitatea cauzei, pericolul social al faptei pusă in sarcina inculpatilor, dar intr-o mare masura se raportează la conduita organului judiciar. Aici se referă la activitatea organului de urmarire penala care, timp de aproape 6 luni de zile cat a avut loc faza aceasta in speță, nu a reușit să lămurească un aspect esențial si anume cuantumul pagubei reținute in sarcina inculpatilor in ceea ce priveste infractiunea materială de inselaciune cu consecințe deosebit de grave. Ori fără această infractiune nu are art.7 din Legea nr.39/2003, fără această infractiune nu avea nici măcar competența materială a DIICOT-ului in speța de față.
A ajuns la concluzia, după 3 termene de judecata dupa ce a fost sesizată instanta de judecată cu rechizitoriul, că nu are partea vătămată, partea civilă in cauză, in ceea ce priveste săvârșirea acestei infractiuni, nu stie deocamdată cine este, nu are o certitudine vis-a-vis de paguba reținută, produsă eventual cu ocazia savarsirii acestei infractiuni.
Pe de altă parte, s-a trecut la cercetarea judecatorească, inculpatii au fost audiați, și ceea ce reprezentau semne de intrebare in faza de judecată privind temeiuri 143 cu referire la 147 si 148 lit.f din Codul d e procedura penala - despre care astăzi s-a afirmat că subzistă, s-a lămurit și anume că inculpatul nu are nici o legătură cu actele materiale savarsite in luna aprilie, ceea ce reprezintă o bună parte din activitatea infractionala care i s-a retinut prin rechizitoriu, nu are absolut nici o legatură, el fiind doar bănuit că ar fi implicat in ultimul transport, oprit de organele de urmarire penala in conditiile arătate in declaratii de catre inculpat.
Nu vrea sa reia situatia de fapt, dar acele semne de intrebare care au existat pe tot parcursul urmaririi penale acum s-au transformat in certitudine.
Sub acest aspect, instanta de judecata in mod corect a apreciat că probele sau indiciile, nu știe ce a avut in vedere organul de urmarire penala cand a solicitat arestarea preventiva si ulterior a dispus trimiterea in judecată, și arată că activitatea infractională ce poate fi reținută in sarcina inculpatului este mult diminuată in raport cu ceea ce s-a avut in vedere la arestarea preventivă.
Mai mult, o spune practica judiciară, o spune literatura de specialitate, odată cu trecerea timpului, in cazul de față sunt 8 luni de zile de arest preventiv, acest pericol concret pentru ordinea publica se diminuează in prezenta speță, posibilitățile ca inculpatul să influențeze in vreun fel buna desfășurare a procesului penal sunt nule in conditiile in care sunt de audiat 88 de martori, toti funcționari publici, vameși, polițiști de la Punctul de Trecere al Frontierei din, persoane pe care inculpatul nu le cunoaște, și astfel posibilitatile de a-i influența sunt nule, cu cât eventualele declaratii nu au legatura cu situatia lui juridică.
Solicita a se constata că in concordanță cu disp. art.5 alin.1 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, și nu in ultimul rând cu dispozitiile din Codul d e procedura penala român, din economia textelor care reglementează arestarea preventiva, rezultă clar că acest termen rezonabil in ceea ce priveste arestarea preventiva a inculpatului a fost depășit.
Solicita respingerea recursului Parchetului ca fiind nefondat si a se mentine hotararea instantei de fond.
Avocat avand cuvantul pentru inculpatii intimati, si, solicita respingerea recursului ca nefondat, considera incheierea Tribunalului I ca fiind legala si temeinica.
A se observa că, masura arestarii preventive a fost luata pentru inculpati la data de 19 iulie 2008, aceasta fiind ulterior prelungita succesiv la propunerea organelor de urmarire penala și mentinuta de instanta de judecata incepand cu data de 8 decembrie 2008, ultima verificare a legalitatii si temeiniciei masurii fiind constata la data de 26 ianuarie 2009.
Considera că, dupa trecerea unui interval de 240 de zile de la luarea masurii arestarii preventive, temeiurile care au determinat arestarea inițială s-au schimbat și nu mai impun in continuare privarea de libertate a inculpatilor.
La data de 19.07.2008 s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor, retinandu-se in sarcina acestora un numar de 6 infractiuni, respectiv participație improprie la prezentarea la autoritatea vamala de documente vamale sau de transport care se refera la alte marfuri sau bunuri decat cele prezentate in vama; participație improprie la inselaciune; nerespectarea operatiilor de import sau export; spalare de bani in sensul dobandirii si detinerii de bunuri despre care se stie ca provin din infractiuni; introducerea pe piata interna a marfurilor pirat, in scop comercial și inițiere, constituire, aderare a unui grup infractional organizat.
Tribunalul Iam otivat luarea masurii arestului preventiv față de inculpati prin analiza si evaluarea materialului probator inaintat la data de 19 iulie 2008 de catre organele de urmarire penala, reținând: procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 25.02.2008; procesele verbale intocmite de lucratorii Politiei de Frontiera in data de 12.04.2008 cu prilejul perchezitionarii a trei autovehicule in care au fost descoperite diverse cantitati de tigari; procesul verbal de perchezitionare a autoturismului inculpatului in care s-ar fi descoperit un inscris pe care erau consemnate numere de inmatriculare ale unor autovehicule din Republica M in care ar fi fost constatate tigari fara documente vamale si adresa prin care se arata valoarea pagubei produsă bugetului de stat.
Inainte de intocmirea rechizitoriului, procurorul a constatat o altă situatie de fapt avuta in vedere la luarea masurii arestului preventiv si a dispus prin ordonanta din data de 21 noiembrie 2008 schimbarea incadrarii juridice din doua infractiuni prevazute de art.23 lit.c din Legea nr.656/2002 (legea spălării banilor), și art.139 ind.2, 3, 6, 7 din Legea nr.329/2006 (legea dreptului de autor) - infractiuni ce prevad pedepse cuprinse intre 3-12 ani inchisoare, respectiv 2-5 ani inchisoare - in infractiunea de punere in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marcă identica sau similara si care prejudiciaza pe titularul mărcii inregistrate, prevazuta de disp. art.83 alin.1 lit.b din Legea nr.84/1998 (legea privind mărcile) ce prevede o pedeapsa de la 3 luni la 3 ani sau amendă.
Dupa cum a retinut si procurorul din cadrul unitatii centrale a DIICOT, actul procedural dispus de organul de urmarire penala "vine sa corecteze o incadrare juridica gresita acordata unor fapte si care, in cele din urma, cel putin din punct de vedere al pedepselor prevazute pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatilor, este favorizator pentru aceștia.
Dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu in data de 4 decembrie 2008, au fost acordate 3 termene de judecata la care nici una dintre institutiile statului subordonate nu s-au prezentat pentru a-si preciza neechivoc pozitia procesuala in conformitate cu disp. art.15 Cod procedura penala.
A se observa că, cea mai gravă infractiune pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata si care a fundamentat luarea masurii arestului preventiv este infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 31 alin.2 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 si 5 Cod penal - participatie improprie la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, retinută in concurs cu infractiunea prevazuta si pedepsita de art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.272 din Legea nr.86/2006 - participatie improprie la prezentarea la autoritatea vamala de documente vamale sau de transport care se refera la alte marfuri sau bunuri decat cele prezentate in vamă.
In cauza de față, stabilirea certă a prejudiciului reprezintă elementul constitutiv al laturii obiective a infractiunii de inselaciune, in raport de care se face incadrarea juridica, insa dupa cum a reținut si instanta de fond in motivarea solutiei recurate, dupa opt luni de la punerea in miscare a actiunii penale si arestarea preventiva a inculpatului, institutiile abilitate să reprezinte interesele statului nu pot preciza, cu certitudine nici natura, dar mai ales intinderea prejudiciului creat.
După cum inselaciunea din Codul penal este o infractiune de prejudiciu, solutionarea laturii penale este conditionata de cea a laturii civile intrucat intinderea pagubei produse prin infractiune este relevantă pentru incadrarea juridica a faptei, inclusiv in ceea ce priveste competența materiala a instantei; or in prezenta cauză se poate observa că inainte de citirea actului de sesizare, reprezentantul a precizat ca din eroare institutia pe care o reprezintă a fost trecută drept parte civila in rechizitoriu și in consecință, aceasta nu poate avea calitate procesuală pasivă.
In același context, relevant este si faptul că I - unitate subordonată F, la solicitările instantei de judecata, nu a formulat un răspuns pertinent cu privire la intinderea prejudiciului efectiv care s-ar fi produs prin faptele imputabile inculpatilor in conditiile in care actele intocmite privind perchezitia autovehiculelor din Republica M si retinerea pachetelor de tigari ar fi trebuit efectuate in echipă unică de control cu Poliția de Frontieră in care să fi fost angrenate toate unitățile subordonate acestor instituții.
Un alt aspect referitor la faptele si imprejurarile in care ar fi fost comise infractiunile avute in vedere la luarea masurii arestarii prevetive este reflectat de modalitatea de introducere ilegală a tigarilor in România, precum si urmarile produse ca urmare a acestei activitati intrunind elementele constitutive a două infractiuni si anume prezentarea de documente cu continut nereal la autoritatea vamală si inselaciune, infractiuni savarsite in concurs ideal.
Prin aceasta prezentare eronată a situatiei de fapt s-a creat in mod artificial un concurs ideal tipic de infractiuni caracterizat prin aceea ca faptul unic relevat prin modalitatea de introducere frauduloasă a tigarilor in România s-ar descompune in doua infractiuni distincte, prevazute si pedepsite atat de dispozitiile Codului penal - art.215 Cod penal, cat si de cele ale Codului vamal - art.272 din Legea nr.86/2006.
Solicita a se constata ca prin modul in care se impută inculpatilor o singură faptă penală cu două incadrari juridice distincte se incalcă flagrant art.4 din Protocolul nr.7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertăților fundamentale care reglementeaza dreptul de a nu fi judecat si pedepsit de două ori, in aplicarea principiului "non bis in idem".
Intrucat legiuitorul a inteles să incrimineze printr-o lege specială infractiunile de inselaciune din domeniul vamal, conform principiului de drept "specialia generalibus derogant", se vor aplica cu precădere prevederile din textul legii speciale - art.272 din Codul vamal, față de cele din norma generală in materie - art.215 din Codul penal.
Inculpatii au fost trimiși in judecata si pentru infractiunea prevazuta de art.83 alin.1 lit.b din Legea nr.84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice si după cum a constatat instanta de fond in incheierea recurata, nici pana in prezent nu există la dosarul cauzei plangerea prealabila a presupusei persoane vătămate, respectiv firma Philip International, in conditiile in care organul de urmarire penala a ignorat aplicarea disp. art.286 Cod procedura penala din momentul efectuării constatarilor tehnico-stiintifice si a emiterii ordonantei din noiembrie 2008 prin care s-a dispus schimbarea incadrarii juridice.
Referitor la mijloacele de probă care au fost avute in vedere la luarea masurii arestului preventiv, a se observa urmatăarele:
Procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 25.02.2008 a fost intocmit de procurorul DIICOT care a primit o informatie potrivit căreia numitul G, cu dublă cetățenie, ar fi intermediat introducerea in România a unei bombe artizanale cu care s-ar incerca anihilarea unui cetățean român.
In baza acestei sesizări, la data de 28.02.2008 a fost incepută urmarirea penala si pusa in miscare actiunea penala față de G si sub aspectul savarsirii infractiunilor de contrabandă cu arme, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, respectiv asociere la o grupare organizată, reținându-se ca și situatie de fapt introducerea in țară a unei bombe artizanale, la comanda lui, formandu-se astfel dosarul nr.15D/P/2008.
A se constata că, odată cu intocmirea rechizitoriului si sesizarea instantei au dispărut acuzatiile initiale imputate inculpatului, fără a se dispune scoaterea de sub urmarire penala ori disjungerea cauzei pentru continuarea cercetarilor, iar infractiunile care au stat la baza formarii acestui dosar al DIICOT I - faptele incadrate juridic ce au motivat primele solicitari de obtinere a autorizatiilor de interceptare a convorbirilor/comunicațiilor inculpatilor nu se mai regăsesc nici in situatia de fapt retinută si nici in dispozitivul actului de sesizare a instantei.
Procesele verbale intocmite de lucratorii Poliției de Frontieră la data de 12 aprilie 2008 cu prilejul perchezitionării a 3 autovehicule in care au fost descoperite diverse pachete de tigari, au stat la baza formarii unui numar de alte 4 dosare distincte, respectiv 67, 68, 69 si 70D/P/2008, inregistrate la Parchetul de pe langa Judecatoria I, pe numele șoferilor autovehiculelor care au introdus in țară tigări disimulate in spații special amenajate și tocmai la data de 18 iulie 2008 s-a dispus conexarea acestor dosare cu dosarul nr.15D/P/2008.
A se constata că din 25.03.2008 si pana la 17.07.2008 când s-a dispus prin rezolutie inceperea urmaririi penale impotriva inculpatului, si pentru alte infractiuni decat cele retinute initial in sarcina inculpatilor G si in dosarul cu numarul mentionat nu au mai fost efectuate acte de urmarire penala cu excepția intocmirii unor procese verbale de redare rezumativă a conținutului convorbirilor telefonice si de supraveghere operativă a intâlnirilor dintre si.
Procesul verbal de perchezitionare a autoturismului inculpatului in care s-ar fi descoperit un inscris pe care era consemnat numere de inmatriculare ale unor autovehicule din Republica M, nu mai figurează printre mijloacele de probă retinute in rechizitoriu si nici nu se mai face vorbire in considerentele actului de sesizare cu prilejul descrierii situatiei de fapt.
Adresa prin care se arată valoarea pagubei produsă bugetului de stat, este intocmită generic, cu trimitere la alte imprejurari decat cele evidentiate de polițiștii de frontieră in procesele-verbale de constatare și se referă la cu totul alte infractiuni - de evaziune fiscală, fals intelectual si uz de fals.
Față de toate aceste argumente - sustinute de actele si lucrarile dosarului - instanta de fond in mod corect a constatat ca temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive față de inculpati s-au schimbat și nu mai impun in continuare privarea de libertate a acestora, apreciind că scopul masurii preventive, respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, poate fi atins si prin lăsarea inculpatilor in libertate ca urmare a inlocuirii masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi țara.
Cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatilor, solicită a se constata că acesta nu se mai conturează intrucat nu mai există indicii precise in sensul unei necesitati reale si de interes public care, in pofida prezumției de nevinovăție, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală.
unor suspiciuni rezonabile cu privire la faptul că persoanele arestate ar fi comis infractiunile pentru care au fost trimise in judecata este o conditie "sine qua non" pentru legalitatea mentinerii starii de detentie, dar dupa o anumită perioadă de timp ea nu mai este și suficientă.
In speța de față, instanta de fond in mod corect a reținut că probatoriul complex si amplu ce urmează a fi administrat in cauză presupune implicit și o durată mare de timp in care inculpatii ar fi arestați preventiv, cu trimitere la cei 88 de martori din lucrari, imprejurare ce ar contraveni cerintelor impuse de art.5 paragraful 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care cere judecarea intr-un termen rezonabil a persoanei arestate preventiv sau punerea ei in libertate pe perioada procesului.
In primul rând, in speța de față nu se mai justifică detenția prelungită deoarece reprezentanții DIICOT in motivele de recurs nu au evidențiat indiciile clare ale existenței unui interes public real de a priva pe inculpați de libertate, fără a se ține cont de prezumția de nevinovăție.
In al doilea rând, prin depășirea celor 8 luni de arest preventiv, temeiurile care au determinat luarea acestei masuri nu mai subzistă intrucat s-a stins rezonanța socială negativă produsă de savarsirea presupusei fapte de inselaciune, iar lasarea in libertate a inculpatilor nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publica.
Apreciaza ca dispozitia instantei de fond de a lua față de inculpați măsura obligarii de a nu parasi țara pe durata desfasurarii procesului penal este in concordanță cu dispozitiile art.5 paragraful 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dându-se eficiență dispozitiilor art.136 alin.1 Cod procedura penala, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal.
Solicita respingerea recursului formulat si a se mentine ca legala si temeinica incheierea din data de 12 martie 2009 pronuntata de Tribunalul
Reprezentantul Ministerului Public luand din nou cuvantul, sustine că, față de solutiile instantelor anterioare, si potrivit acestor instante anterioare, in ultima ședință nu s-a procedat decat la audierea inculpatilor, ceea ce nu a schimbat cu absolut nimic nici probatoriul si nici situatia lor.
Prejudiciul este stabilit in cursul urmaririi penale, iar constituirea de parte civila s-a facut in cursul urmaririi penala până la citirea actului de sesizare. Nu s-au modificat aceste temeiuri, urmeaza a se constata că hotararea este nelegala.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat precizează că achiesează la concluziile puse de catre aparatorul său.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat sustine că achiesează la concluziile puse de aparatorul său.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat precizează că achieseaza la concluziile puse de catre aparatorul său ales, dar vrea să mai adauge faptul că, in decursul celorlalte instante, așa cum a precizat reprezentantul parchetului, intr-adevar s-a retinut prin incheierea nr.71 a Curtii de Apel I din 20.08.2008 că existau dovezi că este membru marcant al lumii interlope locale, dar lui nu i s-a adus la cunostință si nici nu a auzit niciodată de aceste dovezi.
Precizează in continuare, că nu există posibilitatea ca el sa influenteze ancheta sau posibilitatea de a părăsi țara, sau sa fie vorba de creionarea unui pericol social, nu s-a discutat niciodată despre circumstantele personale pentru ca astfel să se poată creiona o imagine de lume interlopă, escorte. Nu a fost niciodată anchetat, nu are antecedente penale, lucrează intr-o companie multinațională, in momentul de față se află in situatia de a-si pierde locul de muncă datorită arestului preventiv, are familie, este intretinator de familie, are un copil minor.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat sustine că achiesează la concluziile aparatorului său, dar vrea să facă o precizare. Pe parcursul cercetarii judecatoresti nu are cum să influenteze acei martori pentru că, potrivit Legii 188/1999 privind Statutul Functionarului Public, este suspendat din functia de conducere, este direct interesat de aflarea adevarului, in cei 24 de ani de carieră profesională și ca functionar public a avut numai calificative de foarte bine si excelent, are copii in varsta de 20 si respectiv 21 de ani, sotia lui este functionar public, cu un singur salariu este foarte greu de intretinut o familie, are 3 credite in derulare, este bolnav, la penitenciar uneori a primit tratament, uneori nu a primit, starea de sanatate se inrautateste pe zi ce trece. Se consideră nevinovat, va demonstra pe parcursul anchetei acest lucru, se va prezenta la toate termenele de jucata care le va impune instanta.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin încheierea de ședință din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Iașia fost înlocuită măsura arestării preventive a inculpaților, -, și, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
S-au stabilit obligațiile ce revin inculpaților pentru perioada existenței măsurii preventive, s-a desemnat organul de supraveghere și s-a atras atenția asupra nerespectării cu rea-credință a obligațiilor ce le revin.
Tribunalul a reținut că în cauză au intervenit elemente care au influență asupra caracterului solid al indiciilor temeinice reținute la luarea măsurii arestării preventive. Astfel neprecizarea naturii și întinderii prejudiciului de către instituțiile statului care au calitatea de părți civile în cauză, inexistența plângerii prealabile pentru una din faptele pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângere prealabilă sunt considerate împrejurări de natură a modifica temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
S-a reținut de asemeni că față de durata arestării preventive a inculpaților, de numărul mare de probe ce sunt de administrat în cursul judecății, durata detenției preventive ar depăși o perioadă rezonabilă, contrar art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Față de natura faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, s-a apreciat că judecarea acestora în condiții de măsură preventivă a obligării de a nu părăsi țara, se poate face în bune condiții.
În termen, încheierea a fost recurată de procuror cu motivarea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu au dispărut.
Recursul formulat nu este fondat.
La luarea măsurii arestării preventive s-au avut în vedere și alte fapte penale pretins a fi fost săvârșite de inculpați, fapte pentru care inculpații nu au mai fost trimiși în judecată.
Sesizarea instanței s-a făcut cu inculpații în stare de arest cu un parcurs al urmăririi penale îndelungat, fără a se stabili toate împrejurările în care urmează a fi soluționată latura civilă a cauzei.
În cursul judecății, după trecerea mai multor termene nu s-a putut stabili partea în patrimoniul căreia s-a localizat prejudiciul pretins a se fi cauzat prin faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Aceste aspecte reprezintă o ușoară modificare a indiciilor temeinice care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
La luarea măsurii arestării preventive s-au avut în vedere dispozițiile art.148 lit. "f" Cod procedură penală.
Dacă la acel moment lăsarea în libertate a inculpaților prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care era dat de natura faptelor și rezonanța lor socială, după parcurgerea unei perioade procesuale îndelungate cu inculpații în stare de arest pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat.
În raport de aceste aspecte dar și de faptul că faza procesuală a judecății, datorită numărului mare de probe ce trebuie administrate, se presupune a fi îndelungată, având în vedere și cerințele impuse de art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu privire la detenția preventivă rezonabilă, prima instanță a apreciat corect că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă obligării de a nu părăsi țara.
Față de obligațiile impuse inculpaților în perioada existenței acestei măsuri preventive, procesul penal se poate desfășura în bune condiții.
Pentru aceste motive, în baza art.38515pct.1 lit. "b" Cod procedură penală recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de procuror împotriva încheierii de ședință din 12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului declarat de procuror rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
23.III.2009.-
2 ex.-
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Tatiana Juverdeanu, Gabriela Scripcariu
