Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 177/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 177/R/2009
Ședința publică din 13 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor împotriva încheierii penale din 09.04.2009, având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive - art. 139 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, în stare de arest și avocat ales, fără delegație.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Procurorul susține recursul, solicită admiterea acestuia, casarea încheierii Tribunalului Bihor și menținerea inculpatului în arest preventiv. Încheierea atacată este netemeinică prin prisma înlocuirii măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. S-a dispus înlocuirea măsurii în condițiile în care instanța s-a raportat exhaustiv la scopul măsurii preventive, în sensul că măsura arestării preventive nu are fundament temeinic. Instanța de fond nu se raportează la un element esențial, temeiul, ceea ce justifică măsura arestării preventive: pedeapsa prevăzută de lege, pericolul concret, faptul că pericolul pentru ordinea publică nu a dispărut, nu s-a atenuat. Nici instanța de fond nu a schimbat încadrarea juridică de tentativă la omor calificat și nu s-a schimbat nici starea de fapt. Temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală subzistă.
Apărătorul inculpatului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică. Inculpatul este de 11 luni în stare de arest preventiv iar instanța a arătat că s-au modificat temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive, iar acestea nu mai subzistă, astfel că rezultă iminența schimbării încadrării juridice în tentativă la omor. Motivul determinat a fost expertiza efectuată în cauză în care se arată că leziunile suferite nu au pus în pericol viața persoanei. Instanța trebuie să se raporteze la această nouă împrejurare ivită. Întrucât nu mai există pericol pentru ordinea publică, se impune judecarea inculpatului în stare de libertate. Arată că există o stare de fapt clar conturată și fapta nu este gravă. Solicită să se aibă în vedere perioada de 11 luni de arest preventiv, faptul că inculpatul nu este recidivist, are 5 copii minori și există certitudinea că nu se va sustrage de la judecarea cauzei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu a avut intenția de a omorî, are 5 copii minori și solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 9 aprilie 2009, Tribunalul Bihor, în baza art. 139 aliniat 1 Cod procedură penală a admis cererea formulată de inculpatul, fiul lui și, ns. la 20.02.1972 în com. Vadu, jud. B, cetățenia română, domiciliat în localitatea O,- A, jud. B, CNP -, arestat preventiv în baza încheierii penale nr. 18 din data de 07.05.2008 a Tribunalului Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.22/2008 și în consecință a înlocuit măsura arestării preventive dispusă împotriva acestuia, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea O fără încuviințarea instanței.
În baza art. 145 alin. 1/1 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului că pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea O are următoarele obligații:
-să nu depășească limita teritorială a municipiului O decât cu aprobarea instanței;
-să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemat sau la organul de poliție desemnat cu supravegherea de asistență, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemat;
-să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
A dispus punerea în libertate a inculpatului, dacă acesta nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 145 aliniat 2/2 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor impuse, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
In baza art. 145 aliniat 2/1 Cod procedură penală, un exemplar al prezentei hotărâri s-a dispus a se comunica inculpatului, Poliției Municipiului O, Jandarmeriei O, Poliției Comunitare, Serviciul Public Comunitar de Emitere și Eliberare a pașapoartelor simple românești O, Poliția de Frontieră Română, în vederea asigurării respectării obligațiilor ce-i revin inculpatului, urmând ca organele in drept să refuze eliberarea pașaportului sau să ridice provizoriu pașaportul pe durata măsurii.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
In ceea ce privește starea de arest a inculpatului, instanța a apreciat că temeiul prev. de art. 148 al. 1 lit.f Cod procedură penală ce a determinat arestarea preventivă a inculpatului s-a modificat și nu există alte temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, in cauză s-a efectuat cercetarea judecătorească, procedându-se la ascultarea detaliată a inculpatului, a părții civile și a 5 martori (atât în acuzare cât și în apărare), au fost dispuse expertize medico-legale în cauză ale căror concluzii au parvenit instanței.
Raportat la elementele probatorii existente în cauză până la acest moment cât și la timpul scurs de la arestarea preventivă a inculpatului respectiv 11 luni, menite a estompa sentimentul de teamă generat de fapta acestuia în societate, instanța a apreciat că nu mai subzistă condiția pericolului public aflată la baza măsurii arestării preventive luată față de acesta.
prin prisma scopului prevăzut de art. 136 Cod procedură penală măsura arestării preventive nu mai are un fundament temeinic, putându-se aprecia că procesul penal nu va putea fi afectat in desfășurare lui de luarea unei alte măsuri neprivative de libertate.
Față de considerentele mai sus enunțate, instanța a dispus înlocuirea măsurii arestării preventivă cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitate fără înștiințarea instanței.
Tribunalul a arătat că menținerea inculpatului sub puterea unei măsuri preventive chiar dacă una restrictivă de libertate și nu privativă se impune din rațiuni de ordin procesual, respectiv pentru a fi garantată și pe viitor prezența acestuia în fața organelor judiciare.
Pentru aceste motive, a admis cererea inculpatului și în baza art. 139 aliniat 1 Cod procedură penală a înlocuit măsura arestării preventive dispusă împotriva acestuia, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea O fără încuviințarea instanței.
În baza art. 145 alin. 1/1 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului că pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea O are următoarele obligații:
-să nu depășească limita teritorială a municipiului O decât cu aprobarea instanței;
-să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemat sau la organul de poliție desemnat cu supravegherea de asistență, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemat;
-să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
Totodată, a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă acesta nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 145 aliniat 2/2 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor impuse, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
In baza art. 145 aliniat 2/1 Cod procedură penală, un exemplar al prezentei hotărâri s-a dispus a se comunica inculpatului, Poliției municipiului O, Jandarmeriei O, Poliției Comunitare, Serviciul Public Comunitar de emitere și eliberare a pașapoartelor simple românești O, Poliția de Frontieră Română, în vederea asigurării respectării obligațiilor ce-i revin inculpatului, urmând ca organele in drept să refuze eliberarea pașaportului sau să ridice provizoriu pașaportul pe durata măsurii.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs penal Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, solicitându-se menținerea inculpatului în stare de arest preventiv întrucât încheierea atacată este netemeinică prin prisma înlocuirii măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Examinând încheierea atacată cu recurs, din oficiu și potrivit motivelor invocate, raportat la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prevăzute de art. 385 ind. 9 Cod procedură penală, curtea de apel reține că încheierea atacată este legală și temeinică iar recursul declarat fiind neîntemeiat, urmând a fi respins.
Prima instanță având în vedere elementele probatorii existente în cauză - au fost dispuse expertize medico-legale, având concluzii ce au parvenit instanței - cât și timpul scurs de la arestarea preventivă a inculpatului, timp de 11 luni, de natură a estompa sentimentul de teamă, generat de fapta acestuia în societate, s-a apreciat corect că nu mai subzistă condiția pericolului public aflată la baza măsurii arestării preventive luată față de acesta. Totodată, având în vedere scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală, cum nu mai are fundament temeinic măsura arestării preventive, procesul penal se va putea desfășura în continuare cu luarea unei alte măsuri neprivative de libertate.
De menționat că prima instanță a luat în considerare că temeiul prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, ce a determinat arestarea preventivă a inculpatului, s-a modificat și nu există alte temeiuri noi ce impun privarea de libertate a inculpatului.
Față de acestea, se va respinge ca nefondat recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor împotriva încheierii penale din 9.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 13 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red. - 22.04.2009
Jud. fond -
Tehnored. - 2 ex. - 22.04.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela