Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 215/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - înlocuire măsură arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.215
Ședința publică de la 13 martie 2008
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - JUDECĂTOR 3: Ștefan Făurar
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, împotriva încheierii dată în Camera de Consiliu la 11 martie 2008, de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, privind pe inculpatul.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul.
Procurorul susține recursul, potrivit motivelor scrise de casare, în raport de care invocă nelegalitatea și netemeinicia încheierii, mai întâi, sub aspectul că, în condițiile art.3001alin.1 rap.la art.160 alin.1 Cod pr.penală, la înregistrarea dosarului, odată cu verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, instanța sesizată nu putea să dispună cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive, potrivit art.139 alin.1, cu o altă măsură preventivă, întrucât avea la îndemână doar soluțiile stabilite în alin.2 și 3 de sub art.3001Cod pr.penală, iar, în al doilea rând, sub aspectul că înlocuirea arestării preventive, cu măsura preventivă constând în obligarea intimatului inculpat de a nu părăsi localitatea S, județul O, nu se justifică, întrucât temeiurile prev.de art.143 rap.la art.148 lit.f Cod pr.penală, ce au determinat arestarea acestuia, nu s-au schimbat.
Ca urmare, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, cu consecința menținerii stării de arest față de inculpat.
Apărătorul inculpatului apreciază că, dimpotrivă, dispoziția de înlocuire a măsurii arestării preventive, se justifică, considerente pentru care solicită respingerea, ca nefondat a recursului.
Intimatul inculpat, având cuvântul, arată că regretă fapta, solicitând să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată:
Prin încheierea dată în Camera de Consiliu la 11 martie 2008, Tribunalul O l t, după înregistrarea dosarului la instanță, verificând din oficiu, în condițiile art.3001alin.1 rap.la art.160 Cod pr.penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive față de inculpatul - fiul lui și, născut la 20 septembrie 1968, în localitatea, județul V, cu domiciliul în S,- Bl.15,.A.1,.7, județul O, cetățean român, căsătorit, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, recidivist, a dispus, în baza art.139 alin.1 rap.la art.145 alin.1 Cod pr.penală, înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura preventivă constând în obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea S, județul
În baza art.145 alin.11Cod pr.penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, inculpatul avea obligația de a se prezenta la organul judiciar ori de câte ori era chemat, cât și pe aceea de a nu schimba locuința fără încunoștințarea Tribunalului O l
Ca o consecință a înlocuirii măsurii arestării preventive, cu privire la inculpat, s-a dispus punerea de îndată, în libertate, asta dacă nu se află arestat ori deținut în altă cauză.
Totodată, inculpatului i-au fost puse în vedere consecințele ce decurg potrivit art.145 alin.ultim Cod pr.penală.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, la 10 martie 2008, în baza art.264 Cod pr.penală, a fost înaintat Tribunalului O l t, dosarul privind pe inculpatul, acesta din urmă, prin rechizitoriu, fiind trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, faptă prev.de art.183 Cod penal, cu art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că în după amiaza zilei de 30 octombrie 2007, a exercitat acte de violență fizică asupra soției sale, pe care a lovit-o cu piciorul în zona abdominală, provocându-i leziuni traumatice, cu efect tanato-generator.
Având obligația de a verifica din oficiu, potrivit art.3001Cod pr.penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța, în Camera de Consiliu, a apreciat că în cauză sunt întrunite "condițiile prevăzute în ipoteza normelor prevăzute de art.139 alin.1 Cod pr.penală, pentru a dispune înlocuirea măsurii preventive a inculpatului, cu măsura preventivă de a nu părăsi localitatea S, județul O, fără încunoștințarea Tribunalului O l t, prev. de art.145 Cod pr.penală".
A motivat instanța în sensul că "se reține că deși există probe concludente care atestă consumarea infracțiunii prev.de art.183 Cod penal și calitatea de participant a inculpatului, totuși temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat astfel, se constată că față de încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost cercetat, și anume art.174-175 lit.c Cod penal, în actul de sesizare a instanței - rechizitoriu, se face trimitere la fapta prev.de art.183 Cod penal, pentru care inculpatul este trimis în judecată Având în vedere gradul de pericol social mai redus al noii fapte penale, dat de limitele de pedeapsă mai mici, față de fapta penală pentru care s-au făcut cercetări, dar și pe baza constatării că lăsarea în libertate - în limitele impuse de noua măsură preventivă, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, se constată că este justificată dispoziția de înlocuire Constatarea lipsei pericolului concret pentru ordinea publică, a lăsării în libertate a inculpatului, este fundamentată pe condițiile în care s-a săvârșit fapta penală, în care vinovăția inculpatului - sub forma intenției, este doar în limita faptei de lovire, iar rezultatul mai grav, este praeterintenționat În plus, în mod cert inculpatul nu va mai comite fapte penale, lucru care rezultă din situația sa personală, atâta timp cât are în îngrijire doi copii minori, era integrat din punct de vedere social chiar dacă are antecedente penale care pot atrage starea de recidivă prev.de art.37 lit.a Cod penal "
Împotriva încheierii instanței, sub aspectul dispoziției de înlocuire a măsurii arestării preventive, a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia, mai întâi, sub aspectul că, în condițiile art.3001alin.1 rap.la art.160 alin.1 Cod pr.penală, la înregistrarea dosarului, odată cu verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, instanța sesizată nu putea să dispună cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive, potrivit art.139 alin.1, cu o altă măsură preventivă, întrucât avea la îndemână doar soluțiile stabilite în alin.2 și 3 de sub art.3001Cod pr.penală, iar, în al doilea rând, sub aspectul că înlocuirea arestării preventive, cu măsura preventivă constând în obligarea intimatului inculpat de a nu părăsi localitatea S, județul O, nu se justifică, întrucât temeiurile prev.de art.143 rap.la art.148 lit.f Cod pr.penală, ce au determinat arestarea acestuia, nu s-au schimbat.
Recursul declarat este fondat, pentru considerentele ce se vor vedea în continuare.
Într-adevăr, potrivit art.3001alin.1 Cod pr.penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar dacă constată că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, procedează, conform alin.2, prin încheiere motivată, la revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
De asemenea, atunci când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța menține, cum astfel stabilește alin.3 de sub art.3001alin.1 Cod pr.penală, arestarea preventivă.
Măsurile preventive prevăzute de art.136 alin.1 lit.d Cod pr.penală, se iau în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală și de la judecată, iar alegerea măsurii ce urmează a fi luată, se face, potrivit alin.8, în funcție de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
Totodată, art.139 alin.1 Cod pr.penală, stabilește că măsura preventivă luată se poate înlocui cu o altă măsură, atunci când s-au schimbat temeiurile ce au determinat luarea măsurii inițiale.
În considerarea acestor dispoziții de principiu, așa cum și jurisprudența s-a orientat, apreciem că instanța, la primirea dosarului, odată cu verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, poate să înlocuiască măsura dispusă inițial, cu alta arătată în art.136 alin.1, atunci când constată că temeiurile ce au determinat acea măsură s-au schimbat.
Însă, în cauza de față, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, conținute în dispozițiile art.148 lit.f rap.la art.143 Cod pr.penală, nu s-au schimbat, astfel că, dispoziția instanței de fond de a înlocui arestarea preventivă, cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu, nu se justifică, cu privire la inculpat făcându-se aplicabilă soluția prev.de alin.3 de sub art.3001alin.1.
Chiar dacă este săvârșită cu praeterintenție, fapta inculpatului este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar împrejurarea că un astfel de făptuitor este pus în libertate, după ce a aplicat soției sale lovituri repetate care i-au produs moartea, induce opiniei publice un sentiment serios de pericol.
Așa fiind, în baza art.38515pct.2 lit.d rap.la art.3856alin.3 Cod pr.penală, recursul declarat urmează a fi admis, iar după casarea încheierii sub aspectul dispoziției de înlocuire a măsurii arestării preventive, în rejudecare, Curtea, în baza art.3001alin.1 și 3 rap.la art.160 Cod pr.penală, va menține starea de arest față de inculpatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, împotriva încheierii dată în Camera de Consiliu la 11 martie 2008, de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, privind pe inculpatul.
Casează încheierea sub aspectul dispoziției de înlocuire a măsurii arestării preventive, și rejudecând;
În baza art. 3001alin.1 și 3 rap la art. 160 Cod pr.penală, menține starea de arest față de inculpat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 martie 2008.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.Gh.
Gh.
PS/24.03.2008
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Gheorghe Vintilă, Ștefan Făurar
