Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 296/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 296
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat dePARCHETUL DE PE TRIBUNALULimpotriva incheierii de sedinta din 14.05.2009 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul intimat, in stare de arest, asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Interpelat de catre instanta, inculpatul intimat precizeaza ca nu doreste sa dea declaratii in fata instantei de recurs și nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de procuror.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, considera ca incheierea de sedinta pronuntata de Tribunalul I este nelegala. In speță, masura arestarii preventive a inculpatului a fost dispusa de catre Tribunalul I, apreciindu-se ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. Dispunand in conformitate cu disp. art.139 alin.1 Cod procedura penala, instanta a apreciat ca temeiurile subiective continute de teza a II-a a art.148 lit.f Cod procedura penala, avute in vedere de instanta care a dispus arestarea preventiva, s-au modificat esential.
Considera ca inlocuirea masurii arestarii preventive a inculpatului este nelegala si netemeinica.
Solicita admiterea recursului, casarea incheierii si pronuntarea unei hotarari legale si temeinice, de mentinere a masurii arestarii preventive față de inculpatul.
Avocat avand cuvantul pentru inculpat, solicita respingerea recursului formulat de Parchetul de pe Tribunalul I impotriva incheierii Tribunalului, consideră că masura luata de Tribunal este temeinica si legala si solicita a fi mentinută.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat solicita respingerea recursului formulat de Parchetul de pe Tribunalul I si a fi mentinuta hotararea Tribunalului
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2009 dată în dosarul nr- a Tribunalului Iașis -a dispus:
În baza disp. art. 139 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu disp. art. 139 alin. 3 indice 5 Cod procedură penală cu referire la disp. art. 136 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luata fata de inculpatul, fiul lui și, la data de 21.05.1956, în prezent aflat în Penitenciarul Iași, prin mandatul de arestare preventivă nr. 1/U din 03.01.2009 emis de Tribunalul Iași, cu măsura preventiva a obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței de judecată.
In baza disp. art. 145 ind. 1 cu referire la art. 145 alin. 1 ind. 1 din Codul d e procedura penala și disp. art. 145 alin. 1 ind. 2 din Codul d e procedura penala, impune inculpatului ca, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Politia Comunei, organ desemnat de către instanță cu supravegherea inculpatului, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de cate ori va fi chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
In baza disp. art. 145 alin. 2 ind. 1 din Codul d e procedură penală, copie de pe prezenta încheiere se va comunica inculpatului deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță I, Poliției Comunei, Inspectoratului Județean de Poliție I, Poliției Comunitare din Mun. I, Jandarmeriei județului I, organelor competente să elibereze pașaportul inculpatului, respectiv Serviciul de Pașapoarte al jud. I, precum și organelor de frontieră - Inspectoratul General al Poliției de Frontiera Române (și Inspectoratului Județean de Frontieră al Județului I), în vederea asigurării respectării obligațiilor impuse de către instanța prin prezenta încheiere, cu mențiunea că organele în drept vor refuza eliberarea pașaportului pentru inculpat sau, după caz, vor ridica provizoriu pașaportul pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara.
In baza disp. art. 145 alin. 2 ind. 2 din Codul d e procedură penală, atrage atenția inculpatului ca, in caz de încălcare cu rea-credință a măsurii preventive de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor impuse de către instanța de judecată prin prezenta încheiere, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
Amână cauza și stabilește un nou termen de judecată la 11.06.2009, pentru când:
- se va cita inculpatul în Penitenciarul Iași, cu datele de stare civilă, precum și la domiciliul cunoscut;
- se va repeta procedura de citare cu părțile civile;
- se vor cita martorii și -, cu mențiunea amendării, în caz de neprezentare.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a argumentat după cum urmează:
În conformitate cu dispoz. art. 139 alin. 1 Cod proc. penală, în cursul judecății, instanța poate dispune înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură preventivă, în situația în care constată că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Până la acest moment procesual, a fost audiat inculpatul, partea vătămată și o parte din martorii care au fost propuși și, din administrarea acestor probe, rezultă că, în cauză, nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive. În cauza de față, nu există date din care să rezulte presupunerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar împiedica buna desfășurare a procesului penal sau că acesta ar încerca să se sustragă de la judecată. Din analiza întregului material probator administrat de organul de urmărire penală, precum și de instanța de judecată, cu referire în special la declarația părții vătămate, rezultă o serie de împrejurări care conturează faptul că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului nu mai este actual și real: Este adevărat că fapta de care inculpatul este acuzat este una dintre cele mai grave, însă, pericolul pentru ordinea publică nu este unul abstract și prezumat "ab inițio" în cazul unor astfel de fapte, ci el trebuie să fie întotdeauna unul concret și actual, unul real. Prin trecerea unei perioade semnificative de timp de la data săvârșirii presupusei fapte și până la momentul actual, acest pericol s-a diminuat treptat. Cât privește recrudescența acestui gen de fapte, acest aspect nu poate constiui prin el însuși motiv de arestare preventivă. Există în continuare pericolul abstract al săvârșirii unor astfel de genuri de infracțiuni, însă acesta trebuie dublat de un pericol concret al persoanei în legătură cu care există presupunerea rezonabilă că a săvârșit astfel de fapte penale, care în cazul de față raportat la persoana inculpatului și la modalitatea concretă de realizare a activității ilicite nu se conturează.Împotriva acestei încheieri a declarat recurs procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul greșitei rețineri conform cărora s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului și că se impune înlocuirea acestei măsuri așa cum a procedat instanța de fond.
Se solicită casarea acestei încheieri și menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, motivat de faptul ca acesta este recidivist având comise infracțiuni cu violențe și că temeiurile inițiale nu s-au modificat, subzistă și în prezent.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că recursul procurorului este fondat, din următoarele motive:
Inițial, arestarea preventivă a fost luată față de inculpatul, cu motivarea că sunt indicii și chiar probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală în sensul prev. art. 143 Cod procedură penală, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum prevăd disp. art. 148 lit. "f" Cod procedură penală.
Aceste temeiuri nu s-au schimbat, subzistă și în prezent, așa încât impun în continuare privarea de libertate, în scopul bunei desfășurări a procesului penal.
În raport cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Eventualele circumstanțe, constând în recunoașterea faptei, vor putea fi evaluate la judecata în fond a dosarului dacă va fi găsit vinovat de comiterea faptei pentru care este judecat.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modul și împrejurările prin care se presupune că s-a comis fapta, din natura relațiilor sociale presupus a fi lezate și își mai găsește expresia și prin starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul societății de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor fapte de o gravitate sporită, ar fi judecate în stare de libertate.
Și instanța de recurs reține că, se impune în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, pentru buna desfășurare a procesului penal și în această fază de judecată.
Pentru aceste considerente, se va admite recursul procurorului, se vor înlătura din această încheiere dispozițiile privind înlocuirea măsurii arestării preventive, cele privind comunicarea încheierii la organele competente și cele cu privire la atenționarea inculpatului la încălcarea măsurii preventive.
Ca o consecință a menținerii arestării preventive se vor menține dispozițiile din încheierea din 02.04.2009 a Tribunalului Iași, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MĂSURI,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva încheierii de ședință din 14.05.2009, a Tribunalului Iași, pe care o casează în parte.
Rejudecând cauza: înlătură din încheiere mențiunile vizând înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui si, născut la 21.05.1956, deținut în Penitenciarul Iași, mențiunile vizând obligațiile impuse în baza disp. art. 145 al. 1 ind. 1 Cod procedură penală, mențiunile privind comunicarea încheierii la organele competente și cele privind atenționarea inculpatului cu privire la încălcarea măsurii preventive.
Menține dispozițiile din încheierea de ședință din 02.04.2009, a Tribunalului Iași privind menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.05.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
21.05.2009
2 ex.-
Președinte:Elena ScrimințiJudecători:Elena Scriminți, Otilia Susanu, Dan Anton
