Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 34/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 34/R/MF
Ședința publică din 15 Ianuarie 2010
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Doru Mercan președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii din 12.01.2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr.249/2010, emisă de Baroul Argeș.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului intimatului inculpat să ia legătura cu acesta în vederea pregătirii apărării.
Intimatul inculpat arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Reprezentantul parchetului și apărătorul intimatului inculpat, precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului apreciază încheierea tribunalului ca fiind nelegală și netemeinică. Instanța nu a avut în vedere schimbarea temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat așa cum cere prevederile art.139 din codul d e procedură penală și a avut în vedere un singur criteriu și anume, existența unui termen rezonabil, respectiv trecerea unei perioade de timp de la momentul luării acestei măsuri preventive. Curtea Europeană a considerat că la aprecierea duratei rezonabile trebuie avut în vedere pe lângă alte aspecte și complexitatea cauzei, precum și conduita inculpatului. Susține că această cauză este complexă și acuzațiile aduse inculpatului sunt foarte grave. În anul 2006 inculpatul a beneficiat de clemență, acordându-i-se liberarea provizorie sub control judiciar, perioadă în care a săvârșit cu intenție infracțiunea de furt, care a atras ulterior revocarea liberării provizorii sub control judiciar. Pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii tribunalului, iar pe fond în temeiul art. 3002și 160 din Cod procedură penală constatarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
Apărătorul intimatului inculpat solicită respingerea recursului declarat de parchet, ca nefondat, apreciind că încheierea tribunalului este legală și temeinică.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 12 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, în baza art.139 alin.1 Cod pr.penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a instituit în sarcina inculpatului obligațiile prev. de art.145 alin.1/1 Cod pr.penală, respectiv:
-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
-să se prezinte la Poliția Municipiului Pitești, conform programului întocmit de organele de poliție sau ori de câte ori este chemat;
-să nu-și locuința fără încuviințarea instanței de judecată care a dispus măsura, și,
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.145 alin.3 Cod pr.penală.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208, 209 lit.a, e, g, i Cod penal, cu aplic.art.75 lit.c Cod penal.
De asemenea, tribunalul a mai reținut că inculpatul este arestat preventiv de aproape 3 ani, fără ca în această perioadă să fi fost audiat "întrucât dosarul este unul de lot și se impune procedura specială de citare cu străinătatea".
In plus, tribunalul a apreciat că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, "inculpatul manifestat regret pentru cele săvârșite".
Impotriva acestei încheieri a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru greșita înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului se reține că inculpatul, sprijinit de alți inculpați, a săvârșit în dauna a 9 părți vătămate, infracțiunile prev. de art.49 din Legea nr.261/2003, art.215 alin.1, 2 și 3 cu aplic.art.41 alin.2 și art.7 din Legea nr.39/2003, toate în condițiile art.33 lit. Cod penal.
In timpul judecății, prin decizia penală nr.573/R din 19 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului.
In perioada de liberare provizorie sub control judiciar, inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune cu intenție, astfel că această măsură a fost revocată prin încheierea din 27 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, întrucât împreună cu alți inculpați, la 2 februarie 2007, au pătruns, prin efracție în incinta "Serv 96", de unde au sustras încălțăminte în valoare de 1910 lei.
Ca urmare a acestui fapt, la data de 27 februarie 2007, s-a luat față de inculpat măsura arestării preventive, avându-se în vedere îndeplinirea condițiilor prev. de art.143 și 148 lit.d Cod pr.penală.
In raport de această situație de fapt, reținută în cauză, curtea constată că înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea este neîntemeiată.
Potrivit art.139 Cod pr.penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă privind obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Prin urmare, durata arestării preventive nu constituie un temei al înlocuirii acestei măsuri preventive, dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, această durată având relevanță conform art.140 Cod pr.penală, numai sub aspectul încetării de drept a măsurii arestării preventive.
Or, în cauză, instanța de fond nu a făcut altceva decât să constate, sec, faptul că inculpatul "este arestat de aproape 3 ani", nemotivând în nici un sens durata lungă a arestării, care a început într-o altă cauză, și necesitatea menținerii acestuia, câtă vreme s-a constatat că după liberarea provizorie sub control judiciar, acesta a săvârșit imediat o nouă infracțiune, manifestând prin această o perseverență infracțională deosebită.
In raport de această stare de fapt, tribunalul trebuia să rețină nu numai că s-au menținut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și prelungirea acesteia, ci, pur și simplu, că inculpatul a săvârșit alte fapte infracționale, situație care conduce la concluzia că, în speță, nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventivă cu o altă măsură mai blândă.
In conformitate cu art.5 din Convenție și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune și menține atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Pe cale de consecință, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, se va admite recursul declarat de parchet, se va casa încheierea atacată și se va înlătura dispoziția înlocuirii măsurii arestării preventive iar, pe fond, se va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în cuantum de 100 lei, va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii din 12.01.2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Casează încheierea atacată, înlăturând dispoziția înlocuirii măsurii arestării preventive și pe fond menține starea de arest a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 2 octombrie 1986, deținut în Penitenciarul Colibași.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 100 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești -secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr.- -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.4
Jud.fond
19 ianuarie 2010
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
