Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Încheierea 346/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2346/2009)
ÎNCHEIERE NR. 346
Ședința publică din data de 08 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR 2: Piciarcă Dumitrița
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 01.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penala, in dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat juridic de apărător ales, cu împuternicirea avocațială depusă la dosarul cauzei (fila 5).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public precizează că recursul vizează o încheiere prin care s-a respins cererea de înlocuire a unei măsuri preventive, astfel având în vedere disp. art. 1403alin. 1 teza finală C.P.P. această încheiere nu este supusă niciunei căi de atac.
În concluzie, apreciază că recursul declarat de recurentul-inculpat este inadmisibil și solicită a se respinge ca atare.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, precizează că în încheierea din data de 01.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penala a fost cu drept de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că legea prevede calea de atac, mențiunea inserată de judecător în încheiere nu poate crea dreptul petentului la o cale de atac.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită a depune înscrisuri, reprezentând practică judiciară, respectiv o deciziei penală pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prin care potriv. disp. art. 1603.C.P.P. s-a admis o cerere de ridicare a interdicției exercitării profesiei de avocat.
Curtea încuviințează depunerea înscrisurilor, fiind atașate la dosar (filele 6-8).
Apărătorul ales al recurentului-inculpat susține că există posibilitatea să nu exercite activitatea prin care a fost săvârșită infracțiunea.
Reprezentantul Ministerului Public menține concluziile depuse și precizează că în cererea recurentului - inculpat, temeiul juridic invocat este cel prev. de art. 139 alin. 1.C.P.P. respectiv înlocuirea măsurii preventive.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 1 octombrie 2009, (dosar nr-), Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins - ca neîntemeiată - cererea de înlocuire a interdicției de a nu exercita profesia de medic cu interdicția de a nu desfășura activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, formulată de inculpatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin decizia penală nr.1288/R/31.08.2009, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală, în temeiul dispozițiilor art. 1608aalin. 2.C.P.P. s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului de sub puterea nr. 155/UP din data de 20.07.2009 emis de Tribunalul București - Secția a Il-a Penală, iar în temeiul dispozițiilor art. 160/2 alin. 3 și 3/1 din C.P.P. pe timpul liberării provizorii, s-a impus - printre altele, la litera f) - ca inculpatul să nu exercite profesia de medic.
Din analiza actelor dosarului și a motivelor invocate de inculpat, Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive subzistă și impun în continuare menținerea acestei măsuri, în speță, neexistând motive temeinice care să justifice modificarea controlului judiciar instituit inculpatului.
Astfel, din materialul probator administrat până în prezent de organul de urmărire penală, rezultă în continuare indicii temeinice, potrivit art. 143 Cod proc. pen. că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
Un alt argument ce a fost apreciat de Tribunal ca justificând restrângerea drepturilor inculpatului decurge din natura și gradul sporit de pericol social al infracțiunilor, modalitatea și împrejurările în care se reține că ar fi fost comise, menținerea măsurii preventive fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Așadar, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art.139 alin.1 raportat la art.136 alin.2 Cod procedură penală, din Codul d e procedură penală, a fost respinsă - ca neîntemeiată - cererea formulată de inculpat.
Nemulțumit de această hotărâre, inculpatul - în termen legal - a declarat prezentul recurs, criticând încheierea pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei respingeri a cererii de înlocuire a măsurii preventive.
Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în discuție inadmisibilitatea recursului cu care a fost sesizată, aspect asupra căruia constată următoarele:
Recursul inculpatului este inadmisibil în raport cu dispozițiile exprese ale art.1403alin.1 din Codul d e procedură penală (astfel cum au fost modificate prin Legea nr.356/2006) care, în teza a II-a, arată - în mod explicit - că încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, - înlocuirea - măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.
În același sens se pronunțase, chiar anterior modificării operate prin legea anterior menționată și Înalta Curte de Casație și Justiție, care admițând un recurs în interesul legii prin Decizia nr.XII/2005 ( bligatorie pentru instanțe cât privește dezlegarea dată problemelor de drept judecate, conform art.4142alin.3 din Codul d e procedură penală), a stabilit că: încheierea prin care se dispune, în cursul urmăririi penale, respingerea cererii de () înlocuire - a arestării preventive nu poate fi atacată, separat, cu recurs.
Lipsa posibilității de a ataca, separat, cu recurs, o astfel de încheiere nu contravine dispozițiilor art.5 parag.4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, astfel cum rezultă din însăși jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dispozițiile respective nu garantează dreptul la o cale de atac împotriva hotărârilor privitoare la arestarea preventivă, ci numai dreptul la un grad de jurisdicție, reprezentat de o instanță independentă și imparțială, care să se pronunțe asupra acelei măsuri.
Or, în speță, judecătorul de la Tribunal, fiind sesizat în faza de urmărire penală cu soluționarea cererii inculpatului de înlocuire a unei obligații impuse, respectiv aceea ca - pe timpul liberării provizorii (printre altele) inculpatul să nu exercite profesia de medic cu interdicția de a nu desfășura activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, a analizat cererea respectivă, ca instanță independentă și imparțială, constatând în mod explicit și motivat că nu s-au schimbat temeiurile ce au stat la baza arestării inițiale, pentru a se putea dispune în mod legal în sensul celor solicitate de inculpat.
Mai mult, dispozițiile art.139 alin.1 Cod procedură penală permit inculpatului să reitereze oricând, fără măcar trecerea unui termen, cererea de înlocuire a unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă prevăzută de lege.
Referitor la susținerea invocată de apărare, în sensul că în dispozitivul încheierii, s-a făcut mențiunea "Cu drept de recurs", Curtea arată că legea este cea care prevede calea de atac, iar simpla inserare de către judecător în încheiere nu poate crea dreptul petentului la o cale de atac.
Cu toate acestea, însă, față de inserarea acestei mențiuni, recurentul nu se găsește în culpă procesuală, motiv pentru care Curtea nu va stabili în sarcina acestuia obligația cheltuielilor judiciare în recurs.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.a teza a II-a din Codul d e procedură penală, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Conform art. 38515pct.1, lit.a Cod procedură penală;
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 1 octombrie 2009 (dosar nr-) a Tribunalului București Secția a II-a Penală.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Ion Tudoran Corneliu BogdanJudecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan, Piciarcă Dumitrița
