Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Încheierea 390/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 10554/2/2009
2621/2009
ÎNCHEIEREA NR. 390
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
JUDECĂTOR 2: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * * *
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție și de recurentul inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 30 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu și recurentul inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Părțile, întrebate fiind de către instanță, declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție, casare în parte a Încheierii de ședință din data de 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr- și, pe fond, respingere a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului - de a nu părăsi țara, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art.139 pct.1 Cod procedură penală.
În baza art.3002raportat la art.160bCod procedură penală, solicită să fie menținută măsura arestării preventive a inculpatului - întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă, indicate în Mandatul de Arestare Preventivă nr.187/UP din data de 3.10.2008, se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, atât pentru buna desfășurare a procesului penal, cât și față de faptul că sunt probe din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul desemnat din oficiu al intimatului inculpat - solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție și de menținere a Încheierii de ședință din data de 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-, ca fiind legală și temeinică în ceea ce privește dispoziția de înlocuire a măsurii arestării preventive. Instanța de fond, admițând cererea formulată de inculpat, a avut în vedere termenul rezonabil al arestării preventive, reglementat atât în legislația internă cât și în normele europene și a obligat pe inculpatul - să respecte dispozițiile art. 145 Cod procedură penală, respectiv:
- să se prezinte la instanța de judecată, la toate termenele;
- să nu își schimbe domiciliul fără încuviințarea instanței;
- să nu se apropie de inculpații cercetați în cauza de față, de martorii ce vor fi citați în cauză ori de membrii familiilor acestora, instanța de fond a avut în vedre buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 26.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a I-a penală, în dosarul nr-, considerând încheierea Tribunalului București ca fiind nelegală și netemeinică, având în vedere că din probele administrate la dosar în faza de cercetare judecătorească s-au relevat alte împrejurări în care au fost comise pretinsele fapte reținute în sarcina inculpatului.
- se aibă în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, nemaifiind necesară menținerea stării de arest a inculpatului. Din declarațiile date de către inculpat și martori rezultă că nu a fost săvârșită infracțiunea de trafic de influență. În temeiul art. 136 pct. 8 Cod procedură penală solicită aplicarea unei alte măsuri preventive, având în vedere că nu există pericolul social al faptei, iar starea de libertate a inculpatului nu reprezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul solicită să se aibă în vedere faptul că inculpatul era asociatul unic al unei companii de taximetrie, care în acest moment, datorită lipsei acestuia, se află în pragul falimentului, datorită imposibilității de achitarea a împrumuturilor contractate.
Pentru aceste considerente solicită, în principal admiterea recursului casarea parțailă a încheierii atacate și pe fond revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive acestuia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpatul și menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, instanța de fond corect apreciind că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că există probe din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat solicită să-i fie admis recursul și să fie judecat în stare de libertate.
Intimatul - inculpat solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție,ca nefondat, Precizează că este arestat preventiv de 1 an și 2 luni și solicită să fie judecat în stare de libertate, cum a dispus judecătorul fondului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în baza art.3002raportat la art.160 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și, în baza art.139 Cod procedură penală, a fost respinsă cererea de înlocuire a arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, ca neîntemeiată, formulată de inculpatul.
În baza art.139 cu referire la art. 1451Cod procedură penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului - cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.1451pct. 2, cu aplicarea art.145 Cod procedură penală,s-a impus inculpatului să respecte următoarele obligații:
-să nu își schimbe locuința fără încuviințarea Tribunalului București;
-să nu se apropie de ceilalți inculpații din prezenta cauză, membrii familiilor acestora și de martori și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 1453Cod procedură penală.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că față de inculpatul - s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în sensul că, chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută a fi fost comisă de acesta este pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, totuși nu se poate argumenta că inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, atâta timp cât infracțiunea de trafic de influență nu este o infracțiune de violență, inculpații din cauză au fost audiați, iar limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală specială sunt cuprinse între 2 ani și 10 ani.
Cu privire la inculpatul, Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, existând la acel moment probe și indicii de natură a justifica presupunerea rezonabilă conform căreia inculpatul ar fi participat la comiterea faptelor pentru care este în prezent cercetat, iar față de gradul ridicat de complexitate a cauzei, nu se poate reține că durata arestării preventive ar fi încălcat termenul rezonabil.
S-a mai arătat că, gravitatea faptelor pentru care inculpatul este în prezent cercetat și rezonanța socială negativă a acestora conduc la concluzia existenței unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar determina lăsarea inculpatului în libertate, acest pericol rezultând chiar din datele concrete existente la dosar, astfel că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu au încetat și nu s-au constatat împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri în condițiile în care - apreciază Tribunalul - prin raportare la dispozițiile art.3002Cod procedură penală, până la acest termen, cercetarea judecătorească nu a fost finalizată, iar probele administrate până în prezent în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată nu au modificat presupunerea că inculpatul a comis fapte de natură penală.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpatul, apreciind că soluția pronunțată este nelegală și netemeinică, recurenții criticând încheierea sub aspectul greșitei înlocuiri a măsurii arestării preventive față de inculpatul, cu obligarea de a nu părăsi țara și al doilea, în sensul greșitei respingeri a cererii formulate, de revocare a măsurii arestării preventive și a celei formulate în subsidiar, cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive, cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Examinând încheierea recurată, în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - este fondat, urmând a fi admis, cu următoarele considerente:
Astfel, s-a reținut în sarcina inculpatului, că: în perioada mai -iunie 2008, împreună cu inculpatul, au primit suma de 30.000 euro de la înv., zisă "", lăsând să se creadă că au influență asupra magistratului Judecătoriei Sector 4 B, desemnat cu judecarea cererii de liberare condiționată formulată de, zis " ", pentru a determina liberarea acestuia din penitenciar.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului, că: în perioada mai -iunie 2008, inculpatul a pretins de la, prin intermediul martorei, suma de 10.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra unor magistrați ai Curții de Apel pentru a determina, la pronunțarea asupra măsurilor preventive, să dispună punerea în libertate a lui, deținut în Penitenciarul Jilava.
În perioada mai - iunie 2008, inculpatul a pretins de la, prin intermediul martorei, suma de 13.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra unor magistrați ai Curții de APEL BUCUREȘTI pentru a-i determina, în judecarea căilor de atac, să dispună reducerea la Jap edepsei cu închisoarea pronunțată față de, deținut în Penitenciarul Jilava.
În perioada mai - iunie 2008, inculpații și au primit suma de 30.000 euro de la înv., zisă "", lăsând să se creadă că au influență asupra magistratului Judecătoriei Sector 4 B, desemnat cu judecarea cererii de liberare condiționată formulată de, zis " ", pentru a determina liberarea acestuia din penitenciar.
În cursul lunii august 2008, inculpatul, cu sprijinul inc., a primit suma de 25.000 euro de la Al a, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților Curții de APEL BUCUREȘTI, desemnați cu judecarea recursului la încheierea de arestare a inc. Al AAN. pentru a determina cercetarea în stare de liberate a acestuia.
În fapt, s-a reținut că în perioada mai-iunie 2008, împreună cu inculpatul a primit suma de 30.000 euro de la numita, zisă "", lăsând să se creadă că au influență asupra magistratului Judecătoriei Sectorului 4 B, desemnat cu judecarea cererii de liberare condiționată formulată de, zis " " pentru a determina liberarea acestuia din penitenciar.
Din actele dosarului, rezultă că temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive se mențin și, pentru o bună desfășurare a procesului penal se impune ca cercetarea judecătorească să se desfășoare cu ambii inculpați în arest preventiv, întrucât, pe de o parte nu există riscul ca aceștia să poată lua legătura cu părțile implicate în proces, iar pe de altă parte, în raport de împrejurările în care s-au săvârșit faptele antisociale, lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, în raport și de faptul că cercetarea judecătorească se află în plină desfășurare, însăși instanța de fond, în dispozitivul încheierii din 30 octombrie 2009, în baza rolului său activ, a dispus citarea unor martori din acte cu mandate de aducere cu însoțitor, a martorului cu mandat de transfer, iar pentru alții s-a dispus citarea cu mențiunea "prezența obligatorie în vederea audierii".
Având în vedere că ceea ce s-a instrumentat până la acest moment nu conduce la concluzia că s-au schimbat temeiurile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați, că se mențin dispozițiile prevăzute de art.681Cod procedură penală, Curtea urmează ca, în baza art.38515pct.2, lit.d din Codul d e procedură penală să admită recursul declarat de Parchet, va casa în parte, încheierea din 30 octombrie 2009 în dosarul nr- în ceea ce privește înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului - cu măsura obligării de a nu părăsi țara, dispoziție pe care o va înlătura și în temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală, va menține măsura arestării preventive a inculpatului -, pe cale de consecință, va respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului - cu obligarea de a nu părăsi țara.
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 30 octombrie 2009 în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare, iar în temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul -, în cuantum de 100 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA.
Casează, în parte, încheierea din 30 octombrie 2009 în dosarul nr- în ceea ce privește înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului - cu măsura obligării de a nu părăsi țara, dispoziție pe care o înlătură.
În baza art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpatului -.
Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului - cu obligarea de a nu părăsi țara.
Conform art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 30 octombrie 2009 în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care se avansează onorariul avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul - în cuantum de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Dumitrița Piciarcă
