Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 492/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIENr. 492
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
La ordine soluționarea recursurilor penale având ca obiect " menținere măsură arest preventiv" formulate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 11.12.1974 și, fiul lui și, născut la data de 01.05.1975, ambii deținuți în Arestul IPJ I, împotriva încheierii de ședință din 23 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpații recurenți, aflat sub stare de arest, asistat de avocat, ce substituie pe domnul avocat, apărător ales, cu împuternicire avocațială la dosar și, asistat de domnul avocat, apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind de formulat alte cereri, curtea acordă cuvântul în recursurile inculpaților.
Domnul avocat având cuvântul, solicită admiterea recursului promovat împotriva încheierii de ședință din datat de 23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o consideră netemeinică și nelegală, casarea acestei încheieri și în rejudecare instanța să dispună revocarea măsurii arestării preventive.
Se poate observa că în caută nu sunt îndeplinite condițiile prev. la art. 136, în sensul că din toată economia dosarului nu rezultă fapte sau indicii cum că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau că s-ar sustrage de la judecată.
În cursul urmăririi penale au fost audiați inculpații, s-a audiat un număr impresionant de martori,s-au efectuat expertize tehnice, iar temerile organului de urmărire penală cum că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului nu sunt întemeiate.
În ce privește condițiile prev. de disp. art. 148 lit. f Cod proc. penală nici acestea nu sunt îndeplinite, întrucât, din dosar nu rezultă că dacă s-ar dispune judecarea inculpatului în stare de libertate, acesta ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul a fost cercetat de către organele de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 71 din Ordonanța de Urgență nr. 105, iar după administrarea întregului probator, inculpatul a fost trimis în judecată doar pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 71 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 105, în sensul că activitatea infracțională a acestuia s-a rezumat doar la a transporta și caza așa-zisele persoane traficate.
In această situație trebuie avută în vedere și limita de pedeapsă, având în vedere că dacă până acum s-a invocat la fiecare termen de judecată că limita de pedeapsă este deosebit de mare, în momentul de față, când inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 71 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 105, se poate observa că pedeapsa prevăzută este mult mai mică de la 2 la 7 ani.
De asemenea, în dosar mai există doi inculpați, soția inculpatului, și, și ambii sunt cercetați în stare de libertate, prin urmare ar trebuie să se facă aplicarea principiului egalității de tratament.
Consideră de asemenea apărarea, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat și nu au apărut temeiuri noi din care să rezulte că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică și prin urmare, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Domnul avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului promovat de inculpatul și să se constate că încheierea instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Inițial s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii prev. de art. 71 alin. 1 și 2 din Ordonanța de Urgență nr. 105/2001 raportat la Legea nr. 243/2002, ori, în acest moment inculpatul a fost trimis în judecată doar pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 71 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 105.
Pe tot parcursul procesului penal, de la începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a urmăririi penale s-a stabilit că inculpatul ar fi fost principala persoană care a procurat acte fale folosite de către învinuiți și inculpați în săvârșirea acestor infracțiuni, ori, se poate observa că prin rechizitoriul parchetului este scos de sub urmărirea penală tocmai pentru aceste infracțiuni, și anume, cele prev. de art. 293 alin. 1 și 2 din Codul penal.
Prin urmare, pentru această activitate infracțională inculpatul a fost scos de sub urmărirea penală tocmai pentru infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală.
În aceste condiții nu se mai poate susține că subzistă temeiurile inițiale care au stat la baza, mai întâi a luării și ulterior a prelungirii și menținerii măsurii arestării preventive.
Practic, din întreg materialul probator nu reiese o participare a acestui inculpat la săvârșirea acestor infracțiuni astfel încât să facă din acesta un pericol social atât de grav încât să nu poată fi judecat în stare de libertate.
De asemenea, trebuie observat că în cauză sunt și alți inculpați pentru care nu s-a luat măsura arestării preventive, a căror contribuție infracțională este mult mai mare decât a acestui inculpat, și trebuie făcută aplicarea principiului egalității de tratament.
În raport de infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, trebuie avută în vedere limita minimă de pedeapsă.
De asemeni, trebuie observat că durata pentru care s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului a expirat din nou și solicită instanței a constata că această măsură a încetat de drept.
In acest sens s-a pronuntat Inalta C de Casatie si Justitie in sectiile unite, care admitand recursul in interesul legii prin decizia nr.25 din 02.06.2008, stabilind ca disp. art.159 al.8 fraza a II-a Cod procedura penala se interpreteaza in sensul ca sintagma folosita de legiuitor "inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispusa anterior incheierii atacate" are caracter imperativ si nu de recomandare. In acest sens, instanta supremă a decis ca recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive să fie solutionat intotdeauna inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.
În concluzie, raportat la toate aceste susțineri, domnul avocat solicită admiterea recursului promovat de inculpatul și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că în conformitate cu disp. art. 300 ind. 1 Cod proc. penală, prima instanță, primind dosarul în care este sesizată cu judecarea pe fond și în care se găsesc arestați inculpații, este datoare să verifice dacă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, ori, condiție alternativă nu cumulativă, există temeiuri noi care să justifice privarea în continuare de libertatea inculpaților.
Prin urmare, instanța nu are decât două soluții la îndemână: una, să dispună revocarea măsurii arestării preventive când constată incidența disp. art. 139 alin. 1 Cod proc. penală sau dimpotrivă, în situația în care constată și apreciază că temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive subzistă ori, există altele noi, să procedeze doar la menținerea măsurii preventive.
Ori, exact acest lucru s-a întâmplat în această cauză. Instanța a verificat la primul termen faptul că aceste temeiuri subzistă, nu că există sau nu alte temeiuri noi și nici nu s-a făcut referire la acest aspect în încheierea recurată de către inculpați, și a procedat în conformitate cu disp. art. 300 ind. 1 alin. 2 Cod proc. penală, adică a dispus menținerea stării de arest preventiv.
Sarcina instanței de control judiciar este de a verifica legalitatea și temeinicia primei hotărâri, și în concluzie, domnul procuror solicită instanței a constata că hotărârea pronunțată se circumscrie limitelor de legalitate și temeinicie și a respinge recursurile inculpaților ca nefondate.
În replică, domnul avocat apreciază că nu mai pot subzista temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, câtă vreme inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru aceleași infracțiuni pentru care au subzistat până acum aceste temeiuri.
Domnul procuror, având cuvântul cu privire la cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive, susține că instanța poate să o dispună în conf. cu disp. art. 139 alin. 2 Cod proc. penală, în situația în care se constată că acele temeiuri s-au modificat, ori, acele temeiuri nu s-au modificat substanțial, în esența lor și solicită respingerea cererilor.
Cu privire la cererea privind constatarea încetării de drept a măsurii preventive întrucât recursul nu ar fi fost judecat în intervalul de 30 de zile, procurorul, apreciază că această problemă de drept invocată prin hotărârea Jaf ost tranșată în practică, acest termen nefiind unul imperativ, întrucât nu este prevăzut sub sancțiunea nulității absolute, și nici măcar hotărârea nu face referire la existența vreunei sancțiuni de ordin procedural în ceea ce privește depășirea termenului respectiv de către instanța de recurs, astfel încât, din această perspectivă termenul ar trebui interpretat ca fiind de recomandare iar nu unul imperativ, întrucât nu este prevăzut cu sancțiune.
În aceste condiții nu se poate constata încetarea de drept a măsurii arestării preventive câtă vreme nici legea și nici hotărârea despre care s-a făcut vorbire nu prevăd existența unei asemenea sancțiuni și solicită respingerea cererii formulată pentru inculpatul ca nefiind întemeiată.
În replică, domnul avocat susține că este vorba de o decizie a dată într-un recurs în interesul legii, ori, aceste decizii sunt obligatorii pentru toate instanțele din țară.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, precizează că achiesează la concluziile formulate de apărătorul său și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, precizând că are doi copii minori în întreținere care au strictă nevoie de el, și se va prezenta în instanță ori de câte ori va fi necesar.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile formulate de apărătorul său și solicită instanței a dispune judecarea sa în stare de libertate, având în vedere că este bolnav de inimă și are și diabet zaharat, precizând că se va prezenta la fiecare solicitare a instanței precum și a organelor de urmărire penală.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea de ședință din 23 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-, în baza art. 300 ind. 1 alin. 1 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților -.
În baza art. 300 ind. 1 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 10 ind. b alin. 3 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpaților.
Au fost respinse ca nefondate cererile formulate de inculpați, prin apărători, de înlocuire a măsurii cu obligarea de a nu părăsi țara.
S-au dispus și alte măsuri procesuale și procedurale privind stabilirea termenului de judecată, cât și de judecare a altor cereri.
În pronunțarea acestor încheieri instanța reținut următoarele:
Față de împrejurarea că întreg materialul probator administrat în prima etapă procesuală de - Biroul Teritorial Iași relevă, fără dubiu, existența unor date și indicii convergente ce justifică și la acest moment bănuiala rezonabilă că inculpații și ar fi săvârșit faptele prevăzute de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin.1 din nr.OUG 105/2001- fapte sancționate de legiuitor cu pedepse cuprinse între 5 ani -20 ani și respectiv 2 ani-7 ani,
Constatând că același probatoriu demonstrează și probează existența și la acest moment pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea in libertate inculpaților - pericol ce este apreciat, în speță, prin raportare la toate datele și elementele cauzei penale de față respectiv natura și gravitatea faptelor despre care se prezumă că au fost săvârșite de inculpați, vasta activitate infracțională in legătură cu care se prezumă că au fost implicați - constând in recrutarea, cazarea și îndrumarea mai multor cetățeni moldoveni contra unor sume de bani în vederea tranzitării teritoriului României și trecerii frauduloase frontierei de stat României pe baza unor acte de identitate false, aspecte ce reclamă necesitatea unei reacții ferme și eficiente autorităților judiciare in privința persoanelor cercetate pentru fapte de natura celor in discuție, in sensul stopării ori eliminării fenomenului infracțional,
Cum temeiurile de fapt și drept avute in vedere la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive subzistă și in acest stadiu procesual al cauzei, și constatând că au fost respectate toate cerințele de fond și formă impuse de legiuitor in materia arestării preventive,
Față de necesitatea derulării cu celeritate procesului penal in sensul arătat in art. 136 alin.1 și 8 Cod procedură penală,
Constată legalitatea și temeinicia arestării preventive dispusă împotriva inculpaților și .
Totodată, constată, potrivit considerentelor de mai sus, că se impune menținerea,în continuare, a stării de deținere preventivă inculpaților și .
Pentru aceleași considerente urmează fi respinse, ca nefondate, cererile formulate de inculpații și, prin apărători, respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara.
Dispoziția din încheiere privind menținerea stării de arest preventiv a fost recurată de inculpații și .
Prin apărători s- susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii pronunțate în sensul neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 136 Cod procedură penală, întrucât nu există fapte sau indicii cum că inculpații ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau că s-ar sustrage de la judecată.
Inculpații au fost audiați în timpul urmării penale, cât și un număr mare de martori, s-au efectuat expertize tehnice.
S-a mai arătat că cerințele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală nu sunt îndeplinite, iar lăsarea în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul a fost scos de sub urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. 1 și 2 Cod penal.
În cauză mai există și alți inculpați care sunt cercetați în stare de libertate și pentru care nu s-a luat măsura arestării preventive.
Se solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi țara fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 145 ind. 1 Cod procedură penală.
Examinând actele și lucrările dosarului, raportat criticilor formulate, cât și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, detenția preventivă trebuie să aibă caracter excepțional starea de libertate fiind starea normală și nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa din pedeapsă în condițiile în care inculpații au comis faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă și răspund penal.
Aprecierea limitelor rezonabile urmează a se face și funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte.
De asemenea art. 5 alin. 3 din stipulează și dreptul persoanei private de libertate de a fi eliberată pe durata procedurii, iar instanța este obligată să analizeze în ce măsură este suficientă existența unei garanții care să asigure prezența persoanei în cauză la judecată.
Codul d e procedură penală prevede în mod expres - art. 136 alin. 1 - că măsurile preventive au ca scop o bună desfășurare procesului penal ori împiedicarea sustragerii inculpaților de la judecată sau executarea pedepsei.
În cauză se constată că inculpații și au fost arestați preventiv la 29 mai 2008, conform mandatelor nr. 16/4 și 17/4 - din aceeași dată.
Prin rechizitoriul din 19 2008 întocmit de Direcția de Investigare Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Iași - dat în dosarul nr. 22/D/P/2008 s- dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
- pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 raportat la art. 293 alin. 1 Cod penal și art. 293 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal și art. 7 alin. 2 și 3 din Legea nr. 39/2003;
- pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.
După înregistrarea dosarului la instanță în baza dispozițiilor art. 300 ind. 1 Cod procedură penală s-a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive constatându-se - prin încheierea recurată - că temeiurile inițiale se mențin și impun în continuare privarea de libertate.
În speță, în adevăr, se mențin dispozițiile art. 148 lit. din Codul d procedură penală sub aspectul cuantumului de pedeapsă prevăzut de lege, în schimb, pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații dacă ar fi lăsați în libertate s- diminuat corespunzător.
Detenția preventivă a inculpaților nu mai este legitimă în contextul în care nu mai există dovezi de natură să arate că libertatea acestora ar tulbura în mod real ordinea publică.
Este de precizat faptul că urmărirea penală a fost finalizată fiind adunate și evaluate probele ce au constituit temei cu privire la trimiterea în judecată.
În coroborarea dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod penal cu reglementările internaționale - art. 5 lit. c din privarea de libertate este condiționată de scopul instituit pentru menținerea măsurii cât și de existența unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că autorul faptelor va fugi după săvârșirea infracțiunii.
Având în vedere durata detenției, lipsa de probe care să ateste pericolul concret pentru ordinea publică, cât și finalizarea anchetei penale prin trimiterea în judecată a inculpaților, măsura arestului preventiv va fi înlocuită cu măsura obligării de a nu prăsi țara conform dispozițiilor art. 145 ind. 1 și art. 136 lit. c din Codul d e procedură penală.
Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, se vor admite recursurile declarate de inculpații și, se va casa în parte încheierea de ședință din 23 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în ceea ce privește măsura arestării preventive a inculpaților și în rejudecare, în aceste limite, se va proceda conform dispozitivului.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpații:
-, fiul lui și, născut la data de 11.12.1974 în, jud. N, domiciliat în mun. R, jud. N, str. -, bloc 38, scara D, etaj 1, apartament 34, CNP - și
-, fiul lui și, născut la data de 01.05.1975 în mun. R, jud. N, domiciliat în mun. R, jud. N, Bulevardul, bloc 64, scara A, etaj 2, apartament 9 CNP -, împotriva încheierii din 23 2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o casează în parte, în ce privește măsura arestării preventive a inculpaților.
Rejudecând cauza:
În temeiul disp. art. 145 indice 1 Cod procedură penală, cu referire la art. 139 alineat 1 Cod procedură penală și art. 136 alineat 1 litera c și alineat 4 Cod procedură penală, dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luate față de inculpații:, fiul lui și, născut la data de 11.12.1974 în, jud. N, domiciliat în mun. R, jud. N, str. -, bloc 38, scara D, etaj 1, apartament 34, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 01.05.1975 în mun. R, jud. N, domiciliat în mun. R, jud. N, Bulevardul, bloc 64, scara A, etaj 2, apartament 9 CNP -, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței.
În baza art. 145 indice 1 alin. 2 cu referire la art. 145 alineat 1 indice 1 Cod procedură penală, obligă inculpații ca, pe durata măsurii, să se supună următoarelor obligații:
- să nu depășească limitele teritoriale ale României;
- să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la Poliția municipiului R, jud. N, organ de poliție desemnat cu supravegherea inculpaților, conform programului de supraveghere și ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința decât cu încuviințarea organelor judiciare;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În baza art. 145 indice 1 alin. 2 cu referire la art. 145 alineat 1 indice 2 litera c Cod procedură penală, obligă inculpații ca, pe durata măsurii, să nu se apropie de martorii:, și și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect.
În baza art. 145 indice 1 alineat 2 raportat la art. 145 alineat 2
indice 2 Cod procedură penală atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce le revin, se poate lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 11.12.1974 în, jud. N, domiciliat în mun. R, jud. N, str. -, bloc 38, scara D, etaj 1, apart. 34, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 01.05.1975 în mun. R, jud. N, domiciliat în mun. R, jud. N,Bulevardul, bloc 64, scara A, etaj 2, apartament 9 CNP -, de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 16/U, respectiv 17/U din 29 mai 2008, emise de Tribunalul Iași, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Copii după încheierea de față se vor comunica locului de deținere, inculpaților, Poliției municipiului R, jud. N, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare, în cuantum de câte 50 lei, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
06.10.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Daniela Dumitrescu, Anca Ghideanu
