Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 505/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - înlocuire măsură preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.505
Ședința publică de la 7 iulie 2008
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - JUDECĂTOR 3: Onița
- judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 4 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, avocat depune un set de acte medicale și de stare civilă.
Constatându-se că nu mai sunt cereri de probe de formulat și cauza este în stare de judecată, s-a pus în discuție inadmisibilitatea recursului.
Avocat arată că recursul este admisibil, calea de atac fiind prevăzută în încheierea atacată și solicită admiterea cererii formulată de inculpat.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca inadmisibil.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea cererii.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 4 iulie 2008, Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, respins ca nefondată cererea formulată de inculpatul - fiul lui și, născut la 28 aprilie 1980, domiciliat în C,-, -.13,.1.16, județul D, privind încuviințarea de a părăsi localitatea - municipiul C pe durata 5 iulie 2008 - 13 iulie 2008, reținându-se următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul -, petentul inculpat a solicitat instanței încuviințarea de a părăsi localitatea - municipiul C pe perioada 5 iulie 2008 - 13 iulie 2008, invocând necesitatea de a se deplasa în comuna, județul O (astfel cum a precizat oral în fața instanței, în completarea cererii formulate) la locuința bunicilor săi care sunt în vârstă de peste 80 ani și foarte bolnavi, cu scopul de a-i vizita pe aceștia.
Instanța a reținut că în cauza penală nr- inculpatul a fost trimis în judecată alături de alți inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea la sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev. și ped. de art.7 pct.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, înșelăciune, faptă prev.și ped.de art.215 alin.1, 2 și 3 din Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, faptă prev.și ped.de art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, organizarea de licitații frauduloase pe Internet, faptă prev. și ped.de art.49 din Legea nr.161/2003, în final cu aplic.art.33 lit.a și b Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la 6 iunie 2008, având un prim termen de judecată la 23 iunie 2008, când s-a dispus amânarea cauzei pentru ședința din 1 septembrie 2008.
Prin încheierea din 9 iunie 2008, Tribunalul Dolj, urmare a aplicării disp.art.3001(3) Cod pr.penală, a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul C) privind pe inculpatul, avându-se în vedere dispozițiile deciziei nr.76 din 05.11.2007 a ÎCCJ - Secțiile Unite, prin care s-a statuat că dispozițiile art.145 și 1451Cod pr.penală, se interpretează în sensul că măsurile preventive referitoare la obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara dispuse sau prelungite, fie de procuror, fie de judecător, în cursul urmăririi penale, după momentul procesual al sesizării instanței prin rechizitoriu, nu pot fi prelungite sau menținute de către instanță, ci urmează a fi discutată luarea acestora.
În data de 4 iulie 2008 inculpatul a învestit instanța de judecată cu o cerere prin care solicită a i se încuviința părăsirea localității, invocând motive de ordin familial, fără însă a produce vreo dovadă în sensul celor solicitate.
Măsura obligării de a nu părăsi localitatea constituie o măsură preventivă de natură procesuală menită a asigura buna desfășurare a procesului penal și a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Această măsură preventivă neprivativă de libertate constând în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de a nu părăsi localitatea în care locuiește fără încuviințarea autorității ce a dispus măsura, în speța de față a autorității jurisdicționale, este de natură și în măsură să asigure prezența inculpatului la orice chemare a autorității.
La data luării acestei măsuri preventive, instanța a constatat îndeplinite condițiile prevăzute în acest sens, iar încuviințarea de a părăsi localitatea trebuie să se fundamenteze pe existența unor motive temeinice ce să îndreptățească organul judiciar a dispune, de fapt, modificări cu privire la modul în care această măsură preventivă este pusă în aplicare.
Având în vedere că inculpatul nu a dovedit și nu a justificat solicitarea sa, instanța a respins cererea ca nefondată, concluzionând că în cauză nu se conturează vreun indiciu care să dovedească necesitatea încuviințării inculpatului de a părăsi localitatea; s-a apreciat că încheierea dată în speță poate fi atacată cu recurs, prevăzându-se în mod expres în dispozitivul încheierii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, invocând aceleași critici ca și în cererea formulată.
Recursul este inadmisibil.
Art.3851alin.1 Cod pr.penală, prevede expres categoriile de hotărâri ce sunt supuse recursului, iar alin.2 al aceluiași articol stipulează că încheierile pot fi atacate cu recurs numai cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
În conformitate cu dispoz.art.145 alin.23Cod pr.penală dacă, pe durata obligării de a nu părăsi localitatea, au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie înlocuirea sau încetarea celor existente, procurorul sau instanța dispune aceasta prin ordonanță sau încheiere motivată.
Cum dispozițiile speciale referitoare la măsura preventivă a obligării de nu părăsi localitatea nu prevăd că încheierea dată în acest caz - încuviințarea de a părăsi localitatea o anumită perioadă - poate fi atacată separat cu recurs și având în vedere și dispoz.art.3851alin.2 Cod pr.penală, în baza art.38515pct.1 lit.a Cod pr.penală, se va respinge recursul de față ca inadmisibil.
făcute de instanța de fond referitor la admisibilitatea recursului sunt neîntemeiate, calea de atac fiind prevăzută de lege și nu stabilită de către instanță.
Văzând și dispoz.art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 4 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 120 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 7 iulie 2008.
Pt. jud.- - - -CO - - -
Președinte secție
Grefier,
Red.jud.OD
PS/8.07.2008
7 iulie 2008
- Administrația Finanțelor Publice C va urmări și încasa de la inc. suma de 120 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Onița
