Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 540/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 540/
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucia Dragomir
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Zoița Frangu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Arestul C, împotriva încheierii de ședință din data de 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-,având ca obiect cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu și de liberare provizorie sub control judiciar.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocați aleși și - în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosarul de fond.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, pune în vedere părților că în pledoariile ce urmează a le susține să se pronunțe și cu privire la disp.art.141 Cod procedură penală.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, având cuvântul, precizează că în ceea ce privește admisibilitatea recursului declarat de inculpat, urmează ca instanța să observe că la instanța de fond a formulat două cereri, prima privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu și de liberare provizorie sub control judiciar.
Prin perspectiva celei de-a doua cereri, apreciază că recursul este admisibil în conformitate cu dispozițiile procedurale, prevăzute de art.1601Cod procedură penală și următoarele, potrivit cu care, încheierea prin care s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, poate fi atacată separat cu recurs.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, având cuvântul, precizează că pune aceleași concluzii cu privire la admisibilitatea recursului declarat.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, având cuvântul pe fondul recursului declarat de inculpat, urmează ca instanța a constata că cererea este admisibilă și întemeiată, motiv pentru care, apreciază încheierea pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
Astfel, urmează ca instanța să se constata faptul că nu există la dosar date sau indicii în legătură cu zădărnicirea aflării adevărului de către inculpatul aflat în stare de libertate provizorie, chestiune remarcată atât de instanța de fond cât și rezultată din actele de urmărire penală.
Solicită a se constata că recurentul, în cursul urmăririi penale a colaborat cu organele de anchetă și nu există date și indicii că pus în libertate, ar săvârși alte fapte prevăzute de legea penală.
De asemenea, a se avea în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive, a trecut un termen apreciabil, astfel încât, de la momentul de față, durata arestării preventive, tinde să devină nerezonabilă, având în vedere și practica CEDO.
În egală măsură, prin obligația prevăzută de dispozițiile procedurale care reglementează instituția liberării provizorii sub control judiciar, există suficiente măsuri care odată impuse în sarcina inculpatului, sunt suficiente pentru a asigura pe de o parte, prezența inculpatului în fața instanței de fond, iar pe de altă parte, buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Precizează că se face vorbire în încheierea recurată de infracțiunile pentru care inculpatul este trimis în judecată, solicitând instanței a verifica limitele de pedeapsă pentru aceste infracțiuni care se situează cu mult sub limita pentru care este admisibilă o astfel de cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
Chiar de la momentul de față, pentru infracțiunea de spălare de bani pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, având în vedere și practica Înaltei Curți de casație și Justiție, potrivit cu care în astfel de situații nu trebuie să existe identitate între persoana acuzată de spălare de bani și persoana care se presupune că, a comis infracțiunea care are ca rezultat spălarea de bani, astfel încât, se poate ajunge la concluzia că încadrarea juridică este eronată.
Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului, împrejurarea că după un timp apreciabil petrecut în stare de arest preventiv, comportamentul procesual nu poate fi decât unul corect în legătură cu organele statului.
Iar pe de altă parte, faptul că după trecerea unui timp rezonabil de la momentul săvârșirii faptei și de la momentul luării măsurii arestării preventive, simpla bănuială că o persoană a comis o faptă penală, numai poate reprezenta temei al menținerii stării de arest preventiv, astfel cum s-a pronunțat și CEDO, trebuie raportat atât la persoana inculpatului cât și la infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat, dacă în momentul de față acesta mai reprezintă în mod real, o tulburare a ordinii publice.
CEDO, spune că "detenția numai este legitimă decât dacă, ordinea publică rămâne realmente amenințată și în nici un caz, continuarea acestei stări de arest preventiv nu trebuie și nu ar putea să anticipeze cu privire la o faptă privativă de libertate".
Ori, din modalitatea motivării încheierilor pronunțate, rezultă o situație nedorită care tinde să devină nelegală.
În consecință, solicită admiterea recursului și rejudecând, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și să i se impună inculpatului toate măsurile prevăzute de dispozițiile procedurale și continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită a se avea în vedere actele depuse la dosar - cerere de achitare anticipată a creditului de la BCR, credit achitat pe J, urmând a fi achitat și restul.
Precizează că pentru inculpat a fost încheiat un contract de închiriere, urmând a avea o locuință stabilă în C cât și un contract de muncă, urmând a i se asigura un loc de muncă de unde va putea realiza venituri.
Față de aspectele învederate și situația prezentată, solicită a se observa că lăsarea în stare de libertate a inculpatului, nu ar face decât să ajute această cauză întrucât există infracțiuni referitoare la acele daune, prejudiciu.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât nu au fost aduse instanței critici cu privire la motivele avute de instanța de fond când dispus respingerea celor două cereri.
Solicită a se observa că atât în considerentele hotărârii, instanța de fond a învederat faptul că temeiurile arestării preventive nu s-au modificat
până la acest moment, situație confirmată și de recursurile respinse de către Curtea de Apel.
De asemenea, solicită a se avea în vedere, faptul că până la acest moment nu a început cercetarea judecătorească.
Cu privire la cererea de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de fond a apreciat raportat la persoana inculpatului, la atitudinea și comportamentul acestuia până la data arestării preventive, că nu prezintă nici un fel de garanții și nu conferă nici un fel de încredere pentru instanță, că libertatea provizorie sub control judiciar, ar putea fi oportună în acest moment.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele si lucrările dosarului, curtea constata ca Tribunalul Constanta - Secția Penala, prin încheierea pronunțata in dosarul penal nr-. la termenul de judecata din 18 noiembrie 2008, respins cererile inculpatului, de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu si de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, Tribunalul Constantaa reținut următoarele:
Inculpatul, prin apărători a formulat cerere de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu si in subsidiara formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, motivat de faptul ca sunt îndeplinite condițiile legale in acest sens, inculpatul a făcut dovada ca are un domiciliu stabil, nu sunt date ca va zadarnici aflarea adevărului, a achitat aproape in totalitate creditul obținut fraudulos. Daca ar fi in libertate ar putea achita tot debitul. Mai susține inculpatul ca detenția sa de aproape 6 luni zile, a depășit termenul rezonabil.
Instanța a constatata ca temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, subzista si impun in continuare menținerea inculpatului in stare de arest preventiv.
In plus, cercetarea judecătoreasca abia a început, inculpatul nici nu a fost audiat, iar perioada de arest preventiv nu este atât de lunga incat sa se poată aprecia ca s-a depășit termenul rezonabil. La aprecierea rezonabilității perioadei arestului preventiv, s-a avut in vedere gradul sporit de pericolul social al infracțiunii pentru care este cercetat, amploarea activității infracționale desfășurata pe o perioada lunga de timp, modalitatea concreta de comitere a faptelor si împrejurarea ca inculpatul nu este la primul conflict cu legea penala, acesta mai fiind condamnat anterior, pentru fapte similare la o pedeapsa de 20 ani închisoare.
S-a concluzionat ca cererea inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar este admisibila in principiu, dar neîntemeiata pe fond.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs, criticile vizând numai modul de soluționare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Se solicita admiterea recursului, casarea încheierii recurate si rejudecându-se cauza pe fond, sa se admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar, ca fiind întemeiata.
Se susține ca, in cauza nu sunt probe ca inculpatul ar zadarnici aflarea adevărului sau ar comite fapte similare daca ar fi pus in libertate.
In esența, se arata ca aceasta cerere îndeplinește condițiile de forma si este si întemeiata.
Verificând încheierea recurata, actele si lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs si din oficiu, curtea constata ca recursul este nefondat.
Inculpatul, este cercetat in stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunilor de fals privind identitatea, fals in declarații, fals in înscrisuri sub semnătura privata, in forma continuata, fals material in înscrisuri oficiale, uz de fals, înșelăciune si mai multe infracțiuni la Legea nr.241/2005.
Activitatea infracționala s-a desfășurat in perioada 08.06.2007 - 28.05.2008.
Acesta a fost arestat preventiv la data de 29 mai 2008 prin încheierea Tribunalului Constanta din 29.05.2008.
Prin apărători, la data de 18 noiembrie 2008 inculpatul s-a adresat instanței de fond cu cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
In mod corect, prima instanța a respins cererea ca nefondata.
Potrivit art.1602al.in.1 Cod procedura penala, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor săvârșite din culpa, precum si in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Potrivit art.1602al.2 Cod procedura penala, liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda in situația in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedica pe inculpat sa săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului.
Întemeiat, prima instanța a reținut ca formal sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1602Cod procedura penala, dar considerat ca sub aspectul oportunității nu se impune admiterea cererii si liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, deoarece nu au fost luate declarații, nu au fost administrate alte probatorii. Pe de alta parte, s-a ținut cont si de gravitatea si multitudinea faptelor, de modalitatea concreta de savarsire a acestora, de pericolul social creat si de persistenta inculpatului in comiterea acestui gen de infracțiuni.
In ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului si rezonabilitatea perioadei arestului preventiv, cum corect a stabilit si prima instanța fata de circumstanțele concrete ale cazului, de interesul public de protecție al cetățeanului împotriva comiterii unor fapte atât de grave, perioada de 6 luni de arest preventiv, nu poate fi apreciata ca a depășit termenul rezonabil.
In plus, faptele comise de inculpatul, au un impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o riposta ferma a societății, ar întreține climatul infracțional si ar crea făptuitorilor impresia ca pot persista in sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacita a acestora si a altora la săvârșirea unor fapte similare si cu scăderea încrederii populației in capacitatea de riposta a justiției si protecție a statului.
In considerarea celor mai sus arătate, curtea constatat ca încheierea recurată este temeinică și legală și pe cale de consecință, recursul ca fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Arestul C, împotriva încheierii de ședință din data de 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Jud.fond
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref.-/2 ex.
Data: 27.11.2008
Președinte:Lucia DragomirJudecători:Lucia Dragomir, Marius Cristian Epure, Zoița Frangu
