Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 551/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 551
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "inlocuirea masurii preventive", declarat deinculpatul, fiul lui - si, nascut la 25.12.1985 - aflat in stare de libertate, impotriva incheierii de sedinta din 03.09.2009 pronuntata de tribunalul I in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta avocat care raspunde pentru inculpatul recurent - lipsa la acest termen.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat avand cuvantul pentru inculpat, solicita admiterea recursului și a se constata că instanta de fond a reținut in mod eronat situatia, consideră că nu se impune a fi inlocuită măsura obligării de a nu parasi țara cu măsura arestarii preventive, inculpatul nu a dat dovada de rea credință, nu a incercat sa incalce obligatiile impuse de instanță.
Nu se poate reține că inculpatul nu s-a prezentat la organele de poliție, s-a prezentat la Politia dar nu i s-a permis semnarea fișei, a facut demersuri pentru a se prezenta, acest demers a fost repetat la interval de 2 saptamani, existand in acest sens copiile cererilor depuse la. Din procesul verbal intocmit la data de 27.07.2009 privind mandatul de aducere pentru inculpatul -, mama acestuia a precizat că inculpatul este plecat la I, pentru că are termen de judecata la Tribunal in acest dosar, declarand ca fiul ei se va prezenta cu siguranță la Tribunalul Solicita admiterea recursului, consideră că nu se poate retine rea voință din partea inculpatului.
Reprezentanta Ministerului Public avand cuvantul, consideră că, instanta de fond in mod corect a apreciat că inculpatul nu a respectat obligatiile impuse de catre instanță, s-a retinut in incheiere că in mod succesiv nu s-a prezentat la organele judiciare, și ulterior a depus la dosar o adeverință medicala, o rețetă, o fișă de consultare medicala si tratament. Din acestea nu rezultă o urgență medicală, actele depuse la dosar arată doar o aparență a ceea ce el a incercat să justifice pe fond, și in recurs nu pot fi luate in considerare. Solicita respingerea recursului ca fiind neintemeiat.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 03.09.2009, dată în dosarul nr. 7913/2007 a Tribunalului Iași, s-a dispus:
In baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penala raportat la art. 145 alin. 3 Cod procedură penală cu referire la art. 160 indice "a" alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. "a" indice 1 Cod procedură penală, art. 143 și 136 alin. 1 Cod procedură penală înlocuiește măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă prin Decizia penala nr. 879/17.12.2007 a Curții de APEL IAȘI cu măsura arestării preventive a inculpatului -, fiul lui - și, născut la data de 25.12.1985 în, jud. I, -, domiciliat în, str. - cel M și, nr. 3,. 9,. B,. 3,. 10, jud. lași.
Dispune emiterea imediata a mandatului de arestare preventiva pe numele inculpatului -, fiul lui - și, născut la data de 25.12.1985 în, jud. I, -, domiciliat în, str. - cel M și, nr. 3,. 9,. B,. 3,. 10, jud.
Dispune ca organele de poliție să pună în executare de îndată mandatul de arestare emis și să încunoștințeze instanța pentru a se dispune măsurile procesuale ce se impun.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia penală nr. 879/17.12.2007 a Curții de Apel lași s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luate fața de inculpatul - prin încheierea de ședință 49/30.04.2007 cu măsura obligării de a nu părăsi țara prevăzuta de art. 145 ind. 1 Cod procedură penală, fără încuviințarea organului care a dispus această obligație. Prin aceeași decizie s-a impus inculpatului - ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanța de judecata ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliția orașului - organ desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere, să nu își schimbe domiciliul fără încuviințarea organului care a dispus măsura; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme, să nu ia legătura cu martorii indicați. Totodată s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau obligațiilor ce îi revin, se va lua față de el măsura arestării preventive.
În conformitate cu dispozițiile art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 3 Cod procedură penală în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Deși inculpatul cunoștea toate obligațiile impuse prin Decizia penală 879/17.12.2007 a Curții de Apel lași, acesta a înțeles să nu le respecte integral. Inițial inculpatul - s-a prezentat la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, fiindu-i aduse la cunoștință obligațiile și luând la cunoștință, sub semnătură, programul de supraveghere, program respectat până la data de 28.02.2008. La data de 01.04.2008, Poliția orașului a sesizat pentru prima oară instanța cu privire la nerespectarea de către inculpatul - a obligațiilor impuse. Ulterior, inculpatul - a fost arestat preventiv în dosar - al Judecătoriei Iași, fiind pus în libertate prin decizia penala nr. 916/31.12.2008 a Tribunalului lași. Ulterior punerii sale în libertate, inculpatul a decis în mod unilateral că nu mai este necesară prezența la organul desemnat cu supravegherea, deși prin încheierile de ședință din 03.02.2009, 03.03.2009, respectiv 31.03.2009 i s-au respins succesiv și motivat cererile de revocare a măsurii preventive. De altfel, la termenele menționate, inculpatul personal a precizat că ar dori să se angajeze în domeniul IT, însă acest lucru este dificil în condițiile în care trebuie să se prezinte la Poliția sau că ar dori să călătorească în străinătate. Nu în ultimul rând, se reține de către instanță că din dovada de executare a mandatului de aducere emis pe numele inculpatului la data de 12.05.2008 a reieșit că inculpatul nu mai locuiește în și are domiciliu în lași ( 98 vol. III), situație ce rezultă și din adresa 859.672/27.07.2009 a Poliției orașului, însă inculpatul nu a adus la cunoștința instanței reședința statornică actuală.
Mai mult, atitudinea indiferentă a inculpatului fața de dispozițiile obligatorii ale instanței s-a evidențiat și prin neprezentarea acestuia în fața organului judiciar succesiv la termenele din 09.06.2009, 23.06.2009 și la termenul din 01.09.2009. Deși instanța a solicitat inculpatului dovezi cu privire la motivele întemeiate ce l-au pus în imposibilitate de a se prezenta, acesta nu a depus la dosar decât o adeverința medicala din 23.07.2009, rețetă și scrisoare medicală din aceeași dată, precum și în termenul de amânare a pronunțării, chitanța și rețetă medicală din 01.09.2009 eliberată de Policlinica cu Plata. Or, consultul medical din data de 01.09.2009 nu poate fi privit ca o justificare pertinentă a absenței inculpatului din fața instanței, în condițiile în care diagnosticul stabilit nu conturează o urgență medicală, iar inculpatul era atenționat asupra riscurilor unei astfel de conduite procesuale.
Lunga perioada de timp în care inculpatul s-a sustras de la îndeplinirea obligației de prezentare la organul desemnat cu supravegherea sa cumulată cu neprezentarea inculpatului, în mod repetat, în fața instanței de judecată denotă reaua-credință a acestuia în îndeplinirea obligațiilor impuse, impasibilitatea inculpatului față de măsurile procesual-penale luate și desconsiderarea de către acesta a dispozițiilor instanței deși, la termene succesive, i s-a atras atenția asupra conduitei procesuale.
Susținerile apărătorului inculpatului conform cărora nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru înlocuirea măsurii nu pot fi însușite de instanță. Finalitatea instituției reglementate de art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 Cod procedură penală nu poate fi atinsă decât prin respectarea de către inculpat a tuturor dispozițiilor instanței, iar inculpatul nu are un drept de opțiune în a stabili ce obligații respectă și ce obligații nu. Mai mult, faptul că abia la data de 27.07.2009 inculpatul prin apărător solicită în scris comunicarea programului de supraveghere denotă faptul că nici în condițiile în care se discuta incidența instituției înlocuirii măsurii preventive, inculpatul nu a înțeles caracterul esențial al unei conduite procesuale corecte.
În consecință, instanța apreciază că nici un element din dosarul cauzei nu permite concluzia conform căreia inculpatul a acționat cu bună-credință, motiv pentru care dispozițiile legale imperative obligă la înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive a inculpatului -. De altfel, o astfel de soluție este expres consacrată de dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. "a" indice 1 Cod procedură penală - inculpatul a încălcat, cu rea-credință, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara ori obligațiile care ii revin pe durata acestor măsuri, iar măsura se justifică, inclusiv din perspectiva exemplarității legii penale și procesual-penale.
În termen legal inculpatul a formulat recurs împotriva acestei încheieri și a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în fața instanței prin apărătorul său că nu s-a putut dovedi reaua credință a inculpatului în nerespectarea măsurilor și obligațiilor impuse de instanță. Dimpotrivă el a făcut demersuri pentru a se prezenta la organele desemnate cu supravegherea sa, așa cum rezultă din xerocopiile depuse la dosar.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate și având în vedere actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat din următoarele motive:
Potrivit art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 3 Cod procedură penală, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Inculpatul -, deși era obligat să respecte toate măsurile dispuse prin Decizia penală nr. 879/17.12.20097 a Curții de APEL IAȘI, acesta a înțeles să nu le respecte. Organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, i-a adus la cunoștință obligațiile pentru care a luat la cunoștință, sub semnătură, programul de supraveghere. Inculpatul a găsit de cuviință că nu mai este necesară prezența la organul desemnat cu supravegherea, deși prin încheierile de ședință din 03.02.2009, 03.03.2009, respectiv 31.03.2009 i s-au respins succesiv și motivat cererile de revocare a măsurii preventive.
Susținerile inculpatului prin avocatul său, precum că nu s-a putut dovedi reaua credință nu poate fi primită cu motivarea că lunga perioadă de timp în care inculpatul s-a sustras de la îndeplinirea obligației de prezentare la organul desemnat cu supravegherea denotă chiar o rea-credință a acestuia în îndeplinirea obligațiilor impuse de instanță.
Având în vedere dispozițiile art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 3 Cod procedură penală cu referire la art. 160 indice a alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 143 Cod procedură penală și art. 148 alin. 1 lit. "a" indice 1 Cod procedură penală și art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a dispus în mod corect și legal înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive a inculpatului -.
Și instanța de recurs constată că inculpatul -, cu rea-credință, nu a respectat obligațiile impuse de instanță de a se prezenta la organul desemnat cu supravegherea, fapt care potrivit art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 3 Cod procedură penală, măsura obligării de a nu părăsi țara conduce la înlocuirea cu măsura arestării preventive.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul
- împotriva încheierii penale din 03.09.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
23.09.2009
2 ex.
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Mihaela Chirilă, Daniela Dumitrescu
