Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 559/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 559/

Ședința publică din 25 2009

Curtea compusă din:

Președinte: dr. - - - judecător

JUDECĂTOR 1: Marius Andreescu

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

- procuror

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, împotriva încheierii din 22 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-, intimat - inculpat fiind, fiul lui și, născut la data de 12.06.1965 în, jud. H, domiciliat în Mun. M C, str. - -, nr. 28, județul H, în prezent aflat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat în stare de arest asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 81/2009, emisă de Baroul Olt - cabinet individual.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului ales să ia legătura cu intimatul inculpat aflat în stare de arest.

Reprezentantul parchetului și apărătorul intimatului inculpat, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că în motivarea instanței de fond magistratul a apreciat că sunt incidente disp. art. 139 alin. 1 Cod penal, întrucât s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că este de necontestat complexitatea cauzei,

numărul mare de părți, a constatat că s-a depășit termenul rezonabil al măsurii preventive întrucât până în prezent nu s-a început cercetarea judecătorească din motive neimputabile inculpatului, iar din cei 18 inculpați, doar inculpatul este arestat în prezenta cauză. S-a mai arătat că a trecut o perioadă foarte mare de timp de la momentul la care s-a petrecut activitatea infracțională și impactul asupra opiniei publice nu mai este același.

Se arată de reprezentantul parchetului că motivarea instanței referitoare la faptul că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive este nefondată, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și impun în continuare privarea acestuia de libertate.

De asemenea, în ceea ce privește depășirea duratei arestării preventive a inculpatului, trebuie avută în vedere și atitudinea procesuală a inculpatului care a dus la neînceperea cercetării judecătorești. De asemenea, arată și faptul că dosarul a fost strămutat și a condus la îngreunarea probatoriului.

Totodată, instanța trebuie să aibă în vedere și activitatea infracțională a inculpatului, apreciind că prin punerea acestuia in libertate ar putea lua legătura cu martorii sau cu ceilalți inculpați, având în vedere că era liderul grupului infracțional.

Se solicită de reprezentantul parchetului admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, casarea încheierii atacate, iar pe fond menținerea stării de arest a inculpatului.

Apărătorul intimatului inculpat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, menținerea încheierii atacate ca fiind legale și temeinice, arătând că motivarea scrisă a parchetului este eronată și nesusținută de vreun suport probator. Astfel, susținerea că inculpatul a reușit inducerea în eroare a reprezentanților autorităților fiscale din teritoriu cu suma de 11.000.000.000 nu are niciun suport probator.

De asemenea, apărătorul intimatului inculpat arată că acuzarea nu a făcut nicio probă că inculpatul lăsat în stare de libertate ar constitui pericol social pentru ordinea publică sau ar induce ideea că ar influența părțile, apreciind că în mod corect instanța de fond a înlocuit măsura arestării cu o altă măsură, pentru care a avut patru argumente, argumente ce nu au fost criticate de parchet.

Pe de altă parte, arată că inculpatul este arestat de un an și 7 uni, depășindu-se cu mult durata arestării preventive.

De altfel, inculpatului i s-au instituit obligații pe care trebuie să le respecte, iar încălcarea vreuneia constituie sancțiune pentru acesta, iar înlocuirea măsurii arestării nu reprezintă o libertate totală.

De cât timp inculpatul se află în stare de arest, activitatea comercială a fost compromisă întrucât societatea avea 1000 salariați, iar în prezent sunt doar 10.

Într-o altă ordine de idei, se apreciază de apărătorul intimatului inculpat că susținerea parchetului referitoare la faptul că s-a îngreunat efectuarea probatoriului și din cauza strămutării cauzei este nefondată, întrucât nu poate fi limitat dreptul inculpatului de a formula cereri.

Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt precizează că nu are nimic de spus.

CURTEA

Constată că, prin încheierea din 22 2009, Tribunalul Argeșa respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive.

În baza disp. art. 139 alin. 1 Cod penal a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 12.06.1965 în, jud. H, domiciliat în Mun. M C,-, jud. H, CNP -, cu măsura preventivă prev. de art. 136 lit. c rap. la art. 145 /1 C.P.P. respectiv obligarea de a nu părăsi țara.

În baza disp. art. 145/1 alin. 2 rap. la art. 145 alin 1/1 a C.P.P. instituit în sarcina inculpatului următoarele obligații:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție de domiciliu, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;

- să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145/1 alin. 2 rap. La art. 145 alin. 1 /2 a C.P.P. obligat pe inculpat să nu se apropie de ceilalți inculpați, martori sau alte părți din dosar, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

La rămânerea definitivă a prezentei încheieri aceasta se va comunica secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește inculpatul, organ desemnat cu supravegherea acestuia, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 145/1 rap. la art. 145 alin. 3.

C.P.P.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că mobilizând și adunând laolaltă persoane din cele mai diverse medii socio-culturale, exploatând cu eficiență maximă personalități șovăielnice și caractere îndoielnice, înfrângând prin forță, amenințare, șantaj și teroare orice încercare de manifestare a vreunei forme de opoziție, în perioada 1995-2004 inculpatul a reușit să inițieze, creeze și consolideze, în zona de centru a țării o puternică și disciplinată rețea de crimă organizată și corupție ale cărei acțiuni coordonate au condus-doar pe palierul criminalității economico-financiare- la prejudicierea statului, în perioada 1998-2004, cu sute de miliarde de lei. Construcție de tip piramidal, structurată pe paliere de comandă și execuție. Grupul criminal organizat condus de și coordonat de "locotenetul" acestuia a reușit, în scurt timp de la înființare, să pună în dependență și să controleze persoane ce dețineau funcții de conducere în instituțiile statului cu rol în administrarea banului public, ori în păstrarea și asigurarea ordinii și liniștii publice, asigurându-și prin aceasta atât cadrul necesar derulării nestingherite a activităților ilicite inițiale cât și concursul reprezentanților acestor din urmă autorități în imaginarea și găsirea celor mai facile căi de fraudare a bugetului de stat, fie prin exploatarea în interes personal a lacunelor legislative în materia producției și circulației produselor accizabile, fie prin concursul dat pentru acoperirea ilegalităților săvârșite în respectivul domeniu de activitate. grupului a fost însă mult mai mare, se mai arată în actul de sesizare, aceasta rezultând doar în urma deslușirii mecanismelor economico-financiare utilizate de acesta pentru fraudarea bugetului de stat cu importante sume de bani. Domeniul predilect de acțiune al grupului criminal condus și coordonat de inculpații și a fost cel a producerii și comercializării de băuturi alcoolice. Activitatea respectivului domeniu de activitate pentru persoanele cu înclinații evazioniste a fost și este dată în continuare de includerea alcoolului etilic și al produselor finite obținute din prelucrarea acestuia în categoria produselor accizabile.

S-a mai arată în actul de sesizare a instanței, cu referire la inculpatul trimis în judecată în stare de arest preventiv, că în perioada martie 1998-ianuarie 2000, acționând în numele și pe seama SC SRL C, prin utilizarea de documente financiar contabile false ce atestau contrar realității producerea și comercializarea în regim de scutire de acciză a produsului spirt medicinal, grupul infracțional organizat condus și coordonat de inculpatul a reușit inducerea în eroare a reprezentanților autorităților fiscale din teritoriu, care au aprobat în mod necuvenit rambursarea de la bugetul de stat, către respectiva societate comercială, cu titlu de accize și TVA, a sumei totale de 11.343.287.392 ROL. Ulterior se mai arată în rechizitoriu, prin transferuri bancare succesive, fundamentate pe relații comerciale fictive ( achiziționarea de alcool rafinat vrac de la SC SA), s-a reținut atât delapidarea din gestiunea SC SRL a unei sume de 7.582.415.185 ROL, cât și spălarea respectivei sume de bani, mai întâi prin virarea acesteia în contul unor societăți fantomă, iar apoi prin ridicarea ei în numerar, din cont cu justificări fictive.

Prin rechizitoriu se mai reține de asemenea că în perioada 1998- 2000, acționând în numele și pe seama SC SRL C și SC SA, prin folosirea de documente financiar contabile false, care atestau contra realității producerea și comercializarea în regim de scutire de acciză a produsului spirt medical, un grup infracțional condus și coordonat de inculpatul a reușit inducerea în eroare a reprezentanților autorităților fiscale din teritoriu care au aprobat în mod necuvenit rambursarea de la bugetul de stat, către respectiva societate comercială, cu titlu de accize și TVA, a sumei totale de 115.990.469.530 ROL.

În raport cu această situație de fapt și cu stadiul procesual, prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 alin.1 Cod procedură penală și prin urmare a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara. În motivarea soluției s-a avut în vedere inclusiv aspectele semnificative ale jurisprudenței CEDO. S-a considerat că trecerea unui interval relativ mare de timp de la data când se presupune că au fost săvârșite infracțiunile pentru care este acuzat inculpatul este un element semnificativ care estompează pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta persoana inculpatului dacă ar fi lăsat în libertate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie. Se apreciază de către recurent că prima instanță a realizat o apreciere greșită a probelor și prin urmare soluția de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, nu se justifică.

Examinând încheierea supusă recursului din punct de vedere al motivelor invocate în conformitate cu disp.art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este fondat.

Situația de fapt a fost corect reținută de prima instanță, care, însă a apreciat greșit probele administrate și nu a interpretat și aplicat corespunzător dispozițiile legale în materie.

Din probatoriul administrat în cauză până în prezent, rezultă că inculpatul în perioada 1955-2000 realizat activități infracționale multiple, așa cum rezultă din acuzațiile care i se aduc în faza de urmărire penală, respectiv: a inițiat și condus o rețea de crimă organizată și corupție care prin acțiuni coordonate în domeniul criminalității economico-financiare a adus în perioada 1998-2004 prejudicii materiale importante statului român; activitatea infracțională a inculpatului a constat și în folosirea unor manopere dolosive cu scopul de a induce în eroare reprezentanți ai diferitelor autorități fiscale și care au aprobat rambursarea de la bugetul de stat către societatea comercială condusă de inculpat, cu titlu de TVA, o sumă totală care depășește 11 miliare de ROL; în perioada 1998- 2000, prin folosirea de documente financiar-contabile false, în cadrul aceluiași grup infracțional organizat, inculpatul a reușit inducerea în eroare a reprezentanților autorităților fiscale din teritoriu care au aprobat rambursarea de la bugetul de stat a unor sume importante în contul unei firme administrate de către inculpat.

Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 25 februarie 2008. Ca temei al arestării preventive s-au avut în vedere dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.

Potrivit dispozițiile art.139 alin.1 Cod procedură penală, măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu o altă măsură de prevenție dacă s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii inițiale.

În cauză, în mod greșit prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 alin.1 Cod penal pentru a dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Trecerea unei perioade de timp mai îndelungată de la data comiterii faptei sau de la data când s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, poate reprezenta un factor care să determine reducerea pericolului pe care-l reprezintă persoana inculpatului pentru ordinea publică.

Totuși, numai acest aspect nu este suficient pentru a justifica înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură de prevenție. În primul rând, gradul de pericol pe care îl reprezintă persoana inculpatului pentru ordinea publică, trebuie să se aprecieze ținând cont de natura acuzațiilor care se aduc inculpatului și gravitatea acestora, stadiul procesual al cauzei și necesitatea de a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

În speță, se constată că inculpatul este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni grave pentru care s-a și dispus trimiterea în judecată a acestuia. Având în vedere natura acuzațiilor care i se aduc, dar și modalitățile concrete de săvârșirea infracțiunilor, rezultă că timpul scurs de la presupusa dată a comiterii lor până în prezent nu este suficient pentru a se ajunge la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai aduce atingere valorilor și relațiilor sociale care formează ordinea publică.

Relevant este și faptul că în raport cu data arestării preventive a inculpatului, respectiv 25 februarie 2008, timpul scurs până în prezent, nu depășește rezonabilitatea impusă de lege și jurisprudență și mai ales nu este de natură să reducă gradul de pericol pentru ordinea publică pe care-l prezintă persoana inculpatului.

Este semnificativ și faptul că în cauză nu a început cercetarea judecătorească și prin urmare, lăsarea în libertate a inculpatului creează un pericol iminent pentru aflarea adevărului în această cauză, deoarece inculpatul ar putea influența părțile vătămate și martorii și ar putea influența în general buna desfășurare a procesului penal. Acest fapt rezultă din natura activității infracționale desfășurată de inculpat și mai ales din modalitatea în care a săvârșit infracțiunile, aspecte relevate în probele administrate în faza de urmărire penală.

Înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură de prevenție nu se justifică nici în raport cu dispozițiile art.136 Cod penal, în sensul că, măsura obligării de a nu părăsi țara nu respectă principiul proporționalității, ea nefiind adecvată situației de fapt, scopului legii penale și scopului procesului penal.

În raport cu aceste argumente și în baza disp.art-.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

Se va casa în parte încheierea recurată, sub aspectul dispozițiilor art.139 și 145/1 Cod procedură penală.

Rejudecând cauza, în baza disp.art.300/2, rap.la art.160/b Cod procedură penală, se va constata legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului-intimat, măsură care va fi menținută în continuare.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, împotriva încheierii din 22 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-, intimat inculpat fiind, fiul lui și, născut la data de 12.06.1965 în, jud. H, domiciliat în Mun. M C,-, jud. H, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași

Casează în parte încheierea recurată, sub aspectul dispozițiilor art. 139, 145/1 Cod procedură penală.

Rejudecând cauza, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, constată legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, pe care o menține în continuare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Dr.

Grefier,

Red.: dr.

Tehnored.:

2 ex.26.10.2009.

Jud.fond:.

Președinte:Marius Andreescu
Judecători:Marius Andreescu, Marius Gabriel Săndulescu, Elena

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 559/2009. Curtea de Apel Pitesti