Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 638/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.638/2009
Sedința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
- - -JUDECĂTOR 3: Monica
- - - judecător
- grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva încheierii din data de 14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul depune la dosar un memoriu.
Reprezentantul parchetului și apărătorul ales al inculpatului intimat învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se menține măsura arestării preventive a inculpatului întrucât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent.
Învederează că, în aprecierea sa odată luată măsura arestării preventive temeiurile în baza căruia a fost luată această măsură subzistă până la momentul când se pronunță instanța de fond cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată respectiv a se menține soluția de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Învederează, referitor la starea de fapt că au apărut elemente noi respectiv între inculpați a avut loc o încăierare, 6 persoane atacându-l pe inculpat și pe tatăl acestuia, astfel că nu se poate afirma că inculpatul a provocat scandalul, motiv pentru care, în prezent s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Tatăl inculpatului a suferit și el anumite leziuni, la dosar aflându-se certificatul medico-legal.
Cu privire la vinovăția inculpatului precizează că există dubii, astfel că nu se mai impune privarea de libertate a acestuia.
Sub un ultim aspect arată că în mod corect a apreciat instanța de fond că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive privind pe inculpat, având în vedere și profilul moral al inculpatului, respectiv că acesta nu posedă antecedente penale, deținea un loc de muncă stabil și are un copil minor.
Concluzionând apărătorul inculpatului intimat învederează referitor la recursul parchetului că acesta a fost motivat sub aspectul faptei și nu al temeiurilor arestării preventive.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin încheierea penală din 14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr- s- înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea comuna.
În motivare instanța de fond a reținut că, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul, în baza art.160 ind.b C.P.P. se constată că, la acest moment procesual, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au modificat. Astfel, declarațiile martorilor audiați la acest termen de judecată au relevat o altă stare de fapt decât cea avută în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive. Martorii și au învederat faptul că inculpații și au fost atacați de grupul celorlalți inculpați format din 6 persoane, toate înarmate cu bâte. în fața acestui atac a ripostat inculpatul și tatăl său, fiind greu de crezut că bunicul inculpatului și mama sa ar fi putut opune o oarecare rezistență. Mai mult decât atât, cei doi martori atestă faptul că inculpatul nu a avut asupra sa nici un obiect vulnerant pe tot parcursul incidentului. În aceste condiții urmează a fi lămurită în cauză contribuția efectivă a acestui inculpat la producerea rezultatului, respectiv, la producerea leziunilor părții vătămate, și, de asemenea, urmează a se aprecia, față de tot materialul probator, contextul în care a acționat inculpatul, precum și contribuția celorlalți inculpați la comiterea faptei. Este adevărat că, în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut că a lovit cu toporul, însă, în fața instanței a invocat faptul că a fost agresat de organele de poliție, aspect învederat și în fața judecătorului la momentul soluționării cererii de arestare preventivă (25 dos-).
În acest context, al existenței unui dubiu cu privire la faptele săvârșite de inculpat și la contextul în care a acționat acesta, tribunalul a apreciat că temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă s-au schimbat, nemaiputându-se susține că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în condițiile în care grupul celorlalți inculpați care l-au atacat pe inculpat a fost net superior față de cel al inculpatului, iar forța acestora mult superioară inculpatului. Cu toate acestea, dintre toți inculpații implicați în incident, doar inculpatul a fost arestat, iar împrejurările lovirii părții vătămate de către inculpat cu toporul urmează a fi lămurite pe baza întregului probator ce va fi administrat în cauză.
Fapta pentru care este cercetat inculpatul, deși de un pericol social ridicat, și cu ecou social negativ în rândul colectivității, nu poate, ea singură, să determine menținerea măsurii preventive luate, fără a se avea în vedere întregul context al comiterii faptelor, contribuția fiecărui participant și profilul moral al acestora.
Sub acest ultim aspect, Tribunalul a avut în vedere și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, faptul că acesta are în îngrijire un copil în vârstă de un an, având un domiciliu stabil în localitatea.
Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, solicitând casarea încheierii atacate și menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului .
În motivele de recurs se arată că, chiar în condițiile existenței declarațiilor celor doi martori potrivit cărora inculpatul nu ar fi avut asupra sa un topor, din ansamblul probelor administrate rezultă că starea de fapt din rechizitoriu este corectă, iar din gravitatea faptelor rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 raportat la art.174, art.175 lit.i Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art.321 alin.1 Cod penal.
Prin încheierea penală nr.54/CC din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, măsura care a fost ulterior prelungită în condițiile legii.
Probele administrate vor fi interpretate și evaluate doar odată cu fondul cauzei, în acest moment procesual instanța nefiind competentă să rețină ca fondat argumentul invocat de Parchet în recurs, că probele confirmă starea de fapt redată prin actul de sesizare a instanței.
Reținem însă faptul că cele două declarații de martori nu înlătură existența unei suspiciuni rezonabile împotriva inculpatului, fiind în continuare incidente dispozițiile art.143 Cod penal.
Cu toate acestea, considerăm că instanța a procedat corect înlocuind măsura arestării preventive cu acea de nu părăsi localitatea, din perspectiva dispozițiilor art.5 al.3 CEDO privind dreptul la durată rezonabilă a arestării preventive.
Acuzația adusă inculpatului a justificat detenția preventivă până în prezent, însă instanțele trebuie să verifice dacă, după trecerea unui termen de 10 luni, de detenție, aceasta mai este necesară sau măsură preventivă alternativă ar fi suficientă pentru asigurarea dezideratelor procesului penal.
Considerăm că, raportat la persoana inculpatului, fără antecedente penale, cu domiciliul stabil în comun și în condițiile în care nu există indicii că cercetarea judecătorească ar putea fi prejudiciată de inculpat, măsura dispusă de instanța de fond este justă.
În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică, apreciem că prin trecerea timpului acesta s- estompat, în cauză neintervenind elemente noi care să probeze că acest pericol este unul actual în măsură să justifice detenția inculpatului în continuare.
În consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 114/01.06.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va înainta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 114/01.06.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/22.10.2009
-
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica