Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 672/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 672/ DOSAR NR-
Ședința publică din 16 octombrie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Manuela Filip judecător
- - - judecător
- C - judecător
- grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT _ Serviciul Teritorial Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 12 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat asistat de avocat ales, recurenții inculpați și asistați de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Întrebate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat, declarație în raport cu care, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurentul inculpat, susține recursul astfel cum a fost formulat, arătând în esență că inculpatul a înțeles să critice încheierea instanței de fond din data de 12 octombrie 2009 sub aspectul netemeiniciei, considerând că aceasta nu cuprinde motive suficiente pentru a se pronunța o soluție de respingere a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Astfel, este de observat că la instanța de fond a înaintat această cerere după audierea inculpaților, constatându-se o diminuare a intensității temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii preventive, respectiv telefonul despre care se face vorbire în rechizitoriu a fost la o altă persoană, banii au fost primiți în contul unei datorii, iar ceilalți inculpați au arătat că nu cunosc nimic despre activitatea infracțională a inculpatului.
În opinia sa, argumentul folosit de instanța de fond în sensul că inculpatul nu poate fi judecat în stare de libertate, întrucât cauza este una complexă, cu un număr mare de inculpați, nu poate fi avut în vedere, cu atât mai mult cu cât din probele administrate rezultă că acesta nu a fost implicat în grupul infracțional de la B, așa încât, poate beneficia de clemența instanței, continuarea judecății putând decurge în mod judicios și cu inculpatul în stare de libertate.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării, admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Avocat pentru recurenții inculpați și, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 12 octombrie 2009, cu consecința admiterii cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În dezvoltarea motivelor de recurs, arată în esență că instanța de fond nu a făcut nici un fel de trimitere la probele care evidențiază existența pericolului concret pentru ordinea publică, referindu-se doar la complexitatea cauzei, la numărul de inculpați și antecedența penală a acestora.
Susține că a formulat cererea de înlocuire a măsuri arestării preventive ca urmare a faptului că inculpații se bucură încă de prezumția de nevinovăție, cercetarea judecătorească a demarat prin audierea unui număr important de inculpati,iar în plus, a avut în vedere garanțiile constituționale în acest sens precum și împrejurarea că de la data arestării a trecut o perioadă de 3 luni. Nu se poate susține că lăsați în libertate inculpații ar încerca să zădărnicească bunul mers la cercetării judecătorești, câtă vreme instanța are la îndemână fixarea unor obligații stricte de supraveghere și pe care inculpații le vor respecta, dat fiind că interesul acestora este de a participa la judecată pentru a-și dovedi nevinovăția.
și circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv este căsătorit, are un copil minor care se confruntă cu o stare precară de sănătate, de asemenea și soția lui, iar se află în situația de a-i fi pusă în pericol o afacere pe care a inițiat-o cu niște cetățeni italieni, este căsătorit, are un copil minor, apreciază că cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive este fondată, sens în care urmează a fi admisă.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, menținând încheierea instanței de fond care se găsește la adăpost de orice critică. După cum a reținut și instanța de fond, în cauză nu există date din care să rezulte că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat. Este adevărat că la data de 12 octombrie 2009 s-a reușit audierea inculpaților arestați, însă supune atenției împrejurarea că, pe lângă cei 7 inculpați, la următorul termen se intenționează audierea celorlalți inculpați, urmând se trece la audierea unui număr mare de martori, împrejurare față de care apreciază că lăsarea în libertate a acestora ar tergiversa finalizarea cercetării judecătorești.
Fără a antama fondul cauzei, solicită a se constata că, exceptând pe inculpatul a cărei poziție sinceră nu poate fi contestată, ceilalți 2 inculpați au avut o poziție aflată în contradictoriu cu probele de la urmărirea penală, împrejurare care poate fi avută în vedere în motivarea unei soluții a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Recurentul inculpat solicită să fie judecat în stare de libertate, susținând că se va prezenta în instanță ori de câte ori va fi chemat, făcând totodată precizarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, iar în prezent este student.
Recurentul inculpat solicită admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, invocând pe de o parte atitudinea sinceră de care a dat dovadă pe parcursul urmăriri penale, iar pe de altă parte, egalitatea de tratament cu ceilalți inculpați care sunt cercetați în stare de libertate.
Recurentul inculpat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, s-a dispus respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, cereri formulate de inculpații, și, reținându-se în considerentele acestei hotărâri că temeiurile care au fost avute in vedere la luarea arestării preventive nu s-au schimbat, neexistând elemente de fapt care să conducă la reținerea ca fondate a susținerilor inculpaților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații care, prin apărătorii aleși, au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate, iar în cadrul rejudecării înlocuirea măsurii preventive, motivele fiind dezvoltate oral și regăsindu-se în curpinsul practicalei prezentei hotărâri.
Analizand actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate oral de apărătorii aleși ai inculpaților, dar văzând și dispozițiile art.385/6 alin.3 pr.pen. Curtea reține ca nefondate recursurile declarate în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Cu privire la admisibilitatea recursului, date fiind dispozițiile art.141 alin.1 pr.pen. cât și Decizia în interesul legii nr.XII/2005, prin care se dispune că încheierea dată în primă instanță și în appel, prin care se dispune respingerea cererii de revocare, înlocuire sau încetare a arestării preventive nu poate fi atacată, separat, cu recurs, Curtea reține, prin raportare la art.5 parag.4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ca acesta este admisibil pentru a fi respectat principiul "egalitatii armelor" între procuror și persoana în privința căreia s-a dispus luarea unei măsuri preventive. De altfel, refuzul unui control judecătoresc efectuat de instanța superioară contravine și dispoziției art.23 alin.9 din Constituția României.
Pe fond, Curtea reține că încheierea Tribunalului Brașov este la adăpost de orice critici.
Astfel, la termenul de judecată din data de 12.10.2009, Tribunalul Brașova procedat la audierea a 8 inculpați din cei 27 care au fost trimiși în judecată, iar din coroborarea elementelor de fapt care se desprind din declarațiile date de aceștia în cursul judecății, cu cele care se desprind din ansamblul probator admnistrat în cursul urmăririi penale, nu se constată îndeplinirea cerințelor impuse de art.139 alin.1 pr.pen.
Potrivit textului de lege indicat în alineatul precedent, "măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii".
Or, dintre cazurile prevăzute de art.148 alin.1 pr.pen. în privința acestor 3 inculpați a fost reținut ca incident, cel prev. de lit. ce prevede condiția ca pedeapsa să fie mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.
Condiția referitoare la cuantumul pedepsei, este îndeplinită. În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică, analiza elementelor de fapt din această perspectivă, conduce Curtea la concluzia că acesta nu s-a diminuat, estompat, prin trecerea timpului, astfel cum susțin inculpații. Modalitățile în care se susține că s-ar fi comis faptele descrise în actul de sesizare, urmările acestora, desfășurarea în timp, circumstanțele reale, dar și cele personale, doi dintre aceștia nefiind la primul conflict cu legea penală, conduc la concluzia că soluția recurată este la adăpost de orice critică.
Nici criticile legate de depășirea termenului rezonabil nu pot fi primite, în contextul în care autoritățile judiciare au manifestat interes în soluționarea cauzei, nelăsând-o în nelucrare, iar complexitatea acesteia și numărul persoanelor acuzate este de prisos a mai fi analizate prin prisma jurisprudenței CEDO.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați și va mentine ca legală și temeinică hotărârea recurată.
Vazând și dispozițiile art.192 alin.2,4 pr.pen.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii din 12 octombrie 2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă pe inculpați să plătească statului câte 50 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 2: Epure Constantin
C
GREFIER,
Red. /9.11.2009
Dact.25.11.2009
2 ex.
Jud fond EM
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip, Epure Constantin, Alina Constanta
