Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Încheierea 7/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.7/ DOSAR NR-
Ședința publică din 09 februarie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Radu G -
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul B ) asistat de apărător ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța, constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și pe cale de consecință revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că temeiurile avute în vedere al luarea măsurii nu mai subzistă în prezent. Consideră că judecarea inculpatului în stare de libertate nu ar impieta bunul mers al procesului penal și nu sunt date că va încerca să se sustragă în orice mod de la judecată. Apreciază că în cauză este îndeplinită prima teză prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, însă cea de-a doua nu este îndeplinită, cea referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică.
A se avea în vedere poziția procesuală a inculpatului care colaborat cu organele de cercetare, că regretă fapta săvârșită, că nu are antecedente penale, provine dintr-o familie bine organizată, este căsătorit, are în întreținere un copil minor de 3 luni și are un loc de muncă.
Consideră că scopul prev. de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, poate fi atins și prin cercetarea inculpatului în stare de libertate. Menționează că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică întrucât acesta a fost atras în fapta pentru care este cercetat, iar când a dorit să se retragă a fost amenințat el, cât și familia lui.
În subsidiar, solicită în temeiul dispozițiilor art. 139 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi localitatea de domiciliu.
În raport de cele menționate, solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 04 februarie 2009, ca legală și temeinică. Apreciază că în mod corect instanța de fond a respins cererea formulată de inculpat, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, având în vedere că și în prezent subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii. Solicită a se vedea că localitatea de domiciliu a inculpatului este B, iar măsura arestării preventive a fost dispusă de Curtea de APEL BRAȘOV la data de 28 ianuarie 2009.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, pentru a putea să aibă grijă de familia lui. De asemenea, arată că regretă fapta săvârșită.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea din 4 februarie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Brașova respins cererea formulată de inculpatul, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, motivând că nu s-a schimbat temeiul care a determinat arestarea preventivă.
Împotriva aceste hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând, în principal, revocarea arestării preventive și, în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri privative de libertate cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. S-a motivat că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că a colaborat cu organele de urmărire penală, nu are antecedente penale, regretă fapta, are loc de muncă și are un copil minor în întreținere.
Recursul nu este fondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 28 ianuarie 2009 pentru săvârșirea infracțiunilor de deschidere de conturi bancare sub nume fictiv și complicitate la tentativă de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzute de art. 413 din nr.OUG 99/2006 și, respectiv, art. 26 raportat la art. 20, 215 alin. (1), (2), (3) și 5) Cod penal, reținându-se că, la data de 22 ianuarie 2009, deschis un cont la B pe numele numitului, folosind o carte de identitate falsificată, iar în ziua următoare l-a ajutat pe coinculpatul în încercarea acestuia de a transfera sumele de 75.000 și 230.000 RON din contul numitului în contul lui. Temeiul arestării l-a constituit cazul prevăzut în art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, respectiv pentru faptele săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit art. 139 alin. (2) Cod procedură penală, revocarea unei măsuri preventive este obligatorie când acesta a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii preventive. De asemenea, potrivit art. 139 alin. (1) Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Având în vedere că în cauză există suficiente date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele care au determinat luarea măsurii arestării preventive și ținând seama că temeiul prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală subzistă, ambele infracțiuni inducând în rândul opiniei publice o stare de nesiguranță, curtea constată că, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune menținerea arestării preventive a inculpatului.
Așa fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, se va respinge recursul, urmând ca, potrivit art. 192 alin. (2) Cod procedură penală, să se dispună obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 4 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 9 februarie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - -
Grefier
- -
red.Gh./13.02.2009
dact.Gh./16.02.2009
3 exemplare
jud fond/
Președinte:Gheorghe RaduJudecători:Gheorghe Radu, Elena Barbu, Manuela Barbu
