Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 714/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 714/ DOSAR NR-
Ședința publică din 30 octombrie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 3: Aurelia
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 21.10.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest (deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat .
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se permite apărătorului din oficiu să ia legătura cu inculpatul arestat, acesta din urmă comunicându-i un memoriu care să fie avut în vedere la soluționarea cauzei.
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 21.10.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov prin care s- respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. A se avea în vedere că inculpatul este arestat de aproximativ 9 luni și cercetarea judecătorească este aproape finalizată. A se avea în vedere și perioada rezonabilă de arest preventiv prev. în art. 5 paragraf 3 CEDO, precum și dispozițiile Convenției Europene. Consideră că judecarea inculpatului în stare de libertate nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal. În raport de cele menționate apreciază că se impune admiterea recursului și pe cale de consecință admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, ca legală și temeinică prin care s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. S-a dispus trimiterea în judecată acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin.1,2, și 3 tezele I și II din Legea nr. 678/2001. Măsura arestării preventive a fost luată de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov la data de 09 octombrie 2008 reținându-se în sarcina inculpatului dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală. Consideră că și în acest moment subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii și nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. A se avea în vedere că faptele pentru care este cercetat inculpatul, este de o gravitate deosebită iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta în continuare un pericol concret pentru ordinea publică în contextul temerii generate în rândul societății față de astfel de fapte.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate și arată ca respecta toate obligațiile ce se vor stabili.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată:
Prin încheierea de ședință din 21 octombrie 2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova respins cererea formulată de inculpatul cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că faptele pentru care este cercetat, alături de alte persoane, sunt de o gravitate deosebită, de natură să justifice arestarea sa preventivă, lăsarea în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică în contextul temerii generate în rândul societății față de astfel de fapte, durata arestării nedepășind perioada rezonabilă conform art. 5 pct. 3 din CEDO.
Împotriva hotărârii sus menționate, a formulat recurs inculpatul, solicitând înlocuirea măsurii privative de libertate cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât nu prezintă pericol pentru societate.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 9 octombrie 2008 pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 13 alin. 1,2, 3 tezele I și II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 (2 acte materiale), reținându-se că a găsit-o pe victima în B, a transportat-o și a cazat-o la B, după care, împreună cu coinculpatul au exploatat-o, obligând-o să se prostitueze, respectiv la 27 august 2008 cei doi au determinat-o pe minora -, în vârstă de 14 ani, să se prostitueze în folosul lui.
Temeiul arestării l-a constituit cazul prevăzut în art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, respectiv, pentru fapta săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Având în vedere că la dosar există suficiente date care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele prevăzute de legea penală care constituie obiectul procesului penal, ținând seama de gravitatea acestora și împrejurările în care au fost comise, curtea constată că nu s-a schimbat temeiul avut în vedere la luarea măsurii privative de libertate, astfel că, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Așa fiind, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, recursul formulat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 21 octombrie 2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului de Avocați și se include în cheltuielile judiciare.
Obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - C - -
GREFIER
Red. /12.11.2009/Dact./13.11.2009/2 ex./Jud fond
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Alina Constanța Mandu, Aurelia
