Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Încheierea 72/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIERE NR 72 DOSAR NR-
Ședința publică de la 17 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
JUDECĂTOR 3: Alexandru Șerban
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - T - Serviciul teritorial Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciu Teritorial Brașov, împotriva încheierii de ședință din 10 august 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul inculpat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat -.
Procedura îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public învederează instanței că inculpatul a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive si săptămâna trecută, ocazie cu care instanța a avut dosarul de urmărire penală, însă, ulterior l-a restituit la parchet întrucât a doua zi acest dosar trebuia să plece la Parchetul de pe lângă ICCJ în vederea confirmării rechizitoriului.
În după amiaza zilei de 13.08.2009, respectiv în jur de ora 14.00, Parchetul de pe lângă ICCJ - DIICOT - Serviciul teritorial Brașova sesizat Tribunalul Brașov cu rechizitoriu, ocazie cu care această instanță a fixat termen pentru verificarea stării de arest a inculpaților, astăzi ora 12.00.Depune la dosar un exemplar al rechizitoriului, solicitând a se dispune cu privire la atașarea dosarului.
Avocat - solicită a se dispune dacă această cauză este în stare de amânare, cât timp motivarea încheierii recurate este strict legat de probatoriul administrat la urmărirea penala si care urmează a fi verificat de instanța de recurs.
Instanța, apreciind că este necesară atașarea dosarului de urmărire penală, dispune suspendarea cauzei până la ora 11.00 când vor fi reluate dezbaterile și pentru când se va solicita de la Tribunalul Brașov dosarul de urmărire penală nr 23/D/P/2009.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului declarat de parchet împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov prin care, admițând cererea inculpatului și constatând că raportat la probatoriul administrat si până la momentul cererii de revocare și văzând și stadiul cercetării, a opinat că în cauză temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării si-au diminuat intensitatea și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Apreciază această soluție ca fiind netemeinică și nelegală, având în vedere faptele descrise in actul de sesizare, apreciind că la acest moment sunt probe certe că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcină, că s-a conturat și vinovăția acestuia.
Instanța de fond a motivat diminuarea temeiului având in vedere declarația inculpatului in sensul că inculpatul a fost cel care i-a folosit în anumite situații telefonul si calculatorul. În acest context, inculpatul a arătat instanței că așa se explică faptul că în apartamentul de la B în care locuia cu o fată au fost găsite niște date cu care el nu avea legătură, de exemplu adresa de mail a lui sau că pe calculatorul lui s-a găsit accesul la mail-ul lui, inclusiv parola de acces in acel mail, iar in mail-ul lui s-au găsit chestiuni compromițătoare legate de spamuri care au fost trimise ulterior părților vătămate. Astfel, un mesaj similar si găsit in adresa de mail si intitulat "test" a fost trimis părților vătămate prejudiciate în cauză.
Aceste chestiuni inculpatul le-a justificat tocmai că inculpatul avea acces in casa respectiva si că la un moment dat a locuit acolo.
În legătură cu anumite convorbiri, instanța de fond a apreciat că acestea si-au diminuat din valoarea de indiciu tocmai pentru că inculpatul a arătat că telefonul său a fost folosit din când în când si de inculpatul.
Aceste argumente folosite de instanța de fond ca motive care să fi stat la baza diminuării pericolului pentru ordinea publică nu sunt plauzibile pentru că din probatoriul administrat rezultă mult mai multe aspecte care vin să confirme susținerea parchetului în legătură cu vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de lege.
În actul de sesizare depus la dosar se poate constata că procurorul care a instrumentat cauza a descris starea de fapt si in ce consta vinovatia inculpatului, vinovăția fiind demonstrata cu probele de la dosar.
Elemente importante de probă, coroborate, au dus la concluzia că l-a sprijinit pe care, cu stiinta acestuia din urmă, după obtinerea unor date despre conturile părtilor vătămate, s-a logat pe internet de la o unitate de calculator din casa unuia dintre ei și au realizat acele transferuri on - line din conturile părților vătămate in conturile unor inculpați din Din listingurile acelor convorbiri telefonice a rezultat că, la datele la care s-a realizat logarea pe internet în contul Bank în conturile de la aceasta unitate bancară a părților vătămate, a existat o succesiune de apeluri telefonice intre, din B, care era persoana care a organizat întreaga activitate infracțională, și inculpatul. Succesiunile telefonice nu pot fi considerate fără relevantă, pentru că sunt succesiuni la momentele foarte importante de la momentul transferului de bani. Aceleasi succesiuni de convorbiri sunt după săvârșirea infracțiunii, respectiv după debitarea conturilor părtii vătămate în legătură cu modalitatea in care intrau sa intre in posesia sumelor de bani, dacă s-a reușit retragerea sau momentul in care urmau să intre in posesia sumelor de bani.
Există o astfel de succesiune și intercalari de telefoane intre persoanele din B si care au actionat cu vinovătie -, si si persoanele care au actionat la B, respectiv, si.
Din declaratia lui a rezultat că l-a însoțit in cursul lunii mai de cel putin 10 ori la Aceasta declaratie s-a coroborat cu faptul că din listingul telefonic a rezultat că imediat după ce s-au realizat respectivele decontari, transferuri on - line, exista o deplasare a lui cu, cu masina la B, întâlnirile realizându-se cu si cucei care au retras sumele de bani. In aceasta perioada de timp nu a fost cu ei, însă a ținut legatura permanent cu, de la
După ce s-a descoperit fapta si s-a inceput arestarea preventiva a diverșilor participanti, in momentul in care a fost anunțat de o persoană că se efectuează cercetări față de el de către serviciul DIICOT B, a existat o succesiune telefonică între si și si prin care le aducea la cunoștința, folosind telefonul lui că " a mârâit ăla de la răcoare". Acest apel a fost purtat de inculpatul de pe telefonul lui, dar acesta din urmă a purtat o convorbire cu primul prin care i se aducea la cunoștința " hai să luăm alea de acolo" și în acest sens au plecat in grabă la
S-a ajuns in locuința lui de la C, s-a constatat că unitatea centrala de calculator dispăruse din locuința respectiva si s-au constatat mai multe aspecte care conduceau la concluzia că au reușit să șteargă urmele infracțiunii, să mute aparatura de la B,
Inculpatul a arătat că acele multe convorbiri avute cu inculpatul nu au nici o legatura cu fapta, ci sunt absolut întâmplătoare și au fost date de care stătea acasă tot timpul. Aceasta aparare nu este plauzibila.
De asemenea, spune că nu are nici o legătura cu persoanele din B, or numărul lui de telefon s-a găsit la percheziția informatica a telefonului mobil ce aparține prietenei lui, numita,care după arestarea acestuia, s-a implicat alături de in obținerea unor sume de bani(urmare a săvârșirii infracțiunii) de la inculpatul.
Apreciază că la acest moment temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 148 Cpp, subzistă și nu si-au pierdut din intensitate, ci, din contră, in urma întocmirii actului de sesizare, s-a reușit să se realizeze, pe baza probelor, o prezentare elocventa a activității infracționale dintre toți inculpații. Urmare acestei activități infracționale s-a cauzat un prejudiciu important sub incidenta legii penale.
Trebuie avut in vedere, din punct de vedere al pericolului pentru ordinea publică, că Inculpatul a acționat împreuna cu o serie de inculpați, persoane din lumea interlopă din B, într-un număr mare de inculpați, cu o acțiune coordonată, ceea ce presupune o periculozitate crescută și o inteligenta mare in modalitatea de punere in executare a rezoluției infracționale să poată să rămână în anonimat față de organele judiciare.
În ciuda acestui fapt, activitatea infracționala a fost descoperită și s-a întocmit actul de sesizare, astfel că solicită admiterea recursului și să se mențină măsura arestării preventive.
Avocat - pentru inculpatul solicită respingerea recursului declarat de parchet împotriva încheierii Tribunalului Brașov, apreciind că soluția dată de această instanță este temeinică și legală.
În mod corect judecătorul fondului a apreciat că indiciile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai prezintă gradul de temeinicie care să justifice in prezent privarea de libertate, cu atât mai mult cu cât urmărirea penala este finalizată, toate probele găsindu-se la dosar.
A se observa că judecătorul fondului a apreciat asupra acestor indicii temeinice in raport de probele administrate in concret la dosar, luând rând pe rând fiecare argument adus de către acuzare in sprijinul unei atari masuri preventive si verificându-l in raport de situația concreta si de momentul la care a fost soluționată cererea de revocare promovată.
În ceea ce privește aceste indicii care prin emiterea rechizitoriului s-ar fi transformat in probe concludente care sa îl incrimineze pe inculpatul, să se observe că inclusiv judecătorul fondului a pus sub semnul întrebării toate aceste indicii care ar fi justificat mai departe privarea de libertate.
Are în primul rând în vedere succesiunea apelurilor telefonice la care s-a făcut referire. Atâta timp cât inculpatul a copilărit cu la C, cunoscându-se de ani de zile, cât inculpatul a locuit in apartamentul din Bai nculpatului, ei fiind prieteni buni, este firesc să existe o succesiune a convorbirilor telefonice. In acest sens inculpatul a recunoscut că era la muncă, iar inculpatul care era acasă si se plictisea îl tot suna să afle când termină, când ies in oraș.
Când nu există o transcriere a acestor convorbiri, nu se poate concluziona ca prin această succesiune a apelurilor telefonice s-ar fi acordat un sprijin de către inculpatul inculpatului, nu se poate sti ce vorbeau.
Aspectul că aceste convorbiri aveau loc în momentul când făcea ceva anume nu poate constitui o probă concludenta in defavoarea inculpatului si care să justifice menținerea stării de arest a inculpatului.
La fel de corect a apreciat instanța de fond când a concluzionat că acel apel telefonic incriminator purtat de pe telefonul lui de către cu inculpatul a fost in realitate efectuat de inculpatul.
Într-un final si parchetul a ajuns la aceeași concluzie, ținând seama că la momentul arestării preventive acesta a constituit unul dintre argumentele avute in vedere cu ocazia arestării preventive.
Judecătorul fondului a fost primul care a analizat problema si a observat că inițiatorul apelului telefonic - pretins a fi purtat de, ii spune lui că "am aflat că îmi sunt verificate conturile la C", or din materialul probator rezultă că acele conturi verificate sunt ale lui, astfel fiind evident că acea convorbire a fost purtată de de pe telefonul lui
Explicația lui apare plauzibilă, în condițiile în care cei doi erau prieteni, iar inculpatul îi mai cerea telefonul să dea anumite telefoane, cunoscând si că lucra la o agenție imobiliara și avea telefon de serviciu pe care avea 1000 min, astfel că acea convorbire purtata de cu nu poate fi considerata incriminatoare, nefiind nici o dovada că ar fi cunoscut conținutul acestor convorbiri sau că si-ar fi dat acceptul pentru a fi transmise acele mesaje.
Nu poate fi ținut răspunzătore și nu pot constitui indicii temeinice chestiuni care s-au petrecut independent de voința acestuia, că discuta cu, cu persoane din B, in condițiile în care toți din B au arătat că nu il cunosc pe.
În mod corect prima instanță, în legătură cu acele bunuri care ar constitui obiecte ale infracțiunii sau rezultate ale faptelor săvârșite si cu privire la care s-a făcut referire intr-o convorbire telefonică, a arătat că sunt probabile ( "conținutul bunurilor ce urmau a fi transportate de la B la C sunt de probabilitate" arată judecătorul fondului)
Cu privire la aceste chestiuni a fost explicat de inculpați si de cele doua surori - prietene ale lui si, arătându-se că în acea zi urma să fie efectuată o deplasare de la B pentru că tatăl acestor martore urma să fie operat de ulcer la C unde urma să ii fie bunuri in spital.
Nu se poate susține că s-a făcut în acea convorbire telefonica referire la obiecte compromițătoare, in condițiile in care s-a făcut o percheziție domiciliara si una informatica în care nu au fost găsite obiectele compromițătoare. Și dacă s-ar aprecia că " să luăm alea de acolo" s-ar referi la obiecte compromițătoare, această împrejurare ar trebui coroborată cu probe, anume acestea să fi fost găsite.
Cu referire strictă la mail-ul găsit pe calculatorul lui ( mail transmis de inculpatul pe adresa de mail a inculpatului ), cât timp locuia de mai mult timp in locuința lui cu prietenele lor, cât exista un singur calculator in acea locuință ( iar martorele si inculpații au arătat ca acel calculator era folosit de toți care locuiau acolo, cu atât mai mult cu cât nu era legat la Internet ( avea un stick pentru accesarea internetului), nu se poate susține că acel mail transmis de îl poate incrimina pe.
În acest moment în care instanța a fost sesizată cu rechizitoriu, respectiv probele au fost administrate, iar intre timp nu au fost identificate probe, indicii noi care să îl incrimineze pe inculpatul, ci există aceleași indicii la care s-a făcut referire in motivarea recursului si care au fost avute în vedere de instanța de fond, in mod corect, apreciind întreg materialul probator referitor la, instanța de fond a concluzionat că nu mai subzista intensitatea acestor temeiuri avute in vedere, astfel încât a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, aceea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, apreciind-o ca o măsura suficienta, pentru a nu periclita desfășurarea procesului penal.
Având în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, este absolvent al unei Facultăți de Drept din cadrul Universității " ", are loc de muncă, fiind agent imobiliar, instanța a dispus înlocuirea arestului preventiv tocmai pentru a nu fi împiedicată înfăptuirea justiției pe mai departe.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului declarat de parchet si de menținere a încheierii pronunțată de tribunal, ca temeinică și legală.
cu o mențiune si anume aceea că împrejurare mențiunea că faptul că urmează să se discute astăzi legalitatea si temeinicia arestării preventive, nu impietează cu nimic nici asupra drepturilor inculpatului si nici asupra situației personale.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a se dispune respingerea recursului parchetului, declarând că este nevinovat.
Solicită a se avea în vedere că este absolvent a unei facultăți de drept, că nu are antecedente penale și că, odată pus in libertate, va respecta obligațiile stabilite si se va prezenta ori de câte ori va fi chemat.
CURTEA
Constată că, prin încheierea de ședință din 10 august 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, în baza art. 139 Cod Procedura Penala s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului (domiciliat în C,- A județul O și în fapt, fără forme legale, în B,-, -. B 11), luată prin încheierea nr. 93/19.07.2009 a Judecătoriei Brașov, (mandat de arestare preventivă nr. 89/19.07.2009 emis de Judecătoria Brașov ) cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv municipiul B, decât pentru deplasările necesare în vederea prezentării sale în fața organelor de urmărire penală și instanței de judecată sau cu acordul instanței de judecată.
În baza art. 145 al 11Cod Procedură Penală, inculpatul a fost obligat ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la Poliția Sectorului 6 B conform programului de supraveghere întocmit de aceasta sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată.
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În baza art. 145 al 12lit. c Cod Procedură Penală a obligat inculpatul să nu se apropie de părțile vătămate și să nu comunice direct sau indirect cu acestea sau cu inculpații:, G, G,.
A dispus punerea în libertate a acestui inculpat dacă nu este arestat în altă cauză, după rămânerea definitivă a încheierii.
A dispus comunicarea prezentelor dispoziții inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește inculpatul, respectiv Politiei Sectorului 6 B, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, după rămânerea definitivă a încheierii.
A atras atenția inculpatului că în cazul în care încalcă cu rea credință măsura dispusă sau obligațiile care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
A respins cererea formulată de inculpatul privind revocarea măsurii arestării preventive.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că există și la acest moment indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a faptelor ce i se impută, dar acestea, chiar dacă nu mai justifică în acest moment privarea de libertate a inculpatului, impun, luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Instanța a avut în vedere împrejurarea că domiciliul inculpatului din actul de identitate al acestuia nu coincide cu domiciliul în fapt al acestuia. Din declarațiile date de inculpat rezultă că acesta locuiește în B, unde lucrează ca agent imobiliar.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, iar în urma rejudecării, respingerea cererii de revocare a măsurii arestării preventive a inculpatului. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că la acest moment temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 148.pr.pen, subzistă și nu si-au pierdut din intensitate, ci, din contră, in urma întocmirii actului de sesizare, s-a reușit să se realizeze, pe baza probelor, o prezentare elocventa a activității infracționale dintre toți inculpații. Urmare acestei activități infracționale s-a cauzat un prejudiciu important sub incidenta legii penale.
Trebuie avut in vedere, din punct de vedere al pericolului pentru ordinea publică, că inculpatul a acționat împreuna cu o serie de inculpați, persoane din lumea interlopă din B, într-un număr mare de inculpați, cu o acțiune coordonată, ceea ce presupune o periculozitate crescută și o inteligenta mare in modalitatea de punere in executare a rezoluției infracționale să poată să rămână în anonimat față de organele judiciare.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Inculpatul a fost arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 89 din data de 19.07.2009, pentru faptul că la sfârșitul lunii martie 2009 aderat la o grupare infracțională condusă de, ce a ființat în perioada martie-mai 2009, în scopul săvârșirii de fraude informatice, l-a sprijinit pe prin atacuri phishing repetate datele relevante ale titularilor unor conturi deschise la Bank și să se logeze neautorizat de pe internet în sistemul peconturile acestora ordonând fără știința și consimțământul titularilor transferuri frauduloase de bani din acele conturi în conturile deschise la Bank de alte persoane recrutate în acest scop în schimbul unui procent din sumele retrase, cauzând un prejudiciu total de 142 782 lei și 3 000 Euro, ce pot constitui infracțiunile prevăzute de art. 8 din L 39/2003 raportat la art. 2 lit. b pct. 18 din L 39/2003 și complicitate la fraudă informatică prevăzută. de art. 26 Cod Penal raportat la art. 49 din L 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal.
Temeiurile arestării preventive le-au constituit situațiile prevăzute de art. 148 lit. b și f Cod procedură penală.
În cauză există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, acestea constând în succesiunea de apeluri telefonice care s-au purtat între inculpații, și în intervalele de timp în care au avut loc transferurile de bani din conturile părților vătămate în conturile inculpaților racolați în acest scop de ceilalți membri ai grupului infracțional, în conținutul a două convorbirii telefonice înregistrate și conținutul raportului de expertiză informatică asupra calculatorului ce aparține inculpatului. Conținutul celor două convorbiri telefonice nu demonstrează fără putință de tăgadă implicarea infracțională a inculpatului, de asemenea nici raportul de expertiză informatică, explicațiile date de inculpatul cu privire la acestea, respectiv faptul că găzduindu-l pe inculpatului, acesta a avut acces nelimitat la calculatorul lui, fiind plauzibile. În privința multitudinii de convorbiri telefonice purtate între inculpații și, în lipsa conținutului acestora, nu se poate afirma că demonstrează activitatea infracțională a inculpatului. În acest context în care, în afara indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit faptele de natură penală pentru care este cercetat, alte probe nu au mai fost administrate, iar urmărirea penală a fost finalizată ( de altfel, până la judecarea prezentului recurs instanța a și fost sesizată cu rechizitoriul), în mod întemeiat prima instanță a apreciat că temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive s-au modificat, impunând înlocuirea acestei măsuri preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prevăzută de art. 145/1 Cod procedură penală, inculpatul putând fi judecat și în stare de libertate.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciu Teritorial Brașov și va menține încheierea atacată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciu Teritorial Brașov, împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, la data de 10.08.2009, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.08.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Pt. - - aflată în concediu
semnează grefier șef secție
a
Red. EB/ 4.09.2009
Dact.BD/10.09.2009
Jud. fond
2 exemplare
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Laura Popa, Alexandru Șerban
