Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 785/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.785/
Ședința publică din data de 07 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de Parchetul DE PE LÂNGĂ Tribunalul Vrancea împotriva încheierii de ședință din 25 noiembrie 2009 Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- privind pe intimatul-inculpat (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 21.04.1986 în localitatea P, județul V, cu domiciliul în Soveja, sat Dragosloveni, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani ).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat G, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 5708/07.12.2009 emisă de Baroul Galați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că termenul de judecată din data de 08.12.2009 a fost preschimbat pentru data de 07.12.2009, orele 12.00; Apărătorul ales al inculpatului, avocat, a precizat, telefonic, că nu se poate prezenta în instanță deoarece avea cunoștință despre termenul de judecată din 08.12.2009 iar despre noul termen din 07.12.2009 a fost anunțată la orele 11.50, după care;
Curtea aduce la cunoștința intimatului-inculpat obiectul prezentei cauze și împrejurarea că s-a luat măsura desemnării unui apărător din oficiu, față de lipsa apărătorului ales.
Avocat G nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva încheierii de ședință din 25.11.2009 a Tribunalului Vrancea prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea.
Are în vedere motivele care au fost susținute în scris, în sensul că, raportat la împrejurările în care a fost comisă infracțiunea prevăzută de art.183 Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, în cauză nu au intervenit modificări în ceea ce privește temeiul arestării prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală.
Din acest punct de vedere în sarcina inculpatului s-a reținut că pe fondul consumului de băuturi alcoolice, în urma unui conflict apărut intre inculpat și rudele victimei, fiind lovit la momentul inițial de către victimă în zona feței, acesta a reacționat deosebit de violent, în sensul că a lovit-o pe victimă cu un pumn în zona feței, ceea ce a determinat căderea și, ulterior, ca urmare a traumatismului cranio-cerebral suferit, a survenit și decesul.
Măsura arestării preventive a fost luată la data de 16 septembrie 2009 și, ulterior menținută la 9.10.2009, instanța de judecată apreciind că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică în contextul în care a fost comisă infracțiunea.
Aprecierea pe care instanța de fond, respectiv Tribunalul Vrancea, o face la 25 noiembrie 2009 în legătură cu schimbarea temeiurilor, respectiv a aceluia prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, nu iși găsește corespondent în niciuna din împrejurările din prezenta cauză.
Motivarea instanței de fond are în vedere declarațiile date de rudele inculpatului și care susțin că intre inculpat și rudele victimei a existat un conflict anterior.
Aceste împrejurări au fost cunoscute de instanță, respectiv de către Tribunalul Vrancea, atât la momentul luării măsurii arestării preventive cât și ulterior atunci când aceasta a fost menținută în temeiul art.3001Cod procedură penală, astfel încât în mod nejustificat s-a apreciat că aceste declarații ar constitui temeiuri pentru a se considera că temeiul arestării preventive a suferit modificări.
Invocă condițiile concrete în care inculpatul a acționat, intensitatea deosebită a loviturii pe care a aplicat-o părții vătămate, care a fost de natură să determine un traumatism cranio-cerebral cu fractură craniană și, ulterior, pe acest fond survenind coma și apoi decesul victimei, raportat la gravitatea acestei infracțiuni, la consecințele produse asupra valorii supreme, respectiv a dreptului la viață a victimei, să justifice prezența pericolului concret pentru ordinea publică.
De asemenea, așa cum rezultă din declarațiile martorului, inculpatul a făcut și demersuri în sensul influențării acestora, încercând să denatureze mijloacele de probă care au fost administrate în cauză, acest martor precizând în depoziția sa de la fila 49, fost convins de inculpat intr-o primă declarație prin care să reușească să mute locul producerii conflictului în curtea inculpatului și astfel să acrediteze ideea necesitatea reținerii a unei alte circumstanțe.
Și în temeiul art.136 alin.1 Cod procedură penală, măsura arestării preventive este necesară și utilă pentru desfășurarea procesului penal în prezenta cauză, în vederea atingerii scopului acestei măsuri preventive.
Din acest punct de vedere, solicită admiterea recursului, așa cum acesta a fost promovat, cu consecința menținerii măsurii arestării preventive și a respingerii celor două cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive și a cererii de liberare sub control judiciar.
Avocat G, pentru intimatul-inculpat, solicită să fie respins recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea ca fiind nefondat.
Tribunalul Vrancea, prin încheierea din 25 noiembrie 2009 avut în vedere faptul că cererea formulată de inculpat este justificată, atât sub aspectul garanțiilor personale ale inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita sa anterioară, prezentarea la autorități după săvârșirea faptei, cât și în ceea ce privește împrejurările săvârșirii faptei, care configurează un pericol social atenuant, în concret pentru comunitatea din care face parte inculpatul.
Aceste împrejurări au ilustrat o situație de natură să confere o schimbare a temeiurilor avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive iar instanța a avut în vedere, dincolo de schimbarea condițiilor privind temeiurile și împrejurările ce țin de vârsta inculpatului, atitudinea avută de acesta pe parcursul urmăririi penale.
Din probele administrate până în acest moment în cauză a rezultat că reacția inculpatului a fost una de apărare intr-un conflict în care raportul de forțe era unul inferior din perspectiva sa.
Partea vătămată a participat la conflictul pe care chiar ea l-a declanșat iar inculpatul s-a aflat intr-o situație în care, cu greu a putut să se desprindă din mâinile fiului victimei, acest lucru rezultând din declarațiile martorilor și chiar din rechizitoriu.
Atitudinea inculpatului a fost aceea de a se salva în condițiile în care în mod violent fusese scos din curtea sa, supus agresiunii fiului victimei și chiar victimei înseși.
În ceea ce privește gradul de pericol social concret, trebuie observat că inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală, s-a prezentat de câte ori a fost chemat, a avut un comportament normal și înainte și după săvârșirea faptei și nu are antecedente penale.
Având în vedere aceste aspecte, solicită să se respingă recursul formulat de Parchet ca fiind nefondat.
Intimatul-inculpat -, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, solicită să fie cercetat în stare de libertate pentru că nu prezintă pericol public. De la data săvârșirii faptei și până la momentul arestării sale preventive, respectiv 2 luni și J, s-a aflat în stare de libertate și s-a prezentat la fiecare solicitare a organelor de cercetare. La dosar se află caracterizări favorabile lui.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Vranceaa declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 25 noiembrie 2009 Tribunalului Vrancea pronunțată în dosarul nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 25 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Vranceaa admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului - cu măsura "obligării de a nu părăsi localitatea".
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura conform programului de supraveghere întocmit de organul de Poliție sau ori de câte ori este chemat.
Să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de armă;
De asemenea inculpatul a fost obligat să respecte pe durata măsurii și următoarele obligații:
- să nu se apropie de membrii familiilor victimei și să nu se deplaseze la locuințele acestora;
a fost stabilit ca organ însărcinat cu executarea supravegherii Poliția comunei Soveja, județul
S-a dispus a se aduce la îndeplinire dispozițiile art. 145 al.2 ind.1 Cod procedură penală.
S-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor stabilite se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
S-a dispus anularea mandatului de arestare preventivă nr. 23 din 16.09.2009 emis de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr- și punerea în libertate a inculpatului.
A fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de apărător și însușită de inculpat ca fiind rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vranceaa reținut următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată penală prin rechizitoriul nr.1367/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau vătămări cauzatoare de moarte, prev.de art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit.b Cod penal, reținându-se în sarcina sa că în seara de 14.06.2009 în jurul orei 20.00 în timp ce se afla pe drumul public în zona porții de acces în imobilul său din comuna Soveja, sat Dragosloveni, județul V, l-a lovit cu pumnul în zona feței pe consăteanul proiectându-l la sol, împrejurare în care, lovindu-se cu capul de asfalt victima a suferit un traumatism cranio-cerebral care a dus la decesul acesteia la 18.06.2009.
Față de inculpat, prin ordonanța nr. 10 din 15.09.2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vranceaa dispus reținerea preventivă pentru 24 ore, ulterior, prin încheierea din 16.09.2009 Tribunalul Vrancea, dispunând arestarea preventivă, măsură în raport de care la termenul de judecată din 28 octombrie 2009 s-a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar.
Prin decizia penală nr. 719/R/6.11.2009 Curtea de Apel Galația admis recursul formulat de inculpat dispunând casarea încheierii de ședință din 28 octombrie 2009 prin care Tribunalul Vranceaa respins cererea formulată în condițiile art. 160 indice2 al.2 Cod procedură penală.
Ca efect al casării cauza a fost trimisă la instanța de fond în vederea rejudecării cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Pe linia deciziei de casare instanța urmează să aibă în vedere cerințele impuse de instanța de control judiciar dat fiind cele două cereri formulate de inculpat în momente diferite din punct de vedere al temeiurilor de fapt și de drept impun o analiză distinctă.
Astfel, ținând seama că prin cererea de liberare provizorie nu se contestă legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, instanța de fond a apreciat că buna desfășurare a procesului penal nu ar fi periclitată prin lăsarea în libertate a inculpatului elemente doveditoare și garanția că va avea o conduită bună care să nu aducă atingere acestor interes, rezultând din materialitatea actelor dosarului.
Prima instanță a apreciat că aceste elemente de reapreciere a probelor administrate pe parcursul urmăririi penale, precum și prin audierea inculpatului sunt în măsură să justifice temeinicia cererii, însă această chestiune a fost analizată pe larg după examinarea admisibilității în principiu, cerință impusă de dispozițiile art. 160 ind.8 Cod procedură penală.
Având în vedere că cererea de liberare provizorie sub control judiciar s-a făcut în cursul judecății la unul din termenele de judecată la care inculpatul a fost prezent, Tribunalul Vranceaa apreciat că procedura de soluționare nu se va mai derula în 2 timpi motiv pentru care instanța a procedat la verificarea atât a condițiilor, cât și a temeiniciei cererii (art. 160 ind.8 a al.2 Cod procedură penală) Nu lipsit de relevanță în această analiză este faptul că inculpatul și-a însușit cererea făcută de apărătorul său. De asemenea, s-a constatat că infracțiunea care constituie temeiul arestării deși este săvârșită cu praeterintenție, maximul special al pedepsei închisorii prevăzută de lege este de 15 ani (deci sub limita prevăzută de art. 160 ind.2 al.1 Cod procedură penală) iar arestarea nu s-a întemeiat pe vreunul din cazurile prev.de art. 148 lit.b,c sau d Cod procedură penală.
Față de aceste împrejurări instanța de fond a constatat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar este admisibilă în principiu.
În continuare, prima instanță, în raport și de ascultarea inculpatului în condițiile art.70 al.2 Cod procedură penală, a apreciat că temeinicia cererii este justificată atât sub aspectul garanțiilor personale pe care le prezintă inculpatul pentru instanță (lipsa antecedentelor penale, conduita avută anterior săvârșirii faptei în raport cu victima și membrii familiei, prezentarea sa la autorități după săvârșirea faptelor și intervalul de timp scurs de la data incidentului penal și până la momentul privării de libertate, interval înăuntrul căruia inculpatul nu a periclitat climatul social al comunității din care provine și conviețuiește).
Pe de altă parte, s-a reținut că împrejurările săvârșirii faptelor sunt în măsură să configureze un pericol social atenuat, în concret pentru comunitatea sătească din care provine și implicit pentru membrii familiei victimei în condițiile în care acestea sunt rude cu inculpatul. victimei și celorlalți membri ai familiei acestuia (fiu-, - soția victimei, - concubina fiului victimei, - cumnatul concubinei inculpatului, și fratele concubinei acestuia) la o oră târzie în curtea inculpatului, scandalul iscat de acest grup și scuiparea, înjurarea și lovirea cu palma a inculpatului de către victimă coroborat cu tragerea forțată a inculpatului în afara curții la poartă (declarația inculpatului, declarația martorilor la conflict:, - care nu este rudă, fila 44 dosar urm. pen.) sunt împrejurări care i-au produs inculpatului o puternică tulburare, motiv pentru care justificat s-a reținut în speță circumstanța atenuantă a provocării.
S-a considerat că, în fapt, aceste împrejurări ilustrează o situație care la momentul soluționării cererii este de natură să confere și o schimbare a temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive în condițiile în care cercetarea judecătorească urmează a fi derulată corespunzător dispozițiilor legii procesual penale.
Însăși declarațiile membrilor familiei victimei (soție, fiu, cumnat) dar și persoane străine date în cursul urmăririi penale ilustrează fără tăgadă că anterior acestui conflict penal soldat cu decesul victimei, inculpatul a încercat să aplaneze un scandal iscat între cumnatul său, și, de la un, ce aparținea unui alt cumnat. Întrucât incidentul a avut loc în curtea inculpatului acesta a luat calul și l-a înapoiat lui pentru a aplana scandalul.
După acest incident, pe fondul discuțiilor purtate de membrii familiei victimei, aceștia s-au deplasat la domiciliul inculpatului pentru a-i cere socoteală. În concluzie fără a antama discuții ce țin de fondul cauzei, Tribunalul a apreciat că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării deși ar justifica și condițiile de admisibilitate al unei cereri promovate în condițiile art. 160 ind.2 Cod procedură penală, suportă schimbări de natură să genereze înlocuirea măsurii preventive luată față de inculpat
Aceasta deoarece așa cum s-a precizat anterior în partea introductivă a prezentei încheieri, analiza cererilor formulate de inculpat în ședința de judecată în care s-a pus în discuție din oficiu și menținerea preventivă conform art. 300 ind.2 Cod procedură penală necesită o analiză și verificări distincte.
În mod legal și procedural, exigențele prevederilor art.300 ind.2 ind.2 Cod procedură penală impun un caracter obligatoriu aspectelor ce țin de verificarea temeiurilor ce au determinat luarea măsurii arestării preventive așa încât judecătorul fondului atunci când apreciază că temeiurile care au determinat arestarea preventivă s-au schimbat procedează la înlocuirea măsurii preventive cu o măsură restrictivă.
În cauza de față, respectând dispozițiile procedurale care au caracter prioritar în materia măsurilor preventive, instanța de fond s-a pronunțat în principal pe cererea de înlocuire a măsurii preventive cu toate că ansamblul probelor ce dau conținut trimiterii în judecată a inculpatului, oferă un complex de elemente în măsură să contrabalanseze motivele care justifică arestarea sa.
Este rațiunea pentru care instanța a apreciat că înlocuirea măsurii preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea prev.de art. 145 Cod procedură penală, solicitată de inculpat, este întemeiată, dispunând admiterea acesteia în condițiile în care deși acesta a insistat și în cererea sa de liberare provizorie sub control judiciar, prioritatea analizării acesteia din urmă nu rezidă din conținutul textului prev.de art. 300 ind.2 Cod procedură penală.
Este adevărat însă că măsura prev. de art. 145 Cod procedură penală presupune din punct de vedere legale legal o schimbare a temeiurilor care au determinat arestarea preventivă pe când liberarea provizorie nu presupune schimbarea acesteia.
Prin prisma considerentelor expuse instanța de fond a opinat că dincolo de condițiile de schimbare a temeiurilor, împrejurările ce țin de vârsta inculpatului (o persoană tânără ce avea un trai, o existență deși modestă este asigurată în principal prin activități de cărăușie) atitudinea avută pe parcursul derulării urmăririi penale, buna desfășurare a procesului penal în această față de judecată impun o măsură restrictivă de libertate ca cea prev. de art. 145 Cod procedură penală.
În sarcina inculpatului au fost stabilite restricțiile și obligațiile prevăzute de art. 145 al.1 ind. urm. A,b,c, și d Cod procedură penală precum și cele prev.la al.1 indice doi literele c și e Cod procedură penală.
Împotriva încheierii de ședință din data de 25.11.2009 a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, criticând-o ca netemeinică, arătând că, față de gradul de pericol social ridicat al faptei reținute în sarcina inculpatului -, faptă ce are ca rezultat moartea unei persoane, nu se impunea înlocuirea măsurii arestării preventive a acestuia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recursul este nefondat.
Analizând încheierea de ședință din data de 25.11.2009, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, dar și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
In mod corect, Tribunalul Vranceaa dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului - cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, motivând pe larg și temeinic luarea acestei măsuri preventive.
Intr-adevăr, la data de 9.10.2009, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în baza art.3001Cod procedură penală, constatându-se ca fiind legală și temeinică, analizându-se la acel moment legalitatea și temeinicia luării acestei măsuri și prelungirii acesteia până la momentul trimiterii în judecată.
După acest moment, trecându-se la o nouă fază a procesului penal, respectiv judecarea cauzei, precedată de audierea atât a inculpatului, cât și a martorilor din lucrări, s-a considerat, față de poziția inculpatului și a martorilor, că nu există pericolul influențării în vreun fel a derulării procesului penal.
Mai mult, după săvârșirea faptei de către inculpat, acesta a fost cercetat în stare de libertate timp de trei luni, fără ca acesta să se fi sustras de la urmărirea penală sau să fi influențat în vreun fel, procesul penal pornit împotriva sa ori să fi pus în pericol ordinea publică.
De asemenea, inculpatul nu are antecedente penale, este tânăr, își câștiga existența prin muncă, iar fapta reținută în sarcina sa a fost săvârșită sub imperiul unei puternice emoții și tulburări provocate de către victimă și de către fiul acesteia, care au pătruns, noaptea in curtea sa, l-au scos în stradă și l-au agresat, iar inculpatul, încercând să se apere, a lovit victima cu pumnul, care, dezechilibrându-se, a căzut și lovindu-se cu capul de asfalt a decedat.
Toate aceste considerente, coroborate cu dispozițiile art.5 din Convenția O, potrivit cărora libertatea și siguranța unei persoane prezintă normalitatea, iar arestarea acesteia prezintă excepția, însă, privarea de libertate a unei persoane se face în condițiile în care există motive verosimile și temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o nouă infracțiune sau să influențeze procesul penal în sensul indicat mai sus.
Pentru aceste motive, urmează să respingă recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva încheierii de ședință din data de 25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de Parchetul DE PE LÂNGĂ Tribunalul Vrancea împotriva încheierii de ședință din 25 noiembrie 2009 Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- privind pe intimatul-inculpat (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 21.04.1986 în localitatea P, județul V, cu domiciliul în Soveja, sat Dragosloveni, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani ).
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei către Baroul Galați va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /09.12.2009
Tehnored. -/ 2 ex./10.12.2009
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru
