Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 824/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 824/
Ședința publică din 19 august 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpații Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva încheierii penale nr. 430/PI din 12.08.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, privind pe inculpații și
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații și G, în stare de arest, asistați de avocat ales și avocat ales din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpaților și G, după ce le-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70.C.P.P. declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar.
Apărătorii aleși ai inculpaților depun la dosar o adeverință medicală emisă pe numele inculpatului G, două adeverințe emise de Primăria comunei și Primăria comunei Noi și încheierea penală nr. 108/CC din 03.08.2009 a Tribunalului Timiș, toate în xerocopie.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Procurorul solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, să se mențină starea de arest a inculpaților. Solicită a se avea în vedere că încheierea tribunalului este netemeinică, întrucât în mod greșit a fost înlocuită măsura arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi țara, din materialul probator al dosarului rezultând cu claritate că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Astfel, inculpații au constituit un grup infracțional organizat, iar faptul prejudiciul a fost recuperat reprezintă doar o circumstanță atenuantă la aplicarea pedepsei.
Apărătorul ales al inculpaților, avocat, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii Tribunalului Timiș, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive s-au schimbat, din moment ce prejudiciul a fost recuperat. PE de altă parte, probele existente la dosar, constând în interceptări telefonice nu pot fi alterate, iar martori nu există. Mai arată că pentru a recupera prejudiciul, inculpații au vândut un imobil. În ceea ce-l privește pe inculpatul, arată că starea sănătății acestuia este precară și de asemenea, precizează că inculpații nu au antecedente penale.
Apărătorul ales al inculpaților, avocat, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate. Precizează că în numeroase rânduri, Tribunalul Timișa respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, însă Curtea de APEL TIMIȘOARA, de fiecare dată, a admis recursul declarat de DIICOT, și deși în încheierea dată de tribunal se invocă temeiuri serioase de drept, cu argumente de logică imbatabile, aceasta a fost casată întrucât a fost dată în Camera de consiliu. Mai precizează că cumpărătorii nu au fost induși în eroare, li s-a prezentat extrasul de CF, iar cumpărătorii nu sunt la prima tranzacție comercială. De asemenea, arată că urmărirea penală este aproape finalizată, inculpații depunând eforturi în stabilirea stării de fapt. Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu mai sunt îndeplinite condițiile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului.
Inculpatul-intimat G, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 28.07.2009, inculpații și G au formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, arătând că au fost arestați și cercetați în dosarul nr. 25/D/P/2009 al DIICOT -Serviciul Teritorial Timiș.
La termenul din 31.07.2009 inculpații, prin apărători aleși și-au precizat cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată în dosarul nr. 25/D/P/2009 al DIICOT- Serviciul Teritorial Timiș în sensul că solicită înlocuirea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpați cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Prin încheierea penală nr. 418/PI/31.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, În baza art. 139.C.P.P. raportat la art. 1451.C.P.P. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive față de inculpații și G, cu măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a acestei încheieri.
În temeiul art. 145 alin. 11și alin. 12lit. c au C.P.P. fost obligați inculpații ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar, respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 145 alin. 22.p Cod Penal, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi șara sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
S-a dispus comunicarea unei copii a acestei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiesc inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
Împotriva încheierii penale nr. 418/PI din 31.07.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs DIICOT - Serviciul Teritorial Timi șoara, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și respingerea cererii inculpaților de înlocuire a măsurii arestului preventiv. În motivare s-a arătat că cererea inculpaților a fost neîntemeiată, din materialul probator de urmărire penală rezultând existența unor indicii și probe că inculpații au comis faptele care li se impută, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, s-a mai arătat că hotărârea primei instanțe este netemeinică, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, fapte care sunt sancționate deosebit de de către legea penală. S-a mai arătat că din probele administrate rezultă că inculpații au comis faptele care li se impută, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dosarul de urmărire penală privind fapte de o gravitate deosebită, inculpatul fiind suspect de comiterea mai multor fapte penale, înșelăciune în raport cu un alt teren pe care inculpatul îl deține în localitatea l și pentru care inculpatul a efectuat manevre similare de vânzare cu cele din prezentul dosar. De asemenea, o altă faptă o reprezintă conducerea pe drumurile publice a unui autoturism cu permis fals, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în raport cu obținerea permisului fals de către inculpatul, fals în declarații. Se mai arată că în ziua flagrantului, inculpatul a fost depistat în prezența a două persoane care au preocupări infracționale pe linia clonării de carduri bancare, iar soluția dată de Tribunalul Timiș este în natură să încurajeze mediul infracțional și, prin urmare, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive este neîntemeiată, impunându-se menținerea arestării preventive, fiind în concordanță cu prevederile art. 148.C.P.P. și cu art. 5 din CEDO, întrucât în cauză există nu numai motive verosimile de a se bănui că inculpații au săvârșit fapte penale, ci și dovezi certe că lăsarea lor în libertate va determina o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de justiție, atât martorilor, cât și întregii comunități.
Prin decizia penală nr. 782/R/03.08.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. c C.P.P. a fost admis recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Timi șoara, împotriva încheierii penale nr. 418/PI/31.07.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, a casat încheierea penală recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Tribunalul Timiș.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a apreciat că încheierea penală atacată este lovită de nulitate absolută pentru următoarele considerente:
S-a reținut că inculpații și G au formulat o cerere de liberare provizorie sub control judiciare, cerere care potrivit deciziei pronunțate în recurs în interesul legii nr. 2/19.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urma să se judece în ședința publică. La termenul de judecată din 31.07.2009, apărătorii aleși ai inculpaților au precizat natura cererii adresată instanței, ca fiind o cerere prin care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, acest demers judiciar fiind prevăzut de art. 1403Cpp și urmând regulile de drept comun referitoare la modul în care se desfășoară judecata, respectiv în ședință publică.
S-a apreciat că procedând la judecarea cauzei în camera de consiliu, fără a fi îndeplinite condițiile impuse de art. 290.C.P.P. instanța a pronunțat o hotărâre judecătorească lovită de nulitate, potrivit art. 197 alin. 2.C.P.P. care în conformitate cu alin.3 al aceluiași articol, nu poate fi înlăturată în nici un mod. publicitatea ședinței de judecată este regula după care se desfășoară procesul penal, iar excepțiile de la aceasta sunt de strictă interpretare și expres prevăzute de lege, astfel că instanța de recurs a apreciat că este incident motivul de casare prev. de art. 3859pct. 4.p Cod Penal potrivit cu care, dacă "ședința de judecată nu a fost publică în afară de cazurile când legea prevede altfel" se impune casarea hotărârii, nulitate care a fost luată în considerare, din oficiu, de către instanță.
După casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 05.08.2009, iar în probațiune, tribunalul a dispus atașarea dosarului nr. 25/D/P/2009 al DIICOT -Serviciul Teritorial Timi șoara.
Prin încheierea penală de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 12.08.2009 în dosarul nr-, în baza art. 139.C.P.P. raportat la art. 1451.C.P.P. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive față de inculpații, fiul lui și, născut la 02.12.1977 în T, CNP - -, domiciliat în T, str. - -,. 303,. 2,.11, jud. T și G, fiul lui și, născut la 29.03.1961 în localitatea B, jud. H, CNP - -, domiciliat în sat Noi, nr. 528, jud.T, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
În temeiul art. 145 alin. 11și alin. 12lit. c C.P.P. au fost obligați inculpații ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar, respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 145 alin. 22.p Cod Penal, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi șara sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
S-a dispus comunicarea unei copii a acestei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiesc inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin ordonanța nr. 25/D/P/2009 emisă la data de 24.06.2009 Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților și G pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup în vederea comiterii de infracțiuni, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, fapte prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 al. 1.Cod Penal, art. 215 al. 1,2,3 și 5.Cod Penal, art. 23 lit. b, c din Legea nr. 656/2002, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, organele de urmărire penală solicitând arestarea preventivă a inculpaților, asupra propunerii Tribunalul Timiș pronunțându-se prin încheierea penală nr. 90/CC din 24.06.2009 în sensul admiterii ei și arestării preventive a inculpaților, în consecință fiind emise și mandatele de arestare preventivă nr. 52 pe seama inculpatului și nr. 54 pe seama inculpatului G din data de 24.06.2009 al Tribunalului Timiș.
Deși s-a reținut că la dosarul cauzei există probe în sensul că inculpații au participat la săvârșirea activității infracționale de care sunt acuzați, cel puțin sub forma coautoratului la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fapt ce rezultă din probatoriu și din interceptările de convorbiri telefonice, Tribunalul Timișa constatat din înscrisurile depuse la dosar că inculpații au reziliat contractul de vânzare-cumpărare cu partea civilă, restituind acesteia suma de 150.000 Euro, sumă cu care partea civilă s-a considerat păgubită.
Tribunalul a mai reținut că inculpații au fost arestați preventiv pentru acuzațiile anterior arătate și considerându-se că se află în cazul prev. de art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că au săvârșit o infracțiune pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și cercetarea lor în stare de libertate.
De asemenea, s-a reținut că pericolul pentru ordinea publică solicitat de lege a fost apreciat ca fiind dat de gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații, de rezonanța în rândul opiniei publice care a determinat o reacție negativă a acesteia față de împrejurarea că persoanele asupra cărora planează astfel de acuzații sunt cercetați în stare de libertate.
Tribunalul a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică este ulterior săvârșirii faptei și are un caracter limitat în timp, presupunând existența unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora, elemente care se raportează atât la circumstanțele reale ale cauzei, cât și la cele personale privind pe inculpați și care în prezent s-a considerat de către prima instanță că nu mai sunt relevante.
Totodată, Tribunalul Timișa reținut că inculpații au acoperit pretinsul prejudiciu cauzat părții civile, nu au antecedente penale și a apreciat că nu există nici un element că ar putea în stare de libertate să perturbe ordinea publică, sau să săvârșească alte infracțiuni și de aceea, a considerat că starea de arest preventiv a acestora trebuie reconsiderată, în acest context nemaimpunându-se, fiind contrară scopului prev. de art. 136.
C.P.P.În plus, s-a apreciat că la momentul pronunțării încheierii, urmărirea penală este finalizată, iar buna desfășurare a procesului penal se poate desfășura și cu inculpații în stare de libertate, dispunându-se față de aceștia o altă măsură preventivă în concordanță cu art. 136.
C.P.P.Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 17.08.2009, sub nr-.
În motivarea recursului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoaraa arătat că încheierea atacată este ntemeinică, deoarece printr-o interpretare eronată a materialului probator, a aprecierii eronate a pericolului social și a prevederilor legale a fost înlocuită măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, instanța dispunând punerea în libertate a inculpaților. De asemenea, se arată că din materialul probator al dosarului rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un real pericol atât pentru ordinea publică, cât și pentru buna funcționare a regulilor statului de drept, din actele de urmărire penală rezultând fără dubiu faptul că cei doi inculpați au fost intenționați, au avut reprezentarea scopului urmărit. Se mai arată că prin lăsarea inculpaților în libertate, aceștia ar zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorilor și a victimei și s-ar crea un impact negativ asupra colectivității din care fac parte atât ei cât și victima și membrii familiei sale.
În concluzie, se arată că măsura arestării preventive se impune fiind în concordanță cu prevederile art. 148.C.P.P. și art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât în cauză există dovezi certe care probează că lăsarea în libertate a inculpaților ar determina o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de justiție.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum si din oficiu potrivit art 3856.p Cod Penal, instanța de recurs apreciază că hotărârea penală atacată este netemeinică, bazându-se pe o interpretare eronată a materialului probator și a aprecierii greșite pericolului social al faptelor, cu privire la care există indicii că au fost comise de către inculpați, fapt ce a dus la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de obligării de a nu părăsi țara.
La înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, instanța de fond a avut în vedere că infracțiunile cu privire la care se efectuează cercetări nu au fost comise cu violență și prin natura lor nu pot fi considerate ca fiind în măsură să determine o tulburare serioasă a ordinii sociale, și că prejudiciul cauzat părții civile a fost recuperat, inculpații neavând antecedente penale, elemente care au condus instanța la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment nu ar determina o reacție negativă din partea societății.
Instanța de recurs apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților în această fază procesuală prezintă pericol real pentru ordinea publică, fiind de natură să influențeze buna desfășurare a urmăririi penale, în condiții procedurale. Din analiza dosarului de urmărire penală rezultă că inculpații, G și au acționat cu intenție, atrăgând victima, respectiv partea vătămată pentru a se putea proceda la perfectarea tranzacției.
Astfel, inculpatul a folosit în cadrul negocierilor prealabile încheierii contractului autentic mai multe înscrisuri nereale care priveau un teren intabulat în CF și al cărui număr top spunea că aparține inculpaților, fiind inclus în -ul zoonal. În momentul efectuării verificărilor actelor prezentate de inculpatul, martorul a constatat că terenul ce urma să se vândă este inclus în -ul prezentat, în acel moment inculpatul folosind pentru inducerea în eroare un extras CF care se referea la un teren de 20.000 mp, situat în comuna Noi, proprietatea inculpatului. Acest CF s-a descoperit în urma investigațiilor efectuate ulterior încheierii contractului autentic că avea număr 2149 și că a avut ca proprietari pe inculpații. Inculpatul a mizat pe faptul că o persoană implicată în afaceri imobiliare cum era partea civilă, nu va ține minte până la încheierea contractului autentic un număr de CF și top pe care el îl arată în cadrul negocierilor. În momentul în care inculpatul, prin inculpatul a comunicat părții civile numărul de CF pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare al terenului, a declarat un număr de CF apropiat celui negociat, respectiv nr. 21245, pentru care partea civilă nu și-a dat seama că e vorba de alt teren decât cel negociat.
În vederea înșelării părții civile cu suma de 150.000 Euro, au derulat negocieri false și încheierea unei promisiuni a cumpărării terenului în cauză de la partea civilă la un preț de 270.000 Euro, mult superior celui care fusese negociat. Scopul acestor negocieri și înscrisuri false folosite a fost acela ca partea civilă să creadă căa re de câștigat o sumă de bani dacă cumpără terenul de la inculpatului prin inculpatul și îl va vinde învinuitului De la un preț dublu, într-o scurtă perioadă de timp. Avansul dat de numitul De părții civile de 20.000 Euro a fost obținut de inculpatul și înmânat de acesta învinuitului De, înaintea semnării antecontractului din 23.02.2009. Inculpatul a indus în eroare partea civilă spunând că a văzut terenul și că se află în zonă rezidențială, când de fapt terenul este în câmp. De asemenea, inculpatul a cunoscut că avansul de 20.000 Euro a fost dat de inculpatul învinuitului De pentru ca să se realizeze inducerea în eroare a părții civile.
În realitate, terenul pentru care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între partea civilă și inculpații era altul, intabulat în CF 2145 Noi, teren care nu este inclus în -ul zonal și care are un preț de piață mai, aproximativ 4.000 Euro, aspecte pe care partea civilă nu le-a cunoscut la momentul încheierii contractului autentic. Ba din contră, a crezut că terenul cumpărat este inclus în -ul zonal, că cetățeanul italian este interesat de cumpărarea terenului și că va realiza un câștig din această afacere, la baza acestei credințe fiind actele false puse la dispoziție de inculpatul și inculpatul.
Inculpații G și au indus în eroare partea civilă cu ocazia încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare nr. 155/23.02.2009 și prin aducerea la cunoștință a unui aspect mincinos, respectiv că terenul este inclus în și că în apropierea terenului există construcții.
Banii obținuți de inculpatul au fost transferați pentru ascunderea sau disimularea originii ilicite, respectiv au fost folosiți cunoscând că provin din comiterea de infracțiuni. Din acești bani inculpatul a primit 2.00 Euro, din care 1.000 de la De și 1.000 de la, inculpatul a plătit și învinuitului De participarea sa în cadrul grupului, în prezent rămânând o parte de 5.000 Euro de plată.
Înțelegerea dintre De, și privea aspectul ca De, prin inculpatul, să demareze negocieri și să se arate interesat de cumpărarea unui teren aparținând inculpatului pentru a se reuși vânzarea, întărindu-se în acest fel inducerea în eroare a părții civile.
În sublinierea pericolului pentru ordinea publică instanța de recurs consideră că nu se poate susține că lăsarea în libertate a celor trei inculpați nu ar avea un impact negativ puternic în colectivitatea din care fac parte atât ei, cât mai ales victima și membrii familiei sale. Este greu de crezut că prin lăsarea în libertate inculpații nu vor încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea martorilor și victimelor din dosar.
Pericolul pentru ordinea publică este dedus, în lipsa unor criterii legale exprese, din ansamblul probelor administrate și care sunt de natură să ducă la concluzia că inculpații și G sunt bănuiți de comiterea unei fapte grave, care aduce atingere patrimoniului părții vătămate, iar împrejurarea că inculpatul a recuperat prejudiciul va avea importanță la aprecierea personalității acestuia cu ocazia individualizării judiciare și nu este un element de natură să ducă la concluzia că pericolul concret pentru ordinea publică, pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților s-a diminuat.
De altfel, aceste considerente au fost analizate de instanța de recurs în urmă cu o săptămână la soluționarea recursului anterior declarat de DIICOT- Serviciul Teritorial Timi șoara și de la acest moment procesual nu s-a întocmit nici un act de procedură care să conducă la concluzia că pericolul social pentru ordinea publică s-a diminuat. Cererea de liberarea provizorie sub control judiciar precizată ulterior în cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive este neîntemeiată câtă vreme urmărirea penală nu este finalizată, iar lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment procesual ar influența negativ derularea urmăririi penale.
Astfel, în temeiul art.38515pct.2 lit.d p Cod Penal se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciu Teritorial Timiș împotriva încheierii penale nr.108/CC/3.08.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Se va casa încheierea penală recurată și rejudecând cauza, în temeiul art.159 C.P.P. se admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT și se va dispune prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, G și pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 7.08.2009 până la data de 5.09.2009 inclusiv.
Văzând și prevederile art.192 al.3 p Cod Penal,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 2 lit. d pr.pen. admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara împotriva încheierii penale nr. 430/PI/12.08.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează încheierea penală recurată și rejudecând cauza:
În temeiul art. 139.pr.pen. respinge cererea formulată de inculpații și G având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive.
În temeiul art. 192 al. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Anca
- - - G - -
Grefier,
Red. - 20.08.2009
Tehnored. - 27.08.2009
Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Gheorghe Bugarsky, Anca
