Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 863/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 863/R Dosar nr-
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Filip JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
- - - JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, împotriva Încheierii de ședință din data de 09 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimatul inculpat, asistat de apărătorul ales, avocat .
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că față de inculpat s-a luat măsura arestării în baza art. 148 lit. f Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiuni de tentativă la infracțiunea de omor calificat, faptă comisă în data de 12 septembrie 2009.
Instanța fost sesizată cu rechizitoriu, existând încheierii prin care s-a constat legalitatea măsurii arestării preventive și prin care a fost menținută această măsură.
Prin încheierea recurată, Tribunalul Brașov a dispus înlocuirea măsurii arestului preventive cu cea neprivativă de libertate prevăzută de art. 145 Cod procedură penală, apreciindu-se că raportat la circumstanțele persoanele ale inculpatului,vârstă, lipsa antecedentelor, poziția de recunoaștere s-a apreciat că nu mai există temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv.
În opinia sa, această încheiere este total nefondată, având în vedere că de la luarea acestei măsurii nu s-a scurs decât un interval de 3 luni,deci nu se poate discuta de depășirea uni termen rezonabil, care să ducă la concluzia că nu se mai justifică menținerea arestării preventive. De asemenea, având în vedere natura infracțiuni comise de inculpat, o infracțiune de mare violență, apreciază că și în prezent subzistă temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, impunându-se menținerea arestării preventive. Într-adevăr inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiuni, oricum infracțiunea este probată și prin celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmării penale, dar după cum rezultă nu a intervenit nici un element nou, ori să se fi modificat, sau să fi dispărut temeiurile care să ducă la concluzia că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive.
Pentru aceste elemente, solicită admiterea recursului casarea încheierii recurate și în urma rejudecării să se dispună menținerea arestării preventive.
Avocat, pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, apreciind încheierea recurată ca fiind legală și temeinică. Solicită a se avea în vedere că în prezenta cauză nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală. De asemenea, arată că nu există date certe că lăsare în libertate a inculpatului ar impieta bunul mers la procesului penal sau că s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească. Precizează că inculpatul și-a recunoscut și regretat fapta săvârșită, că acesta se află la primul contact cu legea penală, evenimentul fiind un incident în viața inculpatului. Totodată, solicită a se avea în vedere poziția părții vătămate care arată că între el și inculpat există o relație de amiciție, considerând că acțiunea inculpatului nu a fost una premeditată. Solicită ase avea în vedere circumstanțele personale al inculpatului, acesta este în vârstă de 50 ani, integrat social, este o persoană responsabilă.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului și menținerea încheierii de ședință din data de 9 2009 Tribunalului Brașov.
Intimatul inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecata în stare de libertate, arătând că era prieten cu partea vătămată.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 9 2009 Tribunalul Brașov, făcând aplicarea prevederilor art. 139 raportat la art. 145 Cod procedură penală a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței, obligându- pe inculpatul ca pe durata derulării acestei măsurii să se conformeze obligațiilor stipulate în art. 145 alin. 11Cod procedură penală, apreciind că s-au schimbat temeiurile pentru care a fost luată măsura preventivă dispusă inițial.
Mai exact, dacă prin rechizitoriu s-a reținut că în data de 12.09.2009 pe fondul unui conflict spontan și al consumului de băuturi alcoolice inculpatul aplicat o lovitură cu un cuțit în zona gâtului părții vătămate, provocându-i leziuni cu potențial tanatogenerator, prin încheierea nr. 21/13.09.2009 Tribunalul Brașov a dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 zile, reținând ca și temei al acestei măsurii preventive dispozițiile art. 143, 148 lit. f Cod procedură penală.
S-a apreciat de către prima instanță că deși subzistă condiția prevăzută de art. 143 Cod procedură penală, existând indiciile relative la săvârșirea faptei prevăzută de legea penală, indicii reieșite din depozițiile martorilor oculari, din referințele medico-legale a căror veridicitate nu a fost contestată și care stabilesc corelația dintre acțiunea traumatică și efectul posttraumatic constat, din susținerile inculpatului în sensul că nu a urmărit sau acceptat suprimarea vieții părții vătămate, practic, la momentul procesual actual, răsunetul pe care prezumtiva faptă a avut-o în rândul opiniei publice nu mai justifică menținerea unei măsuri privative de libertate, în condițiile în care inculpatul, în vârstă de 50 ani este integrat social, obține veniturii în mod licit, a recunoscut și regretat comportamentul său agresiv, ce poate fi interpretat ca un accident izolat în viața sa, era prieten cu partea vătămat, ajutându-l la întreținerea minorilor.
Funcție și de cele înserate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Vrencev c/ - 2008 și Ambruszkiewicz c/ Poloniei - 2008 potrivit cărora arestarea preventivă trebuie să presupună cerința realizării unei proporționalități între interesul public apărat și privarea de libertate a acelui cercetat penal, prima instanță considerat că scopul procesului penal nu impune în continuare menținerea unei măsurii privative de libertate, sens în care a înlocuit-o cu alte mai ușoară, doar restrictivă de libertate, mai corect individualizată raportat la particularitățile cauzei.
Curtea, investită prin recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, sesizând că sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru luarea măsurilor preventive, existând indiciile temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă incriminată de legiuitor, indicii derivate din referințele medicului legist asupra circumstanțelor în care s-au produs leziunile traumatice, din declarațiile martorilor, oculari ascultați sub prestare de jurământ, din localizarea leziunilor traumatice într-o zonă vitală organismului, apreciază că în raport de circumstanțele personale incidente, nu se mai justifică necesitatea privării de libertate a inculpatului care practic nu a intenționat să suprime viața părții vătămate, agresiunea săvârșindu-se pe fondul consumului prealabil de alcool și a unei indigestii provocate de consumul de ciuperci necomestibile.
Prin urmare, conflictul nu a fost unul premeditat, părțile implicate aflându-se la acel moment în relații de prietenie, inculpatul nefiind cunoscut ca o persoană violentă, sens în care funcție și de dispozițiile art. 5(3) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea respinge ca nefondat prezentul recurs, apreciind a fi oportună înlocuirea măsurii preventive
pentru aceste motive
în numele legii
decide
Respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva încheierii de ședință din 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr- pe care o menține
În baza art. 3 din Protocolul nr. 61573/2008 privind plata onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală dispune plata către Baroul Brașova sumei de 25 lei reprezentând 25% din valoarea onorariului ce s-ar fi cuvenit domnului avocat.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului inclusiv onorariul parțial din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului d e Justiție și al Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
red. /21.12.2009
dact. /28.12.2009
jud. fond-
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip, Constantin Epure, Simona Franguloiu
