Înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor (art. 297 cod penal). Decizia 561/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.561/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 15 OCTOMBRIE 2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
JUDECĂTORI - - - -
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asuprarecursul declarat de inculpatul, domiciliat în F,-,.10, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.de art.297 din Legea nr.87/1991, împotriva deciziei penale nr.122/9.04.2008 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.2087/13.11.2007 pronunțată de Judecătoria Focșani, în dosarul nr-).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 8 octombrie 2008, și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 9 octombrie 2008 și apoi la data de 15 octombrie 2008.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2087/13.11,2007 a Judecătoriei Focșani,inculpatul a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfii, prevăzută de art.297 Cod penal, întemeiat pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală.
Prin aceeași sentință inculpatul fost achitat și pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută pe disp.art.13 din Legea nr.87/1994, întemeiat pe disp.art.10 lit.c Cod procedură penală.
S-a luat act că prejudiciul a fost acoperit.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 249/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. 2214/2003, inculpatul, a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev.si ped.de art. 13 din Legea nr.87 1994, cu aplic.art.41 al.2 pen. și de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor faptă prev.și ped.de art. 297 al.1C.pen. reținându-se că la data de 8.02.2002, a falsificat cantitatea de 4115 litri benzină fără plumb prin adăugarea cantității de 9.520 litri solvent de extracție, iar în perioada aprilie 2002-iunie 2002, în calitate de administrator la SC Pecom SRL Suraia nu a înregistrat venituri în contabilitate în sumă de 262.599.562 lei ceea ce a dus la neplata TVA-ului în sumă de 49.893.918 lei.
Cauza a fost soluționată prin sentința penală nr. 486 din 18.02.2004 a Judecătoriei Focșani, modificată prin decizia penală nr. 363/2004 a Tribunalului Vrancea. Prin decizia penală nr. 814 din 30.09.2004 a Curții de APEL GALAȚI au fost casate atât sentința judecătoriei cat și decizia tribunalului cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanța.
Dosarul a fost reînregistrat sub nr. 8646/P/2004 și soluționat prin sentința penală nr. 2961/7.10.2005 a Judecătoriei Focșani, sentință desființată prin decizia penală nr. 234/2006 a Tribunalului Vrancea și trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost reînregistrata pe rolul Judecătoriei Focșani sub nr. 4943/R/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:
Din actul de sesizare al instanței se reține că inculpatul este administratorul SC Pecom SRL Suraia, societate ce își desfășoară activitatea de comercializare de produse petroliere în sistem en detail prin punctul de lucru Stație Veche.
La data de 8.03.2002, lucratorii din cadrul Gărzii Financiare V s-au deplasat la Stația aparținând SC Pecom SRL Suraia, ocazie cu care s-a constatat că în unul din rezervoarele stației în care se afla cantitatea de 4115 litri benzină fără plumb, se descarcă solvent de extracție din cisterna înmatriculată sub nr.-.
Din verificările efectuate a reieșit că la data de 8.03.2002 inculpatul, împreună cu numita, administrator al SC SRL F, s-au deplasat în mun. Aici numita a achiziționat de la SC SA cantitatea de 9520 litri solvent de extracție, pentru transportul acesteia 1-a angajat pe martorul, care conducea autocisterna cu număr de înmatriculare -.
Deși inițial cantitatea de solvent de extracție urma să fie transportată n comuna Dumitrești, la SC SRL F, pe parcurs împreună cu inculpatul, au convenit ca aceasta să fie depozitată la Stația Veche. Aici inculpatul, deși cunoștea că în bazinul ce deservea o pompa de alimentare a stației se afla benzină fără plumb, a hotărât să descarce cantitatea de solvent de extracție peste aceasta.
În momentul sosirii lucrătorilor Gărzii Financiare deși solventul se descarcă într-unul din rezervoarele stației, nu fusese încheiat niciun document are să justifice aceasta operațiune.
La data de 7.08.2002 cu ocazia unei percheziții efectuate la domiciliul inculpatului au fost descoperite mai multe documente contabile ale SC Pecom SRL Suraia. Printre acestea se aflau mai multe fișe de predare-primire de numerar întocmite de vânzătorii de la Stația din Veche, în care erau evidențiate vânzările efectuate în perioadele 16.04.2002- 30.04.2002; 1.05.2002-5.05.2002; 14.07.2002 și 31.07.2002.
În urma comparării datelor înscrise în aceste fișe cu documentele financiare de evidența contabilă ale societății, s-a constatat că aceste venituri nu au fost înregJ. în evidența contabilă și, ca urmare veniturile au fost diminuate cu suma de 262.599.562 lei, diminuare care a atras și sustragerea de la plata unui TVA aferent în sumă de 49.893.918 lei. La aceasta sumă s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 7.945.103 lei, cauzate de neplata la termen.
În declarațiile date, inculpatul a arătat în mod constant că în data de 8 martie 2002 s-a deplasat cu martora la Rafinăria din P, pentru efectuarea unei tranzacții comerciale. De aici martora a achiziționat o cisterna cu solvent, mașina fiind condusă de martorul. Datorită defecțiunilor tehnice intervenite la cisternă au hotărât să descarce produsul petrolier într-un bazin din stația de la, com.Tătăranu. Înainte de a descarca a verificat personal conținutul cisternei și a văzut că este benzină, încredințat de natura produsului a început descărcarea acestuia într-unul din bazinele Stației în care se mai afla benzină fără plumb. După ce s-au descărcat aproximativ 200 a sosit o echipă de control a Gărzii Financiare și au oprit descărcarea produsului. Aceștia au luat probe pentru verificare din bazin, au solicitat documentele produsului și atunci s-a constatat că produsul din cisternă este solvent și nu benzină. Inculpatul nu a cunoscut ca în cisterna se afla solvent până în momentul în care echipa de control a sosit în Stația și au afirmat că lichidul descărcat este solvent și nu benzină. În final, comisarii Gărzii Financiare i-au permis descărcarea întregii cisterne în bazin, apoi s-au probele pentru verificarea calității produsului. În ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, nu avut la societate sume de bni neînregJ. în contabilitate și nu a produs statului niciun prejuduciu prin neplata TVA-ului. Recunoaște că au fost deficiențe doar la casele de marcat, la care vânzătorii nu operau corect cantitățile de produse petroliere vândute și banii încasați, însă aceste probleme se reglau la sfârșitul orelor de program, astfel că se ajungea la o normalizare între cantitățile vândute și înregJ. de aparatele pompelor și cele înregJ. în casă.
Referitor la modul de lucru a angajaților de la Stația, s-au luat declarații martorilor, care au lucrat ca vânzători la societatea inculpatului și au arătat că se făceau greșeli în casa de marcat în sensul că se înregistrau cantități mai mici sau mai mari de produs vândut, dar acest fapt s-a datorat lipsei de experiență în folosirea caselor de marcat. Cantitatea reală de produs petrolier vândut era cea indicată de pompele tației, cantitate ce era corelata la sfârșitul programului cu cea înregistrată în casele de marcat.
Din declarația martorului se reține că acesta a făcut parte din echipa de control a Gărzii Financiare și că în anul 2002 au fost sesizați de organele de poliție că se transporta o cisterna de solvent cu destinație, com. S-au deplasat la locul indicat, respectiv la Stația din, proprietatea inculpatului și acolo, într-adevăr a venit o cisternă însoțită de inculpat, martora și o altă persoana și a început să fie descărcată într-un bazin în care se mai afla benzină sau motorină. Atunci au intervenit și din documentul prezentat de a rezultat că produsul descărcat este solvent și nu de aceeași calitate cu cea a produsului peste care se descarca. Pe documentul prezentat, avea ca destinație a produsului o Stație din Dumitrești și nu. Din verificarea făcută a constatat că inculpatul nu avea niciun bazin gol, în care să fie descărcat solventul, astfel că întreaga cantitate s-a descărcat într-un singur bazin, peste cantitatea de benzină existentă, efectuându-se astfel o schimbare a calității mărfii. În momentul în care au intervenit comisarii Gărzii și s-a bănuit natura produsului descărcat, inculpatul s-a opus să mai descarce produsul, dar pentru că șoferul amenința că varsă lichidul pe jos, atunci au fost de acord și echipa de control ca restul cisternei să fie descărcat în bazin.
Martorii și au declarat că au alimentat autovehiculele de la stația inculpatului dar au sesizat că produsul cumpărat nu era de calitate pentru ca motorul prezenta deficiențe.
Din declarația martorei dată la cercetarea penală, rezultă că i-a adus la cunoștință inculpatului atât la Rafinărie cât și la Bordești natura produsului cumpărat, că este solvent de extracție. Datorită unor defecțiuni tehnice cisterna nu a mai putut urca la Dumitrești, ceea ce i-a determinat să meargă la, unde inculpatul s-a oferit să-i țina lichidul în custodie sau chiar să-1 cumpere. Înainte de a ajunge la, cisterna a fost oprită de un echipaj de poliție la Dumbrăveni. La solventul a fost descărcat în bazinul 4, dar marora nu a cunoscut că acolo mai era alt produs petrolier și că cele două produse petroliere se vor amesteca.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit la data de 14.03.2003 de expert s-a concluzionat că suma de 49.893.918 lei nu reprezintă prejudiciu cauzat bugetului de stat, deoarece în perioada 1.04-31.07.2002, societatea inculpatului avea TVA de rambursat de la bugetul de stat mai mare decât suma constatată.
Organele de control din cadrul DGP V prin procesul verbal de control încheiat la data de 28.08.2002 nu au constatat diferențe între evidența contabilă și cea raportată la organul fiscal la TVA colectata din perioada anuarie-iunie 2002.
Fișele de predare-primire a numerarului întocmite de încasatori nu constituie document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate a veniturilor din vânzări.
Verificând fișa de cazier a inculpatului a rezultat că acesta nu are
antecedente penale.
Din analiza probele adminJ. în cauză, instanța a concluzionat că apta inculpatului care în data de 8.02.2002 a descărcat o cantitate de solvent - proprietară martora, peste benzina dintr-un bazin al Stației din loc. Veche nu poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sub aspectul laturii subiective. Inculpatul nu a intenționat amestecul celor două produse, ci a descărcat cisterna într-un bazin pentru că acel autovehicul avea deficiențe tehnice și trebuia descărcat. Așa cum a declarat și comisarul ce făcuse parte din echipa de control, nu mai exista niciun bazin liber i chiar comisarii Gărzii a dispus descărcarea întregii cantități din cisternă în același bazin și dacă inculpatul ar fi știut înainte de a descarca din solvent, ce produs este, nu avea de ales pentru că acel produs trebuia descărcat, dar din declarațiile martorilor audiați, cu excepția martorei - solventul a fost cumpărat de martoră, trebuia să ajungă în stația acesteia, la Dumitrești și doar acea deficiență a autovehiculului a făcut ca acel transport să ajungă in Stația de la proprietatea inculpatului. Acesta nu a avut nicio legătură cu achiziționarea solventului și ca atare nu avea interes să urmărească amestecul solventului cu benzina în scopul realizării schimbării calității mărfii.
Pentru aceste considerente, instanța procedat la achitarea inculpatului.
În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, deoarece prin expertiza contabilă s-a stabilit că inculpatul nu a produs niciun prejudiciu prin neplata TVA-ului, ori o altă taxă, că suma reținută de organele de control de 49.893.918 lei nu constituie prejudiciu, deoarece societatea inculpatului avea TVA de rambursat de la stat, mai mare decât aceasă sumă, fapta de evaziune fiscală nu există, astfel că în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, inculpatul a fost achitat și pentru această faptă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivul de nelegalitate a vizat greșita încadrare juridică dată faptei de evaziune fiscală, aceasta regăsindu-se în dispozițiile art.9 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal și pentru care instanța trebuia să dispună încetarea procesului și nu achitarea.
Motivul de netemeinicie a vizat greșită achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, acesta urmărind falsificarea cantității de 4.115 litri benzină fără plumb supusă comercializării în combinație cu solventul de extracție.
Prin decizia penală nr.122/9.04.2008 a Tribunalului Vranceas -a admis apelul parchetului, s-a desființat sentința penală atacată și în rejudecare s-au înlăturat dispozițiile privind achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.297 Cod penal.
În baza art.297 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, iar în baza art.1 din Legea nr.543/2002 s-a constatat ca fiind grațiată condiționat pedeapsa aplicată, atrăgându-i-se atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.7 din același act normativ, privind revocarea beneficiului grațierii.
În baza art.334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev.de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal în infracțiunea prev.de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal cu aplic.art.13 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală combinat cu art.10 lit.1Cod procedură penală și art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005 s-a încetat procesul penal față de inculpatul cu privire la săvârșirea infracțiunii prev.de art.9 lit.b din legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal.
S-a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în sumă de 1000 lei.
S-a constatat ca fiind acoperit prejudiciul.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că în cauză s-a făcut dovada dincolo de orice prezumție rezonabilă că inculpatul cunoștea rezultatul socialmente periculos al faptei sale, adică falsificarea benzinei fără plumb prin amestecarea cu solvent pentru extracție, marfa astfel contrafăcută fiind depozitată într-un bazin din care se alimenta o pompă menținută în funcțiune și deci expusă spre vânzare, urmărind acest rezultat.
Apărarea inculpatului cum că a intenționat doar să preia în custodie solventul de extracție, în condițiile în care autovehiculul cu care era transportat a avut ceva defecțiuni tehnice nu a fost primită favorabil, câtă vreme acțiunea sa apare ca nefirească și păguboasă pentru firma pe care o administra. Dacă inculpatul accepta ă-și compromită cantitatea de benzină fără plumb din bazinul stației - circa 4 tone - pierdere care din actul de custodie nu rezultă că ar fi fost acoperită în vreun fel, atunci atitudinii sale tribunalul nu i-a putut găsi o explicație rațională si logică câtă vreme inculpatul nu a susținut și demonstrat în cursul procesului că ar fi suferi de afecțiuni psihopatologice. Prin urmare, tribunalul a socotit că apărarea inculpatului nu poate fi reținută decât în măsura în care s-ar explica din perspectiva acțiunii unui om responsabil, ceea ce în cauză nu este cazul.
Că în bazin s-a descărcat o cantitate mică de solvent, până la intervenția agenților Gărzii Financiare nu schimbă datele problemei, inculpatul a falsificat benzina fără plumb cu știință si prin neînchiderea perimetrului l-a supus spre vânzare, că în perioada descărcării nu s-au alimentat autovehicule la pompa respectivă nu schimbă datele problemei, acest aspect fiind fără relevantă din perspectiva textului incriminator.
De aceea tribunalul a găsit pe deplin fondate criticile aduse de procuror soluției primei instanțe, în consecință a dispus condamnarea inculpatului.
În privința infracțiunii de evaziune fiscală, tribunalul a constatat că inculpatul a achitat prejudiciul în cursul urmăririi penale, ceea ce se constituie într-o cauză de nepedepsire potrivit art. 10 din Lg. 241/2005, dispozițiile normative în discuție, fiind incidente, ca urmare a modificării legislative intervenite - abrogarea Lg. Nr. 87/1994 - prin aplicarea art. 13 Cod penal.
Inculpatul nu a solicitat continuarea procesului penal în condițiile art. 13 Cod penal expres, ci instanța a dedus în mod indirect existenta unei atări solicitări, întrucât inculpatul a contestat că nu sunt incidente dis part. 13 Cod penal și aplicarea Legii nr. 241/2005.
Tribunalul, în aceste condiții, a constatat că înscrisurile sub semnătură privată întocmite de angajații firmei adminJ. de inculpat nu constituie document justificativ în contabilitate, dar acest aspect este irelevant sub aspectul calității acestora de mijloace de plată. Cu alte cuvinte, dacă inculpatul nu poate folosi respectivele înscrisuri pentru întocmirea și tinerea evidentei contabile nu înseamnă că din perspectiva procesual-penală ele nu constituie mijloc de probă; ele fac dovada operațiunilor comerciale pe care firma le-a derulat, fiind înscrisuri care emană de la prepușii comerciantului.
Că este așa rezultă din art. 50 Cod comercial, înscrisurile sub semnătură privată - fisele de predare - primire - fac dovada operațiunilor comerciale neînregJ. în contabilitate, astfel că și cu privire la această infracțiune Tribunalul constată că nu există motiv de achitare.
Dar fiind incidente disp. art. 10 din Legea nr. 241/2005, instanța de apel a procedat la încetarea procesului penal potrivit disp. art. 10 lit.1Cod procedură penală.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de apel a comis o gravă eroare de fapt ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.
S-a susținut pe de o parte, că inculpatului nu a cunoscut natura produsului descărcat în rezervorul stației sale decât la momentul apariției organelor gărzii financiare, iar pe de altă parte că nu s-a făcut dovada că acesta ar fi falsificat în mod intenționat produsul benzină și ar fi intenționat să-l vândă, context în care s-a solicitat achitarea întemeiat pe dispozițiile art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală.
S-a mai susținut că în mod netemeinic instanța nu l-a achitat pe inculpat pentru infracțiunea de evaziune fiscală întemeiat pe disopozițiileart.10 alin.1lit.a Cod procedură penală, atât timp cât cu probatoriul administrat în cauză nu s-a făcut dovada că ar fi realizat venituri suplimentare care să nu fi fost înregJ. întrucât acele fișe de predare - primire de numerar aveau menirea corectării unor erori strecurate în casa de marcat nereprezentând, așa cum greșit a reținut instanța de apel, documente justificative ce trebuiau operate în evidența contabilă.
Criticile formulate nu sunt fondate însă, pentru considerentele ce se vor arăta, recursul va fi admis, cu consecința casării în parte a deciziei atacate.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate atât în raport de motivele invocate cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că situația de fapt reținută de Tribunalul Vrancea este corespunzătoare probelor adminJ. încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal.
Astfel, cu declarațiile martorilor, C și, procesul-verbal de constatare, notele explicative, buletinul de analize, procese verbale de confruntare și declarațiile inculpatului, atât cât acestea se coroborează cu restul probatoriului, s-a făcut dovada că inculpatul a cunoscut încă de la Rafinăria ce produs urma că transporte martorul, precum și destinația reală a transportului, respectiv propria stație de carburanți, declarațiile martorilor - șofer și ( filele 100 - 105, respectiv 64-71 din dosarul de urmărire penală) coroborat cu cele ale proprietarului cisternei - martorul C (fila 76 din dosarul de urmărire penală) fiind fără echivoc în acest sens.
Este indiferentă forma sub care solventul, în cantitate de 9.520 litri, intra în posesia firmei inculpatului, custodie sau vânzare-cumpărare, atât timp cât acesta nu a fost descărcat într-un rezervor gol, ci în unul care conținea 4.115 litri de benzină fără plumb de la care continua să fie alimentată o pompă funcțională.
Se constată că în mod corect Tribunalul a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe la falsificarea benzinei, prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea lui, astfel că apare ca nefondată susținerea recurentului asupra incidenței dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, fapta inculpatului, astfel cum a fost expusă mai sus, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art.297 alin.1 Cod penal, prin amestecarea celor două produse rezultând unul inferior benzinei, destinat comercializării.
Nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia fapta de evaziune fiscală nu ar exista și că deci, s-ar fi impus achitarea, întemeiat pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală, atât timp cât veniturile societății au fost diminuate cu suma de 262.599.562 lei (vechi), diminuare care a atras sustragerea de la plata taxei pe valoare adăugată - TVA- aferentă, existența fișelor de predare-primire numerar atestând în fapt vânzare unor cantități de produse pentru care nu existau documente legale de proveniență, în speță, produsele contrafăcute producătoare de venituri care nu aveau cum să fie înregJ. în evidențele contabile.
Se constată așadar că motivele de recurs invocate sunt nefondate, dar având în vedere că într-un alt ciclu procesual, prin sentința penală nr.2961/7.10.2005 a Judecătoriei Focșani, inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sentință desființată în apelul parchetului, favorabil inculpatului, iar în actualul ciclu procesual, Tribunalul deși a menținut cuantumul pedepsei de 6 luni închisoare nu a stabilit modalitatea de executare, recursul inculpatului va fi admis conform dispozițiilor art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală.
Pe cale de consecință decizia penală nr.122/9.04.2008 a Tribunalului Vrancea va fi casată în parte și în rejudecare se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
Totodată se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Restul dispozițiilor deciziei penale recurate vor fi menținute.
Văzând și dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 23.11.1952 în com.Suraia, jud.V, domiciliat în F,-,.10, CNP -.
Casează în parte Decizia penală nr.122/9.04.2008 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.2087/13.11.2007 pronunțată de Judecătoria Focșani, în dosarul nr-) și în rejudecare:
În baza art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 Cod penal.
În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Menține restul dispozițiilor deciziei penale recurate.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galația sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 6.11.2008
Tehnored-. 7.11.2008
2 ex
Fond:
Apel: -
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
