Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 1013/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
1557/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1013
Ședința publică din 09 iulie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitri A JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 3: Lefterache Lavinia
GREFIER - - --
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ști a fost reprezentat de procuror.
Pe rol solu ț ionarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul-condamnat împotriva deciziei penale nr. 642/11.06.2009, pronun țată de Tribunalul ș ti - Sec ția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ș edin ță publică a răspuns recurentul-condamnat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, cu delegatie pentru asistenta judiciara obligatorie nr.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ș edin ță, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu recurentului-condamnat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea sentin ț ei penale nr. 642/11.06.2009, pronun țată de Tribunalul ș ti - Sec ția I Penală ș i trimiterea cauzei spre rejudecare către instan ț a de fond pentru administrarea expertizei medico-legale, sus ținând că recurentul nu a refuzat efectuarea acesteia. Mai mult, solicită admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale.
Apărarea arată că recurentul-condamnat a fost la consulturile medicale în vedere efectuării expertizei de mai multe ori, însă nu a fost consultat și de aceea a refuzat să mai meargă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea sentin ței penale atacate ș i trimiterea cauzei spre rejudecare către instan ța de fond pentru administrarea expertizei medico-legale pentru a stabili diagnosticul condamnatului, în vederea admiterii cererii de întrerupere a executării pedepsei conf. art. 455 rap. la art. 453 lit. a pr.pen.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, sus ț inând că instan ța de fond a efectuat toate demersurile necesare în vederea adminsitrării expertizei medico-legale, însă condamnatul a refuzat administrarea acesteia.
Sus ț ine că, în raport de dispozi țiile Legii nr. 195/2009 care face trimitere la art. 1391.pr.pen. orice vătămare pe care o putea suferi condamnatul nu mai poate fi incidentă în cauză având în vedere posibilitatea legală acordată urmare a modificărilor legislative.
Ca atare, consideră că instan ța Tribunalului ști, în mod corect a dispus respingerea ca nefondată a cererii ș i solicită men ț inerea acestei solu ții.
Recurentul-condamnat, în ultimul cuvânt, arată că lasă solu ț ia la aprecierea instan ței de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 642/F/11.06.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală constată:
Prin sentința penală nr. 642/F/11.06.2009 Tribunalul București - Secția I Penală a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat.
A fost obligat petentul la 300 cheltuieli judiciare către stat, din care s-a avansat onorariul avocatului din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 19.01.2009 pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală a fost înregistrată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul-condamnat, invocând motive medicale.
În motivarea cererii petentul a arătat că se află în executarea unei pedepse de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și solicită întreruperea executării acestei pedepse deoarece consideră că nu poate fi tratat corespunzător medical în rețeaua sanitară a ANP.
În dovedirea cererii, petentul a solicitat efectuarea unei expertize medicolegale, proba care a fost încuviințata de către instanța de fond.
La data de 02.03.2009 a comunicat faptul ca în ceea ce-I privește pe petent se mențin concluziile raportului de expertiza întocmit la data de 12.11.2008 și a fost comunicata si o copie xerox a raportului de primă expertiză medico-legală nr.AI/9099/2008.
La dosarul cauzei, la fond, a fost depus și referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București - Secția I Penală.
Întrucât acest raport de expertiza a fost întocmit la o data anterioară înregistrării pe rolul instanței a cererii de întrerupere a executării pedepsei instanța a dispus efectuarea unui nou raport de expertiza, insa pentru efectuarea acestui nou raport de expertiza INML a recomandat petentului efectuarea mai multor investigații, dar petentul a refuzat internarea în spital și au fost atașate si declarațiile date de acesta. Din copia raportul de primă expertiză medico-legaIă, depus la dosar, rezultă că, petentul condamnat prezintă diagnosticul:
,1. Tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv pe fond de intelect liminar. de pierdere a conștiinței (anamnestic). hepatocitară probabil toxică în atecedente. toxică. LA-L5."
Față de afecțiunile descrise mai, în raport se concluzionează că, petentul-condamnat poate fi tratat în rețeaua sanitară a cu respectarea indicațiilor terapeutice și reevaluarea gastroenterologică și neurologică periodică, nefiind în imposibilitatea executării pedepsei.
Potrivit dispozițiilor art.455 rap. la art.453 lit.a din C.P.P. pentru a se putea dispune întreruperea executării pedepsei, Tribunalul a reținut că se impune ca cel condamnat să sufere de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa și care să nu poată fi tratată în rețeaua sanitară a direcției penitenciarelor, constatată prin efectuarea unei expertize medico-Iegale care să stabilească afecțiunile condamnatului si să ajungă la concluzia că aceste afecțiuni îl pun in imposibilitate de a executa pedeapsa.
Tribunalul constata ca în cauza acest act de care depindea rezolvarea cererii nu s-a putut efectua din culpa condamnatului care a refuzat, în mod repetat internarea în spital. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul criticând-o pe motive de netemienicie și arătând că este de acord cu efectuarea expertizei.
Analizând hotărârea recurată, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat pentru următoareleconsiderente:
Regula executării integrale și neîntreruptă a pedepsei are ca excepție instituțiile liberării condiționate, întreruperii executării pedepsei și amânării executării pedepsei.
Înlăturarea dificultăților stării de sănătate a condamnatului, după cum corect a stabilit instanța de fond, nu este dependentă de starea de libertate a acestuia dispusă pe calea întreruperii executării pedepsei valorificate pe calea prevăzută de lege.
La articolul 453 din Codul d e procedură penală,legea nr 195 /2009 a introdus ca modificare faptul că cererea de amânare a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condițiile prevăzute de art. 139^1, care se aplică în mod corespunzător.
De asemenea, conform art. 68 din Legea nr. 275/2006 prin executarea pedepsei și a altor măsuri dispuse de organele judiciare se prevede că persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate,- care au o bună conduită și au dovedit stăruință în muncă sau în cadrul activității educativ - culturale, terapiei de consiliere psihologică și asistență socială, al instruirii școlare și al formării profesionale - li se pot acorda ca recompense, permisiunea de ieșire din penitenciar pe o durată care variază între o zi și 30 zile pe an (art. 65 lit. a,f,g).
Aceste recompense pot fi acordate fie de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la propunerea șefului secției unde este deținută persoana condamnată (permisiunea de ieșire din penitenciar, pentru o zi și nu mai mult de 15 zile pe an), respectiv directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate (permisiunea de ieșire din penitenciar, între 5 și 30 zile pe an).
După cum s-a precizat anterior, dreptul condamnatului de a ieși din penitenciar există, dar el nu poate fi valorificat pe calea prevăzută de art.455 Cod procedură penală, date fiind condițiile restrictive ale textului de lege.
Analiza făcută de instanța de fond cu privire la textul prevăzut de art.455 raportat la art.453 alin.1, lit.c Cod procedură penală, este corectă.
Apreciind recursul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Conform art 385/15 pct 1 litera b Cod procedură penală,
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.642/11.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul condamnat la 300 lei, cheltuieli judiciare statului, din care se avansează onorariul avocatului din oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
-
Red.
dact./17.07.2009
ex.2
red.--
Președinte:Piciarcă DumitriJudecători:Piciarcă Dumitri, Găgescu Risantea, Lefterache Lavinia
