Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Sentința 11/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA PENALĂ NR. 11/
Ședința publică din 12 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, cererea formulată de condamnatul, în prezent aflat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, prin care solicită întreruperea executării pedepsei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petiționarul, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din oficiu nr. 137/2009, emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului condamnatului să ia legătura cu acesta în vederea pregătirii apărării.
Condamnatul este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța a dat citire conținutului anchetei sociale efectuate în cauză.
Apărătorul condamnatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acesteia.
Apărătorul condamnatului solicită admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, chiar dacă din conținutul anchetei sociale rezultă că imobilul aparține fiului condamnatului și nu necesită reparații urgente. Arată că ancheta socială este scurtă și nu face nicio referire la situația petentului condamnat în legătură cu imobilul respectiv. Apreciază că trebuia să se facă vorbire de regimul juridic al imobilului respectiv, sub ce formă a locuit petentul acolo și arată că nu s-a spus nimic în legătură cu familia condamnatului și soția acestuia, dacă există.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei, condamnatul nu se găsește în nicio situație specială care să-l pună în imposibilitate de a continua executarea pedepsei, având în vedere și conținutul anchetei sociale.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, precizează că la data arestării a locuit în imobilul din comuna, județul O și dorește să se clarifice unde va locui după executarea pedepsei. Solicită admiterea cererii sale.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.2304 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a declinat competența soluționării cauzei având ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de către petentul-condamnat, născut la data de 23 aprilie 1956 în, județul O, fiul lui G și, -, deținut în Penitenciarul Colibași, în favoarea Curții de APEL PITEȘTI.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, la data de 18 noiembrie 2008, petentul-condamnat, a formulat cerere de întrerupere a executării pedepsei de 20 de ani, 10 luni și 9 zile închisoare, invocând motive de ordin social.
Din mandatul de executare instanța a reținut că petentul se află în executarea pedepsei de 18 ani, 2 luni și o zi închisoare, aplicată de Curtea de APEL PITEȘTI, prin sentința penală nr.15/F din 21 februarie 2006, definitivă prin decizia penală nr.3595 din 6 iunie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
In raport de această împrejurare și văzând și dispozițiile art.456 Cod pr.penală, judecătoria a apreciat competența soluționării acestei cereri ca aparținând Curții de APEL PITEȘTI, instanță de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere, motiv pentru care în temeiul art.42 Cod pr.penală, a dispus declinarea în favoarea acesteia.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Curții de APEL PITEȘTI la data de 29 decembrie 2008, iar la primul termen de judecată s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul condamnatului.
Față de susținerile petentului din cerere, în sensul că imobilul din comuna, județul O, în care avea domiciliul, s-a degradat în ceea ce privește structura de rezistență și există un mare risc de a se prăbuși, punând în primejdie viața fiului său G, a norei sale și a nepoțelului, care locuiesc în acel imobil, fiind nevoie de contribuția condamnatului la consolidarea clădirii, curtea a stabilit obiective punctuale ale anchetei sociale.
Din ancheta nr.131 din 30 ianuarie 2009, întocmită de colectivul de sprijin al autorității tutelare din cadrul Primăriei Comunei, rezultă că proprietarul imobilului în care a locuit condamnatul este fiul acestuia, G, încă din anul 2000, că în imobil locuiesc persoanele menționate în cererea formulată de petiționar, că veniturile acestora sunt de 1.094 lei și că starea imobilului este bună, nu necesită reparații urgente, iar la aceeași adresă se află în construcție la stadiul de acoperiș, o locuință nouă din calupi.
Curtea constată că petiționarul nu a fost proprietarul imobilului în care a avut domiciliul, acesta aparținând mamei sale până în anul 2000, când a fost vândut împreună cu terenul aferent fiului condamnatului. Obligațiile de întreținere a unui imobil aparțin proprietarului acestuia, dacă nu există vreo dovadă în sensul că o altă persoană s-a obligat să le realizeze.
Mai mult, așa cum rezultă din ancheta socială, imobilul în care a locuit condamnatul este în stare bună, nu necesită reparații urgente, iar fiul condamnatului și soția acestuia l-au întreținut corespunzător, ba chiar au reușit să ridice și o altă construcție. În consecință nu s-a confirmat susținerea condamnatului în sensul că imobilul în care a locuit are nevoie de reparații urgente care nu pot fi realizate fără contribuția petentului.
Dat fiind că nu s-a dovedit existența vreunei situații deosebite în care s-ar afla familia condamnatului sau imobilul în care a locuit petentul, curtea constată că nu se regăsește cazul de întrerupere a executării pedepsei prevăzut de art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.c Cod pr.penală și, în consecință, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Față de prevederile art.192 alin.2 Cod pr.penală, care impun obligarea la cheltuieli a persoanei căreia i s-a respins o cerere, petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include și suma reprezentând onorariul avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul, fiul lui G și, născut la data de 23 aprilie 1956, CNP -, domiciliat în comuna, județul O, în prezent încarcerat în Penitenciarul Colibași.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, obligă pe petiționar la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru petiționar.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.4
20 februarie 2009
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu
