Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Sentința 17/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 1872/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 17
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21 decembrie 2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea cauzei penale ce are ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnatul - petent, în temeiul prevăzut de art.453 lit.a din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul - condamnat, personal, aflat în stare de detenție la penitenciarul Giurgiu, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează înaintarea și depunerea la dosar, prin Biroul Registratură, a raportului de nouă expertiză medico - legală dispus în cauză.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al condamnatului - petent, în temeiul art. 455 rap. la art. 453 lit. a Cod procedură penală, solicită admiterea cererii și întreruperea executării pedepsei, petentul - condamnat apreciind că, bolile de care suferă, nu pot fi tratate în rețeaua penitenciară.
Deși, din concluziile raportului de expertiză medico - legală rezultă că afecțiunile de care petentul - condamnat suferă pot fi tratate în sistemul penitenciar, și nu se impune întreruperea executării pedepsei, petentul - condamnat precizează că tratamentul medical recomandat a fi urmat, respectiv fiziochineto-terapie, nu se poate realiza decât sub supravegherea personalului medical de specialitate și sub îndrumarea strictă a unui medic chinetoterapeut, acest tratament implicând mișcări și exerciții specifice recuperatorii, precum și fizioterapie, ce nu pot fi urmate în sistemul penitenciar. În acest sens petentul - condamnat a formulat mai multe cereri către Administrația Națională a Penitenciarelor, însă i s-a refuzat acordarea tratamentului recomandat cu motivarea ca nu au medic chinetoterapeut.
De asemenea, solicită să se constate că, din expozeul raportului de expertiză medico - legală, rezultă că pentru litiaza biliară de care petentul - condamnat suferă, medicul recomandă atât tratament alopat, dar și o sondă pentru eliminarea urinei, ori de câte ori acest lucru s-ar impune. Apreciază că, acest procedeu medical, respectiv instalarea sondei, nu poate fi realizat în sistemul penitenciar, întrucât s-ar crea o stare de disconfort nu numai pentru condamnat, dar și pentru ceilalți colegi de cameră, în penitenciar neexistând condiții speciale pentru coabitare normală, pentru a se evita punerea în inferioritate a petentului - condamnat față de ceilalți.
Nu în ultimul rând, invederează că schimbarea sondei ar fi, practic, imposibil de realizat de către petentul - condamnat, condițiile de igienă din sistemul penitenciar nefiind corespunzătoare.
Susținerea generică a medicilor de specialitate, în sensul că petentul - condamnat poate fi tratat în sistemul penitenciar, poate fi valabilă numai dacă condițiile de trai din penitenciar ar fi relativ asemănătoare cu cele din libertate și ar asigura condițiile de igienă specifice tratamentelor recomandate.
În consecință, solicită admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei și să se dispună punerea în libertate a petentului - condamnat până la însănătoșire.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico - legală întocmit în cauză de către specialiști, apreciază că nu este întrunită cerința legală prev. de art. 455 rap. la art. 453 lit. a Cod procedură penală, întrucât asistența medicală poate fi asigurată condamnatului în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar acesta nu se află în imposibilitatea executării pedepsei, întreruperea acesteia nefiind justificată.
În raport de aceste aspecte solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de întrerupere a executării pedepsei, cu obligarea petentului - condamnat la cheltuieli judiciare către stat.
Petentul - condamnat, având cuvântul, precizează că nu i s-a răspuns în scris solicitărilor sale către Administrația Națională a Penitenciarelor; mai mult decât atât, nici tratamentul medicamentos, pentru care i s-a eliberat rețetă, nu i s-a asigurat, soția sa fiind cea care a luat respectiva rețetă și a cumpărat medicamentele; se raliază concluziilor apărătorului său. În penitenciar nu există condiții de recuperare; se află de 2 ani în arest, perioadă de timp în care i s-au atrofiat mușchii la piciorul stâng. Solicită instanței să aibă în vedere că în penitenciar nu este tratat în nici un fel.
CURTEA,
Asupra cauzei penale;
La data de 16 iunie 2009, petentul condamnat a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei, pe motive medicale, prev. de art.455 alin.1 Cod procedură penală, cu referire la art.453 lit.a din Codul d e procedură penală.
Prin sentința penală nr.1343/8 iulie 2009, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 B, în dosarul nr-, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 4 B - invocată din oficiu - și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privindu-l pe petentul condamnat, în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
S-a format astfel, pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI Secția I-a Penală dosarul nr- (1872/2009), cu prim termen de judecată la data de 10 august 2009.
În cererea formulată, petentul condamnat a invederat faptul că, în urma unui accident, a suferit o operație pe coloana vertebrală, că aceasta - pe lungimea ei - este prinsă într-o tijă metalică din titaniu. Mai arată că această intervenție chirurgicală a suportat-o în urmă cu 4 ani, la Spitalul General Universitar din -Serviciul de neurochirurgie, unde, timp de doi ani de la intervenția chirurgicală, aflându-se în executarea unei pedepse în penitenciarul din - a beneficiat de recuperare medicală.
Din lucrările și actele dosarului, rezultă că, petentului condamnat, prin sentința penală nr.22/5 din 25 ianuarie 2005, pronunțată de Judecătoria nr.14 din, Spania i s-a aplicat o pedeapsă de 15 ani închisoare, reținându-se în sarcina sa că, în cursul anului 2003, împreună cu alte persoane - cetățeni străini - a constrâns mai multe tinere de origine română la practicarea prostituției în.
Prin sentința penală nr.41 din 22 februarie 2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală - definitivă prin nerecurare - s-au recunoscut efectele sentinței penale nr.22/05 din 25 ianuarie 2005, pronunțată de Judecătoria nr.14 din - Spania și s-a dispus transferarea condamnatului în România, în vederea continuării pedepsei rezultante de 15 ani închisoare. Petentul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de obligare la prostituție, lipsire de libertate în mod ilegal și provocare de vătămare corporală, prev. de art.188.1, art.163 și urm. art.617.1 din Codul penal spaniol (corespondent în legislația penală românească - art.329 Cod penal și art.189 alin.3 Cod penal).
Petentul a înțeles să formuleze prezenta cerere de întrerupere a executării pedepsei, motivat de faptul că, de când a fost transferat în Republica România, de aproximativ 2 ani, programul său de recuperare medicală stagnează, întrucât în penitenciarul unde se află depus nu există condiții în acest sens.
Astfel, în baza actelor medicale depuse la dosarul cauzei (fișă medicală pentru deținuți.10.07.2007 - fila 7 dosar fond -Pen. raport medical de ieșire din spital - Spitalul General Universitar din - Serviciul de neurochirurgie - fila 11 dosar, scrisoare medicală - specialitatea boli interne - Penitenciarul Spital B din 13.02.2008 - fila 12 dosar fond -Pen.), în care sunt menționate afecțiunile de care suferă petentul condamnat: vertebro-medular operat, 2004; luxație vertebro ant. bilaterală -; sindrom de compresie medulară toracală medie, cu leziune neurologică incompletă; cronică, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale la. " Minovici", având ca obiectiv examinarea petentului condamnat, în raport de actele medicale prezentate, cu referire la examinarea fizică a acestuia și în raport de concluziile la care s-a ajuns, să se consemneze dacă suportă regimul de detenție, dacă afecțiunile de care suferă și în raport de evoluția bolii acestuia, poate fi întreruptă pedeapsa.
Raportul de nouă expertiză medico-legală nr.A5/12814/2008 din 18 ianuarie 2010, efectuat de " Minovici" a concluzionat, în urma tuturor examinărilor medicale efectuate petentului condamnat, inclusiv consultului neurologic și neurochirurgical, a statuat că acesta prezintă următorul diagnostic: "1.Leziune neurologică incompletă nivel ( D), cu deficit motor și amiotrofie la membrul pelvin stg.;
-post traumatism de trafic rutier (șofer) 1993, cu luxație anterioară bilaterală, cu angulație de coloană vertebrală nivel -;
-operat în anul 2004, în Spania (montaj metalic);
2. biliară."
Se concluzionează că, "asistența medicalăpoatefi asigurată în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu precizarea că,în prezent, patologia vertebro-medulară - de la punctul 1 - nu are indicație chirurgicală și, în consecință,întreruperea executării pedepsei în regim penitenciar din punct de vedere medical, deși este inapt efort, în opinia noastră ar fi nejustificată".
De altfel, petentul condamnat a solicitat - pe de altă parte - întreruperea executării pedepsei, motivat, în special, de situația potrivit căreia, de când nu mai face recuperare de aproximativ 2 ani de când și-a dat consimțământul să fie transferat în România pentru a executa în continuare pedeapsa aplicată, situația sa vis-a-vis de aparatul locomotor este neglijată și, astfel, a ajuns să se deplaseze cu ajutorul unei cârje, iar la consultul medical ortoped nr.6205 din 26.11.2009, efectuat la Penitenciarul Spital B, i s-a recomandat din cauza parasteziilor de la nivelul membrului pelvin dreapta necesitatea prezentării la medicul specialist neurochirurg.
medicale efectuate la recomandarea comisiei medico-legale în unități medicale ce aparțin Ministerului Sănătății din 10.12.2009, au statuat următoarele:
-la data de 16.11.2009, în urma consultului neurologic efectuat la Institutul Național de Neurologie și Boli, s-a stabilit diagnosticul "status posttraumatism vertebromedular". clinic - amiotrofic coapsă stânga, mers antalgic; vii bilateral, instabilitate genunchi stg. Afirmativ hipoestezie termoalgică de la nivelul, pe dreapta.
Afirmativ tulburări sfincteriene. S-a recomandat consult neurochirurgical și ortopedic."
Consultul neurochirurgical efectuat la Spitalul Clinic de Urgență "-" a statuat următoarele:
Clinic - amiotrofie coaptă, mers antalgic, vii bilateral mai accentuale la membrul inferior drept, hipoestezie termoalgică de la nivelul dreapta. Afirmativ tulburări sfincteriene de tipul retenției urinare intermitente.S-a recomandat: tratament antialgic la nevoie, fiziokineroterapie; administrare 1 în caz de retenție urinară sau sub sondă urinară intermitentă.
S-a solicitato reevaluare într-o secție de neurochirurgie spinală peste 6 luni, de la ultimul consult16.11.2009sau la nevoie.
Curtea constată că starea de sănătate a petentului condamnat s-a înrăutățit substanțial, comparativ cu data încarcerării într-un penitenciar din România și, de asemenea, se constată că bolnavul nu primește medicația recomandată și nici tratamentul kinetoterapeutic, aspecte care conduc la ideea că, indiferent ce fapte au săvârșit, și aceștia (condamnații) au dreptul la viață, muncă, sănătate. Dacă în penitenciarele din străinătate se poate, atunci - indubitabil - trebuie să se poată și în România.
Petentul condamnat are aproximativ 41 de ani, așa încât, prin pedeapsa aplicată nu trebuie să se aibă în vedere numai împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni, recunoscându-se în final, forța coercitivă a pedepsei, ci trebuie avut în penitenciar grija statului pentru ca acesta după executarea pedepsei să fie a se reîncadra în muncă și nu în ideea că dacă este scutit de muncă ce îi mai trebuie?
Petentul condamnat a susținut că nu primește nici un tratament medical nici de susținere și nici kinetoterapie.
Se precizează că aceste proceduri kinetoterapeutice sunt indispensabile însănătoșirii aparatului locomotor.
Așa fiind, se statuează cu certitudine că, acestui petent condamnat nu i se respectă în penitenciar dreptul la tratament medical, astfel cum s-a dispus prin aplicarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr.275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, condamnații având deopotrivă drepturi și obligații și, am preciza noi, respectarea strictă a păstrării stării de sănătate pentru ca, la final, după executarea pedepsei privative de libertate acesta să se poată reintegra în societate.
Într-adevăr, aceasta înseamnă muncă de echipă, cu concursul judecătorului din penitenciar care, prin rapoartele pe care le întocmește, să reușească a scoate din inerție un întreg sistem care să se ocupe și în această zonă de starea de sănătate a deținuților.
Astfel, este inutil ca specialistul - medic - să-irecomande tratament medical, kinetoterapie, reevaluareneurochirurgicală într-o secție deneurochirurgie spinalăpeste 6 luni sau la nevoie, pentru că așa cum rezultă din concluziile expertizei medico-legale, Curtea apreciază că în ceea ce privește aparatul locomotor (coloana vertebrală plus membre inferioare), petentul condamnat este foarte bolnav, dar, cum judecătorul nu se poate substitui medicului indiferent de specialitate, acesta fiind suveran asupra concluziilor ce le propune, însă și cu privire la responsabilitatea acestuia, ce i-o incumbă astfel de consecințe, Curtea va trebui să aibă în vedere și să se pronunțe pe aceste concluzii cu consecința respingerii cererii formulate de condamnat, ca neîntemeiată.
. această perorație și cu că, până la urmă, Legea nr.275/2006, privind executarea pedepselor se va aplica, Curtea va dispune comunicarea acestei hotărâri la Penitenciarul București - Jilava, în vederea respectării dreptului la tratament medical, astfel cum au recomandat medicii neurologic și neurochirurgic (tratament kinetoterapeutic etc) și întocmirea fișei medicale de penitenciar, eventual chiar luarea în discuție în cadrul comisiei din penitenciar a necesității transferului temporar al petentului condamnat într-un alt penitenciar, unde poate urma și proceduri kinetoterapeutice.
Așa fiind, în raport de cele invederate, Curtea urmează a respinge, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulate de către petentul condamnat.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat, ca neîntemeiată.
Obligă pe petent la 20 lei cheltuieli judiciare statului și la 50 lei - onorariu avocat din oficiu - ce se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă
