Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 246/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(2954/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 246/
Ședința publică de la 09 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 2: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 3: Dumitru Mirancea
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de condamnatul, împotriva sentinței penale nr.979/F din 25 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurentul condamnat aflat în stare de arest și asistat de avocat cu împuternicire avocațială nr. -/28.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet individual depusă la fila 12 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul din oficiu pentru recurentul condamnat, depune la dosar motivele de recurs pe care le susține oral.
Astfel, arată că recursul vizează sentința penală pronunțată de Tribunalul București prin care a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei pe motive medicale și solicită a se avea în vedere faptul că, clientul său a mai beneficiat de o întrerupere a executării pedepsei perioadă în care acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale pe coloană, intervenție în urma căreia i-a fost recomandat să urmeze un program de recuperare. La momentul respectiv, instanța de judecată când s-a pronunțat pe întreruperea executării pedepsei tocmai pentru necesitatea efectuării intervenției chirurgicale, a avut în vedere un raport de expertiză care concluziona că programul de recuperare nu poate fi efectuat în rețeaua, ci doar în clinici de specialitate aparținând Ministerului Sănătății.
Petentul a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, după care s-a prezentat personal la Penitenciar, însă nu a mai putut beneficia de programul de recuperare indicat a fi urmat strict pe o perioadă de 6 luni după intervenția chirurgicală, programul neputându-se realiza în rețeaua ANP datorită imposibilității efective față de mijloacelor necesare unei astfel de recuperări, astfel că, s-a formulat o altă cerere de întrerupere tocmai pentru ca petentul condamnat să poată urma acest program de recuperare.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând în fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe o perioadă limitată de 3 luni, pentru a beneficia de un program de recuperare, considerând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 455 rap. la art. 453 lit. a Cod procedură penală.
În subsidiar, consideră că sunt întrunite condițiile pentru care instanța de judecată să poată trimite cauze spre rejudecare la Tribunalul București în vederea efectuării unui supliment de raport de expertiză medico - legală care să evalueze starea de sănătate post operatorie dar și posibilitatea reală ca tratamentul de recuperare să se realizeze în sistemul A-
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului, ca fiind nefondat.
În cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. a Cod procedură penală pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei în raport de concluziile noului raport de expertiză medico - legală întocmit în cauză, potrivit cărora asistența medicală post operator poate fi asigurată în cadrul - ului și nu există nici un motiv pentru a pune sub semnul îndoielii concluziile acestei expertize întrucât au fost examinate toate afecțiunile de care suferă recurentul condamnat.
S-a constatat efectuarea intervenției chirurgicale care a motivat anterior întreruperea executării pedepsei, iar cu privire la susținerile relative la evoluția stării de sănătate post operator, acestea nu sunt suficiente pentru a se suplimenta raportul de expertiză medico - legală, având în vedere că evoluția favorabilă sau nu, poate avea loc în aceleași condiții și în stare de libertate în raport de alte elemente decât starea de detenție, asistența medicală poate fi asigurată în Penitenciar în aceleași condiții ca și în stare de libertate.
Având ultimul cuvânt recurentul condamnat, arată că la Spital Penitenciar nu poate beneficia de tratament adecvat și achiesează la concluziile puse de apărătorul său.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr. 979/F din 25.11.2009 a Tribunalului București - Secția II-a Penală, pronunțată în dosarul nr-, a fost respinsă - ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul și s-a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că prin sentința penală nr. 1393/2008 a Tribunalului București Secția a II-a Penală s-a admis mai admis o cererea de întrerupere a executării pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 635/2003 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și în baza art. 453 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală s-a dispus întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare, pe o durată de 3 luni începând cu data pronunțării hotărârii, respectiv 21.11.2008.
Pe baza lucrărilor medico-legale efectuate în cauză, prima instanță a mai reținut că afecțiunile medicale pe care le prezintă condamnatul nu îl pun în imposibilitatea de a executa pedeapsa, acestea putând fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, condamnatul, criticând-o pe motive de netemeinicie, sub aspectul greșitei respingeri de către instanța de fond a cererii de întrerupere a executării pedepsei.
S-a arătat în motivarea recursului că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 455 raportat la art. 453 lit. a) Cod procedură penală, având în vedere că petentul-condamnat necesită un program de recuperare indicat a fi urmat strict pe o perioadă de 6 luni după intervenția chirurgicală suferită,programul neputându-se realiza în rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor din cauza lipsei unor dotări corespunzătoare.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de condamnat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că întreruperea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cererea de întrerupere a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condițiile prevăzute de art. 1391Cod procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.
În speță, din raportul de primă expertiză medico - legală nr. A1/7178/04.11.2009 întocmit de " Monovici", rezultă că petentul - condamnat prezintă diagnosticul "1. algoparestezic post stenoză de canal lombar operată(03.09.2009); 2. Hipertensiune arterială esențială stadiul II; 3. grad III" și că asistența medicală poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor inclusiv sub aspectul terapiei recuperatorii neuromotorii, condamnatul fiind inapt la efort.
Așadar, din concluziile raportului de expertiză medico - legală efectuat în cauză, rezultă, astfel cum în mod corect a constatat și instanța de fond, că afecțiunile de care suferă condamnatul, deși grave, nu îl pun pe acesta în imposibilitatea executării pedepsei închisorii, putând fi tratate în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente și constatând că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, Curtea apreciază sentința pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, motiv pentru care, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat împotriva acesteia.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală, Curtea, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 979/F din 25.11.2009 a Tribunalului București - Secția II-a Penală, pronunțată în dosarul nr-.
Obligă recurentul - condamnat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red. Jud.
2 ex./15.02.2010
Fond. Jud.
Președinte:Leontina CișmașiuJudecători:Leontina Cișmașiu, Florentina Dragomir, Dumitru Mirancea
