Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 542/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA NR. 542
Ședința publică din data de 16.06 2008,
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
-
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de condamnatul -, fiul lui si, născut la 6 martie 1968, in prezent aflat in Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 253/15.05.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care in baza art. 456 rap C.P.P. la art. 455 si art. 453 lit. c s C.P.P.-a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat, cu privire la pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 259/2006 a Tribunalului Prahova, ca neîntemeiată.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul condamnat, in stare de deținere si asistat de avocat din oficiu, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 6925/11.06.2008 eliberată de Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul condamnat aflat in stare de deținere, după care depune la dosar motivele de recurs formulate de condamnatul in scris.
Avocat, din oficiu pentru recurentul condamnat si reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursului.
Curtea față de susținerile părților in sensul că nu mai au cereri de formulat in cauză, precum si față de actele și lucrările dosarului constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbaterea recursului.
Avocat din oficiu pentru recurentul condamnat, susține că acesta a înțeles să formuleze recurs împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova, întrucât din punctul său de vedere instanța de fond in mod greșit a respins cererea de întrerupere executare pedeapsă, având in vedere ancheta socială efectuată in cauză, insă din ancheta socială efectuată nu reiese situația reală in care se află familia condamnatului si nici starea de degradare a imobilului in care locuiesc copii acestuia.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă pe o perioadă de 3 luni, dându-i astfel posibilitatea condamnatului să-și repare imobilul.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârii dată de Tribunalul Prahova ca legală si temeinică, întrucât in mod corect instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c
C.P.P.Recurentul condamnat având ultimul cuvânt, susține că locuința in care locuiesc copii săi se află intr-o stare avansată de degradare si datorită acestei degradări s-ar putea să ajungă in cel mai scurt timp un morman de cărămidă, iar copii săi au absolut nevoie de o locuință. Solicită admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă pentru a-i da posibilitatea să-și repare imobilul in care locuiesc copii său.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 253/15.05.2008 Tribunalul Prahova, in baza art. 456 rap la art. 455 si 453 lit. c a C.P.P. respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul -, fiul lui si, născut la 6 martie 1968, in prezent aflat in Penitenciarul Ploiești, privind pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 259/2006 a Tribunalului Prahova.
Condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat in sumă de 160 lei, din care 40 lei a reprezentat onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că acest condamnat se află in executarea pedepsei de 11 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de viol si rele tratamente aplicate minorului, stabilită in mod definitiv prin sentința penală nr. 259/2006 a Tribunalului Prahova, menținută prin decizia nr. 6011/19.10.2006 a Inaltei Curți de Casație si Justiție.
Prima instanță a mai arătat că din ancheta socială efectuată la domiciliul condamnatului, având nr. 2772/18.04.2008, întocmită de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Com. rezultă că familia acestuia, formată din soția si cei doi copii minori locuiesc in prezent in casa numitului G( presupusul concubin al mamei). S-a mai arătat că locuința condamnatului, formată din 3 camere si o bucătărie se află intr-un grad avansat de uzură.
Instanța de fond a considerat că împrejurările invocate de condamnat sunt preexistente cererii sale și că situația in care se afla familia acestuia nu reclamă in mod necesar prezenta lui la domiciliu, nefiind îndeplinită condiția producerii de prejudicii grave asupra familiei, in cazul in care acesta continuă să execute pedeapsa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susținând in esență că, se impunea admiterea cererii sale chiar in raport de mențiunile din cuprinsul anchetei sociale care relevă că locuința sa formată din 6 camere, 2 bucătării si alte anexe este într-un grad avansat de uzură și necesită neîntârziat unele reparații.
Recurentul a solicitat să se cont că cei trei copii ai săi au nevoie de acest imobil si că in perioada in care va fi eliberat se va putea ocupa personal de aceste reparații deoarece în ultimii 7 ani a lucrat in domeniul construcțiilor.
Examinând hotărârea recurată in raport de probele administrate la primă instanță, de susținerile recurentului si de dispozițiile legale incidente in materie: art. 453 lit. rap la art. 455 si C.P.P. art. 385/6 al. ultim C.P.P. curtea constată că recursul condamnatului este nefondat.
Dispozițiile art. 453 lit. c prevăd C.P.P. că cererea de întrerupere a executării pedepsei este admisibilă atunci când " din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia".
Din cuprinsul referatului de anchetă socială rezultă că soția condamnatului si doi dintre minorii rezultați din căsătorie si locuiesc in prezent in casa concubinului acesteia, G, iar la domiciliul condamnatului, in prezent nu mai locuiește nimeni, locuința aflându-se intr-un grad avansat de uzură.
Curtea apreciază că este întemeiată concluzia la care a ajuns prima instanță, in sensul că situația familiei acestuia nu reclamă prezenta lui la domiciliu, soția si copii având unde să locuiască. De asemenea, in perioada scurtă de timp pentru care este posibilă întreruperea executării pedepsei, condamnatul nu ar pute aduce îmbunătățiri substanțiale situației imobilului, ce ar rămâne in continuare nelocuit.
Așa fiind, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 453 lit. c, curtea va respinge ca nefundat recursul declarat de condamnatul.
Văzând si disp. art.192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul -, fiul lui si, născut la 6 martie 1968, in prezent aflat in Penitenciarul Ploiești, împotriva sentintei penale nr. 253/15.05.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.06. 2008.
Presedinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
Grefier,
Red. DG/
4 ex/23.06.2008
f-
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
