Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 100/2010. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 100
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr. 510 din data de 08 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul intimat, lipsă fiind inculpatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, față de motivele expuse în scris, solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, recurs ce vizează reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Solicită menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
Av. pentru inculpatul intimat formulează concluzii de respingere a recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași. Apreciază că instanța de apel corect a redus pedeapsa aplicată inculpatului, față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 2312 din 26.06.2009 Judecătoria Iașia decis următoarele:
În temeiul dispozițiilor art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c, art. 76 alin. 1 lit. c, art. 80 alin. 2 Cod penal condamnă pe inculpatul G, fiul lui și, născut la 25.03.1952 în I, cu domiciliul în I, str. -, nr. 118, jud. I, fără forme legale în I, str. - nr. 87-A, -. 6,. 5,. -, fără ocupație, cetățenie română, studii 10 clase, recidivist, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă săvârșită la 14.02.2007).
II. În temeiul dispozițiilor art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. c, art. 49 alin. 2, Cod penal, art. 80 alin. 2 Cod penal condamnă pe -, fiul lui - și -, născut la 23.05.1968 în I, cetățean român, studii 10 clase, agent de pază la XS SRL, domiciliat în I,-, -. C, parter,. 3, recidivist, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă săvârșită la 14.02.2007).
S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie, interzicându-le pe perioada și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1, lit. a și lit. b Cod penal.
În temeiul disp. art. 88 Cod penal s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților, perioada de 1 (una) zi cât inculpații au fost reținuți (20.02.2007).
În temeiul disp. art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999, 1003 cod civil au fost obligați inculpații în solidar la plata de despăgubiri după cum urmează:
- suma de 1000 lei către partea civilă, cu domiciliul în I,-, -. 4,. 16, jud. I, și în I,-, jud. I;
- suma de 2500 lei către partea civilă, cu domiciliul în I,-, --2,. 2, jud.
În temeiul dispozițiilor art. 189 și 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata unei sume de câte 300 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că:
În ziua de 14.02.2007 inculpatul - s-a prezentat la locuința inculpatului G unde au consumat împreună băuturi alcoolice, după care s-au decis să pătrundă în imobilul aflat în construcție aparținând lui de pe strada -, nr. 126 pentru a sustrage bunuri din interiorul acestuia. Anterior acestei date inculpatul Gaa sistat tot în balconul locuinței sale la o discuție între inculpatul și o altă persoană, cei doi plănuind cum să pătrundă în acest imobil, care era vizibil din balconul locuinței lui
Astfel, în jurul orei 18:00, pe timpul serii cei doi inculpați s-au deplasat la locuința părții vătămate, au pătruns în curtea neîmprejmuită de vreun gard, au forțat sistemul de închidere al ușii cu o bucată de fier beton, după care a forțat cu mâinile partea de jos a ușii de termopan trăgând și făcând o fantă, prin care cealaltă persoană a introdus fierul beton și a forțat sistemul de închidere, reușind să pătrundă în imobil. Din imobil inculpatul Gas ustras un televizor Philips cu telecomandă, iar inculpatul a sustras mai multe scule electrice (bormașini, faiuri) aparținând numitului.
A doua zi inculpatul Gaa manetat televizorul martorului pentru a garanta un împrumut de 50 lei. Tot în aceeași zi inculpatul i-a dat inculpatului G suma de 200 lei din vânzarea sculelor electrice sustrase și vândute.
Situația de fapt astfel reținută, rezultă din coroborarea probelor administrate in cauză. Astfel, inculpatul Gar ecunoscut săvârșirea faptei pe care a descris-o în detaliu; inculpatul a negat la început săvârșirea faptei după care a recunoscut-o, pentru ca în cursul judecății să declare că nu mai ține minte ce s-a întâmplat deoarece fusese în stare de ebrietate. Recunoaște însă că i-a dat inculpatului G suma de 200 lei.
De asemenea televizorul sustras de inculpatul Gaf ost recuperat de la martorul care a declarat că l-a cumpărat de la inculpatul
In drept, fapta inculpaților G și - care inculpații, împreună, în baza unei înțelegeri prealabile, în seara zilei de 14.04.2007, în jurul orei 18:00, prin efracție au pătruns în locuința părții vătămate și din interiorul acesteia și din interiorul acesteia au sustras mai multe bunuri în valoare de 3500 lei (un televizor Philips, un receiver TV, un casetofon, mai multe scule electrice) aparținând părților vătămate și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Astfel sub aspectul laturii obiective, instanța reținut că s-a consumat acțiunea care reprezintă elementul material al infracțiunii de furt, și anume luarea bunurilor mobile din posesia (deposedarea, prin scoaterea bunurilor din locuință) părții civile, fără consimțământul acesteia, și însușirea lor (imposedarea, prin părăsirea locului furtului cu bunurile și apoi vânzarea lor).
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut intenția directă ca formă a vinovăției, și care rezultă in mod evident din modul in care a fost comisă fapta, cât și din declarațiile inculpaților care au precizat că fapta a fost premeditată. In consecință inculpații au prevăzut și au urmărit rezultatul acțiunii lor.
Fapta a fost comisă in împrejurările prevăzute de art. 209 alin. 1 lit. a,g,i și anume de două persoane împreună, în timpul nopții și prin efracție.
Fapta săvârșită de inculpatul Gaf ost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie față de sentința penală nr. 97/11.01.2001 a Judecătoriei Iași prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare, din care a fost liberat condiționat la 24.09.2002 cu un rest de 324 zile. De asemenea fapta săvârșită de inculpatul a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie față de sentința penală nr. 1595/2004 a Judecătoriei Iași prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare, din care a fost liberat condiționat la 24.12.2004 cu un rest de 160 zile.
Așadar instanța a constatat potrivit art. 345 Cod procedură penală că faptele reținute în sarcina inculpaților prin rechizitorii există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați, urmând a dispune condamnarea acestora.
In vederea unei juste individualizări a stabilirii și aplicării pedepsei, instanța a avut in vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.
Astfel, instanța a avut în vedere atitudinea inculpaților după săvârșirea infracțiunii, constând într-o comportare sinceră în cursul procesului manifestată prin recunoașterea faptei; instanța a dat eficiență în mod diferit acestei atenuante în privința celor doi inculpați; astfel în cazul inculpatului G instanța a coborât mult sub minimul special pedeapsa în timp ce în cazul inculpatului pedeapsa a fost coborâtă puțin sub minimul special. Această diferență de tratament se bazează pe faptul că recunoașterea inculpatului a fost doar una parțială și făcută doar la finalul urmării penale, în timp ce recunoașterea faptei de către inculpatul Gaf ost una completă e tot parcursul cercetărilor.
Instanța a mai avut în vedere la individualizarea sancțiunii inculpatului G și vârsta acestuia precum și starea sa de sănătate.
Având în vedere starea de recidivă a inculpaților instanța a optat pentru executarea pedepsei în regim de detenție.
În temeiul disp. art. 88 Cod penal instanța a dedus din pedepsele aplicate inculpaților, perioada de 1 (una) zi cât inculpații au fost reținuți (20.02.2007).
În termen legal împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații G și -, motivele de apel invocate vizând în principal individualizarea judiciară a pedepselor, cu solicitarea de reapreciere a probatoriului administrat în cauză, a circumstanțelor reale și personale ale inculpaților, în ideea asigurării unei egalități de tratament.
La termenul de judecată din data de 29.09.2009, în ședință publică, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul Gas usținut că nu a declarat personal apel împotriva hotărârii Judecătoriei Iași și nu își însușește apelul declarat de avocatul, desemnat apărător din oficiu la instanța de fond, susținerile sale fiind consemnate într-un proces verbal atașat la dosar.
Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept în limitele dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat următoarele:
Pentru a stabili situația de fapt descrisă, instanța de fond a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la împrejurările comiterii faptelor imputate inculpaților G și - și la persoana acestora, în conținutul expozitivului hotărârii pronunțate, prima instanță prezentând argumentele avute în vedere la stabilirea situației de fapt urmare analizei și evaluării ansamblului probator administrat nemijlocit, precum și criteriile avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate.
Astfel, urmare a evaluării materialului probator instanța de fond a reținut că la data 14.04.2007, în timpul serii, inculpații au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate de unde au sustras bunuri în valoare de 3500 lei, ambii inculpați având o contribuție similară la comiterea faptei
Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost corect stabilite și nu suportă critici, iar individualizarea judiciară a pedepselor s-a făcut în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal.
Diferențierea tratamentului sancționator s-a făcut în raport cu poziția procesuală adoptată de către cei doi inculpați, cu referire la împrejurarea că inc. - nu a recunoscut inițial comiterea faptei, ci doar la finalul urmăririi penale, în timp ce inculpatul Gaf ost constant pe întreg parcursul procesului penal, recunoscând implicarea sa în activitatea infracțională, premeditată de către cei doi inculpați.
Apelul inculpatului a fost apreciat ca întemeiat și a fost admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și alegerea pedepsei se ține seama de gradul de pericol social al faptei, de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Așa cum rezultă din analiza textului de lege menționat, operațiunea de individualizare a pedepsei este o operațiune complexă care impune analizarea și aprecierea asupra tuturor criteriilor privind aplicarea unei pedepsei. Aplicând inculpatului o pedeapsă al cărui cuantum a fost coborât doar puțin sub minimul special, consecință a reținerii în mod justificat a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 2, 76 alin. 1 lit. c Cod penal, în condițiile în care coinculpatului G, i-a fost aplicată o pedeapsa mult mai redusă, pentru o situație juridică similară ( ambii inculpați fiind recidiviști cu 37 lit. b Cod penal), instanța de fond nu a avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepselor toate criteriile prevăzute de lege, în mod echitabil, pentru ambii inculpați.
Doar împrejurarea că inițial inculpatul - a nuanțat prezentarea situației de fapt, nu justifică o așa mare diferențiere între pedepsele aplicate celor doi inculpați, prin modalitatea de individualizare a pedepselor instanța realizând un tratament juridic inechitabil ce se impune a fi corectat.
Prin urmare, având în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului -, împrejurările în care a fost comisă fapta, urmarea produsă, instanța a apreciat că scopul pedepsei și reeducarea inculpatului se pot realiza cu eficiență și prin aplicarea unei pedepse mai reduse, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. pct. 2 lit. a Cod procedură penală tribunalul a admis apelul, a desființat în parte hotărârea Judecătoriei Iași si a procedat conform disp. art. 345 și urm. Cod procedură penală.
În rejudecare, pentru considerentele expuse în cele ce preced, instanța a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului -, de a 2 ani, la 1 an închisoare.
În temeiul disp. art. 369 Cod procedură penală, având în vedere manifestarea expresă de voință a inculpatului G, instanța a luat act de faptul că acesta nu și-a însușit apelul declarat în numele său de avocatul desemnat din oficiu la instanța de fond.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În termenul prev. de art. 3853alin. 1 cod procedură penală decizia Tribunalului Iașia fost recurată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, fiind criticată pentru netemeinicie.
În motivarea recursului declarat s-a reținut că instanța de apel a dat dovadă de excesivă clemență când a dispus admiterea apelului declarat de către inculpatul - și a dispus reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia de la 2 ani la 1 an închisoare, deoarece aceasta nu este suficientă pentru atingerea scopului legii penale de prevenție generală și specială, cât și cel al coerciției.
Având în vedere faptul că inculpatul nu este la prima abatere a legii penale, acesta fiind condamnat anterior la o pedeapsă privativă de libertate, fiind aplicabile față de acesta dispozițiile art. 37 lit. b Cod penal, dând astfel dovadă că deși a mai trecut printr-un proces penal și a mai executat o pedeapsă privativă de libertate nu a înțeles să aibă un comportament care să respecte regulile ce ocrotesc valorile sociale.
De asemenea, trebuie avut în vedere că inculpatul a premeditat comiterea furtului care face obiectul prezentului dosar, întrucât a discutat cu o zi înainte cu o altă persoană să pătrundă în imobil pentru a sustrage bunuri, după care și-a realizat planul cu coinculpatul.
Instanța de recurs trebuie să analizeze și modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii de furt, cei doi au pătruns noaptea în curtea imobilului părții vătămate, au forțat cu ajutorul unei bucăți de fier beton ușa de termopan și au sustras din interior mai multe bunuri pe care le-au apreciat a fi de valoarea și care puteau fi înstrăinate ușor, ceea ce s-a întâmplat a doua zi, iar prin acțiunea lor au provocat pagubă în patrimoniul a două persoane, de asemenea, instanța de recurs va analiza atitudinea procesuală a inculpatului - care inițial nu a recunoscut comiterea infracțiunii pentru care era cercetat. Faptul că instanța de fond a dispus condamnarea inculpatul G la o pedeapsă mai mică decât cea la care a fost condamnat inculpatul - nu conduce la concluzia că nu au fost aplicate corect criteriile referitoare la aplicarea pedepselor într-o situație juridică similară ci trebuie analizat ansamblul împrejurărilor comiterii infracțiunii coroborat cu persoana fiecărui inculpat și atitudinea procesuală a acestora.
Din aceste motive s-a apreciat că instanța de apel, în mod netemeinic a admis calea de atac a inculpatului - și a dispus reducerea cuantumului pedepsei acestuia.
Față de cele de mai sus, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale criticate și menținerea sentinței penale nr. 2312/26.06.2009 a Judecătoriei Iași.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că decizia pronunțată de Tribunalul Iași este legală și temeinică.
Așa cum rezultă din amplul material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești, în seara zilei de 14.02.2007 inculpații - și G au consumat băuturi alcoolice la locuința celui din urmă după care, s-au hotărât să pătrundă în imobilul părții vătămate G situat vis--vis, pentru a sustrage bunuri pe care să le valorifice.
Punându-și în aplicare planul elaborat, după ce s-a întunecat cei doi inculpați au pătruns în curtea părții vătămate care nu era împrejmuită cu gard și au forțat ușa principală cu o bucată de fier beton: inculpatul - a forțat cu mâinile partea de jos a ușii de termopan, trăgând și creând o fantă prin care inculpatul Gai ntrodus o bară din fier beton, forțând sistemul de închidere.
Apoi au pătruns amândoi în interior de unde au luat: G un televizor Philips iar, scule electrice.
La data săvârșirii faptei, ambii inculpați se aflau în stare de recidivă postexecutorie.
Inculpatul - avea în antecedente o condamnare de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 lit. "c" Cod penal din a cărei executare fusese liberat condiționat la data de 24.12.2004 cu un rest de 160 zile închisoare.
Inculpatul G avea în antecedente trei condamnări la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă, furt calificat, conducere a unui autovehicul fără permis și cu o îmbibație alcoolică peste limita legală. Din executarea ultimei pedepse a fost liberat condiționat la data de 24.09.2002, cu un rest de pedeapsă de 324 zile închisoare.
Față de natura relațiilor sociale lezate, de modul de operare, de urmarea produsă și de scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii, instanțele au manifestat suficientă clemență, reținând în favoarea ambilor inculpați largi circumstanțe și coborându-le pedepsele sub minimul special.
Cum ambii inculpați se aflau în stare de recidivă postexecutorie și ambii beneficiase de liberări condiționate înainte de săvârșirea ultimei infracțiuni, nu se justifică a aplica unuia din ei o pedeapsă de 4 ori mai mare decât celuilalt, în condițiile în care au fost coautori la săvârșirea infracțiunii, chiar dacă pozițiile lor procesuale au fost diferite.
Dacă mai are în vedere și faptul că starea de recidivă a inculpatului - provine din săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, iar cea a inculpatului G din săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă, furt calificat și infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, atunci decizia Tribunalului Iași prin care a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului - la 1 an închisoare, apare ca legală și temeinică. În opera de individualizare judiciară a pedepselor aplicate, instanțele trebuie să aibă în vedere, pe lângă criteriile prev. de art. 72 Cod penal și principiile proporționalității și al egalității de tratament între inculpații cu situații apropiate, mai ales între cei din aceeași cauză.
Dând valoare acestor principii, Tribunalul Iași în mod corect a redus pedeapsa aplicată inculpatului - de la 2 ani la 1 an închisoare.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia deciziei pronunțate de Tribunalul Iași, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în recurs, rămân în sarcina statului; onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu de Baroul Iași pentru inculpatul-intimat, în cuantum de 200 lei, va fi suportat din fondul special
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr. 510 din 08 decembrie 2009 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Cheltuielile judiciare efectuate în recurs rămân în sarcina statului; onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, de 200 lei va fi suportate din fondul special al
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 Februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
-
15.02.2010
2 ex.
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Otilia Susanu, Daniela Dumitrescu