Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1010/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
1478/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1010
Ședința publică din 09 iulie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitrița JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 3: Lefterache Lavinia
GREFIER - - --
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ști a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr. 327/A/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat G, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, în substituirea av., cu împuternicirea avocațială de substituire depusă la dosarul cauzei (fila 19), lipsă fiind intimatul-inculpat și intimatul-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
Curtea încuviințează cererea recurentului-inculpat și lasă cauza la sfârșitul ședinței de judecată.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat prin apărător din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu inculpatului-recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 327/A/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală și pe fond, redozarea pedepsei aplicate acestuia, având în vedere actele medicale existente la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei penale ca fiind legală și temeinică.
Consideră că instanțele de judecată au avut în vedere modalitatea concretă de comitere a faptei, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale, conform fișei sale de cazier.
Precizează că pedeapsa aplicată în prezenta cauză a fost contopită cu un rest de 2 ani, 9 luni și 14 zile, rămași neexecutați de inculpat, prin urmare pedeapsa trebuia să fie de natură a nu crea acestuia senzația de impunitate în raport de restul de pedeapsă rămas de executat din liberarea condiționată anterioară.
Recurentul - inculpat G, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.pr.pen. arată că a recunoscut și regretat fapta comisă, însă solicită a se avea în vedere starea sa de sănătate așa cum rezultă din actele medicale existente la dosarul cauzei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.100 din 23.02.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, s-a admis, în parte, cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului, de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
În baza art.334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunea de furt calificat - prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a, i Cod penal, în infracțiunea de complicitate la furt calificat - prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 al.1-209 al.1 lit. a, i Cod penal.
În baza art. 208 al. 1-209 al. 1. a, i Cod penal, cu aplicarea art.37.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul G la pedeapsa închisorii de 6 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art.61 Cod penal, s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr.1154/25.04.2003 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin neapelare și a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 2 ani, 9 luni și 14 zile cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în speță, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-Il-a și lit. b Cp. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.350 al.1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 06.11.2008 la zi.
Prin aceeași hotărâre penală, în baza art.26 raportat Ia art.208 al.1-209 al.1 lit.a, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
În baza art.71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a Il-a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.
În baza art.71 al. ultim Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive de la 06.11.2008, la zi.
În baza art.350 al. 3 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În baza art.116 Cod penal, raportat la art.112 lit. d Cod penal, a aplicat inculpatului G măsura de siguranță a interzicerii de a se afla în Municipiul B pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 118 al.1 lit. b Cod penal, raportat Ia art. 112 lit.f Cod penal, a confiscat de la inculpatul G următoarele bunuri: o cheie mecanică reglabilă, stanțată " NO. 020 Profesional 8"; o șurubelniță cu cap drept, în lungime de circa 20 cm, cu din de culoare neagră; o pereche de mănuși din piele, cu degete, toate folosite de inculpat la săvârșirea faptei și ridicate de organele de poliție conform procesului verbal de depistare a inculpaților (filele 19-23 din dosarul de urmărire penală).
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.
În baza art. 191 al. 2 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanță fondului a reținut -în fapt- următoarea situație:
La data de 06.11.2008, fiind ajutat de inculpatul care îl însoțea, inculpatul G, prin ruperea butucului de la ușa de acces, a pătruns în locuința părții vătămate din-, - 11,. 28, sector 3, de unde a sustras mai multe bunuri pe care le-a pus într-un rucsac ce i l-a dat inculpatului.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită, pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile părții vătămate, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de percheziție corporală efectuată asupra inculpați lor, declarațiile martorei, dovada de predare a bunurilor părții vătămate, declarațiile martorului asistent -; raportul de constatare tehnico - științifică nr.234.752/18.11.2008; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, declarațiile inculpaților.
Prima instanța a apreciat că activitatea concretă desfășurată de inculpatul caracterizează participarea acestuia la săvârșirea faptei de furt sub forma complicității și nu în calitate de tăinuitor, astfel că a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru acest inculpat.
Instanța de fond a concluzionat că, în drept, fapta inculpatului major G - constând în aceea că, la data de 06.11.2008, fiind ajutat de inculpatul care îl însoțea, prin ruperea butucului de la ușa de acces, a pătruns în locuința părții vătămate din-, - 11,. 28, sector 3, de unde au sustras mai multe bunuri pe care le-a pus într-un rucsac ce i l-a dat inculpatului, întrunește elementele constitutive ale in fracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1-209 al.1 lit. a, i Cod penal.
Conform fișei de cazier judiciar a inculpatului G și Sentinței penale nr.1154/25.04.2003 a Judecătoriei Tulcea, a rezultat că prin Sentința penală nr. 1154/25.04.2003 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin neapelare, acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare. În executarea acesteia inculpatul a fost arestat de la 01.11.2001 la 17.01.2007 când a fost liberat condiționat, având un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 2 ani, 9 luni și 14 zile. Pedeapsa se consideră executată la data de 31.10.2009.
Față de această situație, instanța de fond a reținut că fapta dedusă judecății a fost săvârșită în timpul liberării condiționate, deci în stare de recidivă postcondamnatorie, astfel încât la încadrarea juridică se va reține și art. 37. a Cod penal.
A mai arătat instanța de fond că, în drept, fapta inculpatului major - constând în aceea că, la data de 06.11.2008, a asigurat paza și sprijin moral inculpatului G, care, prin ruperea butucului de la ușa de acces, a pătruns în locuința părții vătămate din-, - Il,. 28, sector 3 de unde a sustras mai multe bunuri pe care le-a pus Într-un rucsac și a preluat de la inculpatul G acest rucsac - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, i Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată fiecărui inculpat, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator în partea specială a codului penal; gradul de pericol social concret al faptei relevat de gradul de participare al fiecăruia dintre inculpați, de modul de săvârșire al faptei, respectiv de două sau mai multe persoane împreună, prin efracție, valoarea prejudiciului material creat prin faptă care denotă o atingere semnificativă adusă patrimoniului părții vătămate; persoana fiecărui inculpat, inculpatul G având studii 10 clase + Școala profesională, ocupația de instalator tehnico-sanitar și gaze, loc de muncă la lnstal Gaz, având antecedente penale, fiind necăsătorit, dar cu o relație de concubinaj, având un copil minor; inculpatul având studii 7 clase, stagiul militar satisfăcut, fiind fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale, necăsătorit, dar cu o relație de concubinaj, având un copil minor; împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și anume starea de recidivă postcondamnatorie în care a fost comisă fapta de către inculpatul
Având în vedere toate acestea, instanța a aplicat inculpatului G pedeapsa închisorii de 6 ani, iar inculpatului pedeapsa închisorii de 3 ani.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat - față de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, dar și starea de recidivă în ceea ce îl privește pe inculpatul G, că pentru inculpatul realizarea scopului prevăzut de lege prin aplicarea pedepsei se poate face doar prin executarea acesteia în regim de detenție, iar pentru inculpatul (care este la primul conflict cu legea penală) realizarea scopului prevăzut de lege prin aplicarea pedepsei se poate face chiar fără privarea de libertate. De asemenea, instanța a apreciat cu privire la inculpatul că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar executarea pedepsei în regim de detenție, acesta (pornind de la faptul că este la primul conflict cu legea penală, deși are vârsta de aproape 32 de ani, că a declarat constant că a participat la săvârșirea faptei, ceea ce denotă asumarea faptei, relevând, față de atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, și realizarea de către acestea a gravității faptei sale) nu va mai săvârși alte infracțiuni.
Pentru aceste considerente, cu privire la inculpatul, în temeiul art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel atât Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, cât și inculpații G și.
Motivele de apel ale Parchetului au vizat netemeinicia hotărârii sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, iar criticile celor doi apelanți-inculpați vizând, de asemenea, greșita individualizare a pedepselor, referitor însă la cuantumul pedepselor, solicitând reducerea acestora.
Prin decizia penală nr.327/A din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, au fost respinse - ca nefondate - apelurile declarate în cauză de Parchet și inculpați; s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului G, durata deținerii de la 6 noiembrie 2008 la zi și a fost menținută starea de arest a acestuia.
Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei decizii, Tribunalul a arătat că apelurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Înaintea primei instanțe au fost respectate dispozițiile legale ce garantează aflarea adevărului și asigură drepturile părților, că au fost administrate toate probele necesare pentru aflarea adevărului, probe ce au fost în mod complet luate în seamă și exact apreciate.
Pe cale de consecință, Tribunalul a constatat că faptele și împrejurările reținute ca existente prin hotărârea atacată, precum și cele înlăturate prin aceeași hotărâre corespund probelor administrate în cauză, soluție dată în fapt cauzei penale judecate întemeindu-se pe materialul probator existent la dosar și fiind în concordanță cu acesta.
Totodată - arată Tribunalul - instanța fondului, reținând în mod corect existenta faptei și a vinovăției inculpaților în săvârșirea acesteia, a aplicat o pedeapsa judicios individualizată, respectând atât caracterul general al criteriilor prev.de art.72 Cod penal, cât și caracteristica lor de pluralitate.
Astfel, s-a apreciat că pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății sunt în deplină concordanță atât cu gradul de pericol social generic și concret al faptelor comise, cât și cu trăsăturile specifice persoanei inculpaților.
De altfel, tocmai raportarea la aceste trăsături specifice fiecărei persoane implicate în raportul juridic de conflict face ca pedeapsa aplicată să dobândească eficiență funcțională, respectiv aptitudinea de a îndeplini funcțiile de prevenție, coerciție, reeducare și exemplaritate cerute de lege, iar, în urma analizării tuturor acestor date, prima instanță a ajuns la concluzia că o pedeapsă de 6 ani închisoare în cazul inculpatului G (anterior condamnat de 7 ori la pedepse cu închisoarea de la 3 ani la 8 ani pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și tâlhărie) și respectiv de 3 ani închisoare în cazul inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, cu o conduită corespunzătoare pe parcursul procesului penal, de natură a contribui la buna desfășurare a acestuia și de a releva că inculpatul a realizat gravitatea faptei sale) sunt corespunzătoare aptitudinii lor de reeducare și posibilităților acestora de a reacționa pozitiv la mijlocul de represiune ales.
Pentru a aprecia ca fiind superioare posibilitățile inculpatului de a reacționa pozitiv la pedeapsa aplicată, instanța a ținut cont și de vârsta acestuia, de atitudinea în fața organelor judiciare, precum și de dezideratul de a asigura cât mai rapid și mai eficient îndreptarea lui. Tocmai în acest scop instanța a optat judicios și pentru o modalitate de individualizare a executării pedepsei fără privare de libertate, pentru a asigura inculpatului - prin contactul cu familia, cu un mediu social normal - condiții necesare integrării sale în societate și într-o viață corectă.
Prin prisma celor menționate, Tribunalul a apreciat - ca nefondate - criticile celor trei apelanți, inclusiv în ceea ce privește apelul inculpatului care a beneficiat de o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege și privitor la care instanța de fond a apreciat corect că nu se justifică reținerea dispozițiilor art.74-76 Cod penal.
Împotriva acestei decizii,în termen legal, a declarat recurs inculpatul G, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate.
Examinând decizia atacată, în raport de criticile invocate care formal se încadrează în cazul de casare prevăzute de art.3859pct.14 Cod procedură penală, cât și din oficiu - potrivit dispozițiilor art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Din situația de fapt - corect reținută de ambele instanțe - rezultă că, La data de 06.11.2008, fiind ajutat de inculpatul care îl însoțea, inculpatul G, prin ruperea butucului de la ușa de acces, a pătruns în locuința părții vătămate din-, - 11,. 28, sector 3, de unde a sustras mai multe bunuri pe care le-a pus într-un rucsac ce i l-a dat inculpatului.
Critica vizând individualizarea pedepsei este privită de C ca fiind nefondată, constatându-se că pedeapsa de 6 ani închisoare, corespunde tuturor criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal, gravitatea faptei și periculozitatea socială a inculpatului determinându-se nu numai prin raportare la circumstanțele personale, ci și la elementele ce țin de materialitatea faptei ca atare.
Astfel, Curtea arată că împrejurările de felul celor enumerate în art.74 Cod penal au doar o aptitudine potențială de a constitui circumstanțe atenuante, ele putând fi recunoscute ca atare numai dacă, raportate la fapta săvârșită, privită în complexul conținutului ei concret, precum și la persoana inculpatului, se învederează suficient de semnificative pentru a determina stabilirea pedepsei sub minimul special.
Din fișa de cazier judiciar depusă la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul perseverează în activitatea infracțională, această împrejurare fiind dovedită de multiplele condamnări anterioare (toate pentru infracțiuni contra patrimoniului), dintre care șapte condamnări tot pentru infracțiuni de furt, iar una pentru o faptă de tâlhărie, cu închisoarea în regim penitenciar, însă acestea s-au dovedit a fi insuficiente pentru reeducarea inculpatului, astfel că având în vedere și circumstanțele reale de săvârșire a furtului, evidențiate ca atare în hotărârile instanțelor - de fond și de apel, precum și faptul că, deși inculpatul invocă în recurs o stare de sănătate precară, totuși, aceste maladii, nu l-au împiedicat să comită toate aceste fapte.
Mai mult, Curtea arată că prejudiciul a fost acoperit prin restituire nu prin bună voința inculpatului, ci a intervenției prompte a organelor de poliție, care au depistat inculpații în flagrant.
Reținând că circumstanțele personale ale inculpatului au fost deja valorificate de instanțele anterioare, Curtea constată că nu există temei pentru coborârea pedepsei sub limita aplicată.
Drept urmare, Curtea constată că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului, situată sub mediul prevăzut de lege (de la 3 la 15 ani), cu executare în regim de detenție, se învederează a asigura reeducarea sa, criteriile prevăzute de art.72 Cod penal fiind corect valorificate prin hotărârea atacată.
În raport de toate cele arătate și cum la examinarea din oficiu nu rezultă alte motive care să conducă la casarea hotărârilor, în temeiul art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge - ca nefondat - recursul inculpatului
Urmează a deduce din pedeapsa astfel aplicată, perioada prevenției pentru recurentul inculpat de la 6.11.2008, la zi.
Constatând că recurentul este cel care se află în culpă procesuală, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, Curtea îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Conform art.38515pct.1 lit.b cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 327/A/2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
Deduce prevenția de la 06.11.2008, la zi.
Obligă recurentul la 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care se avansează onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
-
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-G--II.
-
Red.-Jud.sect.3
Președinte:Piciarcă DumitrițaJudecători:Piciarcă Dumitrița, Găgescu Risantea, Lefterache Lavinia
