Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 109/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(23/2010)
DECIZIA PENALĂ NR. 109
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 20.01.2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.679 A din 10.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, cu delegația nr.- emisă de Baroul București, lipsind intimații părți vătămate, SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul inculpat declară că este de acord să fie asistat de avocatul din oficiu la judecarea recursului.
Constatând că nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu numit pentru recurentul inculpat solicită, în temeiul art. 3859pct.14 pr. pen. admiterea recursului, desființarea în parte a hotărârilor atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și rejudecând, reindividualizarea pedepsei de 6 ani închisoare, pe care o consideră mult prea aspră față de atitudinea inculpatului de recunoaștere și regret a faptelor, faptul că lucra fără carte de muncă anterior arestării, că partea vătămata nu s-a constituit parte civilă în cauza întrucât bunurile sustrase au fost restituite și are o situație familială grea.
Reprezentantul parchetului apreciază că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, situația de fapt este corect reținută, iar din probele administrate rezultă vinovăția acestuia cu privire la infracțiunile reținute, astfel că nu se impune redozarea pedepsei aplicate inculpatului și pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat declară că este de acord cu concluziile apărătorului din oficiu, regretă fapta și lasă soluția la aprecierea Curții.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr.679/A din 10.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, a fost respinsă cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, ca neîntemeiată.
A fost respins ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.496 din 15.10.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția de la 23.04.2009 la zi.
A fost obligat apelantul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut că prin sentința penală nr.496 din 15.10.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, în baza art. 208 alin.1-209 alin.1 lit.e, g și al.2 lit.b cu aplicarea art. 37 lit.b pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 208 alin.1-209 alin.1 lit.e, i și al.2 lit.b cu aplicarea art. 37 lit.b pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 20.p rap. la art. 27 al.1 din Legea 365/2002, cu aplicarea art. 37 lit.b pen. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit. b pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b pen.
În baza art. 350. pr. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88. pen. s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 23.04.2009 la zi.
În baza art. 112 lit.f raportat la art. 118 lit.e pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 300 lei.
S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 191 alin.1 pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În fapt, s-a reținut:
1. La data de 06.04.2009, în jurul orelor 21,00 pe când se afla la etajul 4 din complexul comercial, sector 3, zona, inculpatul a sustras geanta părții vătămate (cetățean chinez), însușindu-și astfel documente personale, un laptop marca HP, un telefon mobil marca Nokia și un walkman marca Sony.
C în cauză a fost depistat ulterior și a recunoscut comiterea faptei, detaliind felul în care a procedat după ce a părăsit magazinul având asupra sa geanta părții vătămate și conducând în teren organele de cercetare penală. și laptopul au fost vândute la, primul contra sumei de 50 lei, iar cel de-al doilea cu suma de 100 lei, telefonul mobil fiind vândut unei persoane necunoscute din zona Obor, contra sumei de 150 lei.
Organele de politie au recuperat dintre bunurile sustrase numai laptopul și accesoriile acestuia, restituindu-le ulterior părții vătămate pe bază de dovadă.
2. La data de 16.04.2009, în jurul orelor 15,00 - 15,30 în timp ce se afla în parcarea complexului comercial, sector 3, inculpatul a pătruns prin efracție în autoturismul părții vătămate și a sustras geanta acesteia, însușindu-și acte personale și bijuterii. Alături de aceste bunuri a mai sustras și un card BCR având pin-ul scris pe o hârtie, după care s-a deplasat la bancomatul agenției BCR unde a introdus cardul, încercând să retragă numerar, fapt ce nu a fost posibil însă, deoarece instrumentul bancar era expirat.
Situația de fapt anterior reținută a rezultat din declarațiile inculpatului prin care acesta a recunoscut în mod constant săvârșirea faptelor, declarații care s-au coroborat în condițiile art. 69. pr. pen. cu declarațiile părților vătămate și, precum și cu depozițiile martorilor, HG, el și.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a ținut seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite, de starea de recidivă postexecutorie, dar și de persoana inculpatului, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând schimbarea încadrării juridice în sensul de a nu se reține tentativa la infracțiunea prevăzută de Legea nr.365/2002, deoarece card-ul provine din geanta sustrasă pentru care s-a reținut infracțiunea de furt calificat, precum și redozarea pedepsei întrucât bunurile au fost recuperate și înapoiate părților vătămate, care nu s-au constituit părți civile.
Examinând hotărârea apelată, Tribunalul a constatat că apelul declarat de inculpat este nefundat.
Referitor la cererea formulată de inculpat de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, Tribunalul a constatat că sustragerea card-ului și apoi efectuarea unei operațiuni utilizând fraudulos cardul constituie două acțiuni diferite sancționate distinct de legea penală, respectiv infracțiunea de furt calificat și infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prevăzută de art. 27 al.1 din Legea nr. 365/2002.
Faptul că inculpatul nu a putut efectua retragerea de numerar întrucât card-ul sustras era expirat reprezintă o cauză care a împiedicat consumarea infracțiunii prevăzute de art. 27 al.1 din Legea nr. 365/2002, realizându-se doar tentativa la infracțiunea respectivă, neputându-se afirma că, în aceste condiții, tentativa infracțiunii de retragere frauduloasă de numerar este absorbită în infracțiunea de furt calificat.
S-a mai constatat că prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat pe parcursul procesului penal rezultând fără echivoc vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Tribunalul a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea pedepselor s-a ținut seama de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, așa încât instanța de fond a procedat la o judicioasă individualizare a pedepselor având în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările și modalitatea de comitere, precum și persoana inculpatului care a avut o atitudine sinceră, dar care este recidivist postexecutoriu. Cât privește recuperarea parțială a prejudiciului, s-a apreciat că nu s-a datorat stăruinței inculpatului, ci activității organului de cercetare penală.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, fără să expună motivele.
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul recurentului a invocat cazul de casare prevăzut de art.3859pct.14 pr. pen. solicitând reindividualizarea pedepselor, considerându-le mult prea aspre față de atitudinea de recunoaștere și regret a faptelor, de împrejurarea că inculpatul lucra anterior arestării, chiar dacă nu era angajat cu carte de muncă, că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă și că inculpatul are o situație familială grea.
Examinând cauza în temeiul art.3856alin.1 și 2. pr. pen. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Deși recursul nu a fost motivat în termen, având în vedere că s-a invocat unul din cazurile de casare ce pot fi analizate din oficiu, Curtea va examina critica formulată de inculpat.
Se constată, sub acest aspect, că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepselor, cu respectarea criteriilor prevăzute de art.72 pen.
Împrejurările favorabile invocate de către recurent au fost avute deja în vedere la individualizarea pedepselor și au determinat orientarea acestora către minimul special, precum și neaplicarea niciunui spor de pedeapsă ca urmare a contopirii pedepselor aplicate pentru fiecare din cele trei infracțiuni, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în cauza de față.
Reducerea cuantumului acestor pedepse nu se impune, pe de o parte, raportat la gradul de pericol social al faptelor, care este unul ridicat în ciuda valorii mai reduse a prejudiciului, având în vedere modalitatea de comitere a acestora (în loc public, prin efracție, fiind sustrase inclusiv acte de identitate și un card bancar, reținând, de asemenea, încercarea inculpatului de a utiliza la un bancomat cardul sustras pentru a retrage o anumită sumă de bani), iar pe de altă parte, raportat la datele ce-l caracterizează pe inculpat.
Așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar acesta a fost condamnat anterior prin alte patru sentințe penale rămase definitive pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și a comis infracțiunile din prezenta cauză în stare de recidivă postexecutorie, ceea ce constituie o cauză de agravare a pedepsei care, potrivit art.39 alin.4 pen. ar putea din acest motiv să fie orientată către maximul special, existând posibilitatea adăugării și unui spor de pedeapsă.
În ceea ce privește situația socio-familială a inculpatului, trebuie precizat în primul rând că deși a invocat anumite aspecte inculpatul nu le-a dovedit, iar în al doilea rând, că datorită circumstanțelor reale dar și a circumstanțelor personale (așa cum au fost expuse mai sus), existența unui loc de muncă anterior arestării în prezenta cauză, ca și dificultățile familiei inculpatului nu ar putea dobândi, în ansamblul criteriilor de individualizare, o pondere care să determine reducerea pedepselor stabilite prin hotărârea instanței de fond și menținute prin decizia instanței de apel.
Drept urmare, neputându-se constata nici incidența altor cazuri de casare din cele prevăzute de art.3859alin.3 pr. pen. care ar putea fi luate în considerare din oficiu, în temeiul art.38515pct.1 lit.b pr. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, iar în baza art.192 alin.2 pr. pen. va obliga recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.679 din 10.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.
Deduce prevenția de la 23.04.2009 la zi.
Obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /Dact. /2 ex.
- - jud.:;.
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru