Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1308/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 7796/301/2009
2193/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1308
Ședința publică din data de 28 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Băjan Vasile
JUDECĂTOR 3: Stan
GREFIER - G
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de recurenții-inculpați și împotriva deciziei penale nr. 483 /A din data de 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, personal în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu cu delegația nr. -/21.09.2009 și recurentul-inculpat, personal în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu cu delegația nr. -/21.2009 lipsind intimatele - părți-vătămate și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei penale nr. 4830 /A din data de 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, casarea deciziei penale și în temeiul art. 76 alin. 1 lit. c raportat la art. 74 alin. 1 lit. b, c, aplicarea unei pedepse sub cuantumul dispus prin sentința penală.
Să se aibă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care este căsătorit, are un domiciliu stabil, iar la data săvârșirii faptei se afla sub influența tratamentului cu methadonă.
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale, și redozarea pedepsei în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 1 alin. 1 pct. 14, având în vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a regretat și recunoscut fapta, are un domiciliu stabil, un copil în întreținere și dorește să se reintegreze în societate.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că s-a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, având în vedere natura și gravitatea faptei de furt calificat, cum și perseverența infracțională a inculpaților, iar la momentul săvârșirii faptei inculpații erau consumatori de droguri.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Recurentul-inculpat arată că lasă la aprecierea instanței, fiind de acord cu susținerile apărătorului din oficiu.
Recurentul-inculpat arată că de acord cu susținerile apărătorului din oficiu.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.370/15.07.2009, Judecătoria Sectorului 3 B, în baza art.334 Cod de procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpaților și la punctul 1 din rechizitoriu din infracțiunea prevăzută de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a, e, g, i Cod penal cu aplic. art.37 al.1 lit.b Cod penal (inculpatul ), respectiv art. 37 al. 1 lit. a (inculpatul ) în infracțiunea prevăzută de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplic, art. 37 al. 1 lit. b Cod penal (inculpatul ), respectiv art.37 al.1 lit.a (inculpatul ).
În baza art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a, g, i Cod penal cu aplic. art.37 al.1 lit.b Cod penal și art.74 al.1 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie, cu reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare (fapta de la pct. 1 din rechizitoriu).
În baza art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a, i Cod penal cu aplic. art.37 al.1 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta de la pct. 2 din rechizitoriu).
S-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat inculpatul în speță se află în concurs real de infracțiuni, conform art.33 lit. a Cod penal.
În baza art.33 lit.a Cod penal și art.34 al.1 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite în speță, inculpatul urmând să execute ca pedeapsă rezultantă pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata detenției preventive în prezenta cauză din data de 05.04 2009 și de la 23.04.2009 la zi.
În baza art.350 al.1 Cod pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a, g, i Cod penal cu aplic. art.37 al.1 lit.a Cod penal și art.74 al.1 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie, cu reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare (fapta de la pct. 1 din rechizitoriu).
În baza art.864al.1 Cod penal raportat la art.83 al.1 Cod penal, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 494/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a II-a Penală, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a, i Cod penal cu aplic. art.37 al.1 lit.a Cod penal și art.74 al.1 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie, cu reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare (fapta de la pct. 2 din rechizitoriu).
În baza art.864al.1 Cod penal raportat la art.83 al.1 Cod penal, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 494/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani închisoare.
S-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta se află în concurs real de infracțiuni, conform art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art.33 lit.a Cod penal și art.34 al.1 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta, inculpatul având de executat ca pedeapsă rezultantă pedeapsa cea mai grea de 6 (sase) ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata detenției preventive în cauza soluționată prin sentința penală nr. 494/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, de la 25.09.2007 la 26.09.2007, precum și durata detenției preventive în prezenta cauză din data de 05.04 2009 și de la 23.04.2009 la zi.
În baza art.350 al.1 C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
S-a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe in proces ca parte vătămată.
În baza art.118 al.1 lit.b Cod pr.pen. s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpați a foarfecii metalice folosite la săvârșirea faptei de la punctul 1 din rechizitoriu și ridicate de organele de poliție conform procesului-verbal de la 9 dup.
În baza art.191 alin.1 Cod pr.pen. inculpații și au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600 lei fiecare, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 600 lei, s-a avansat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, din examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză, prima instanță a reținut, sub aspectul împrejurărilor faptice ale cauzei, că la data de 04.04.2009, în jurul orei 2230, inculpații și au intrat în scara blocului de pe-, după ce în prealabil au sunat la interfon, la diverse apartamente, până li s-a deschis ușa de acces. Cei doi aflaseră de la o cunoștință că între etajele 8 și 9 ale imobilului, pe scara blocului, se află două biciclete, una de copil și una de adult, și intenționau să sustragă bicicleta de copil, la propunerea inculpatului, pentru aof ace cadou fiicei acestuia, inculpatul acceptând această propunere. În acest scop, inculpații au urcat cu liftul până la etajul 8 și, la locul indicat, au găsit cele două biciclete legate cu un cablu de un grilaj metalic. După ce s-au asigurat că nu îi vede nimeni, inculpatul i-a dat inculpatului o foarfecă de tăiat metal pe care o avea asupra sa, iar acesta a tăiat cablul cu care erau asigurate cele două biciclete și i-a dat inculpatului bicicleta de copil, returnându-i totodată și foarfeca. Inculpatul a început să coboare cu bicicleta asupra sa pe scări, iar inculpatul, care a auzit niște zgomote, a luat liftul. În momentul în care a ieșit din lift, la parter, inculpatul a fost oprit și legitimat de lucrători de poliție din cadrul Secției 12 care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îi observaseră pe inculpați pe B-dul - -, înainte de a pătrunde în scara blocului și, apreciind că au un comportament suspect și văzând că inculpatul a ascuns o foarfecă de tăiat metal în mâneca a bluzei de trening pe care o purta, au trecut la supravegherea și urmărirea celor doi. Ulterior, la etajul 1 al blocului a fost depistat și inculpatul care, auzind zgomote, reușise să ascundă bicicleta în de gunoi dintre etajele 3 și 4, iar foarfeca de tăiat metal sub covorașul din fața ușii apartamentului 9 de la etajul 2, unde bunurile respective au fost găsite de organele de poliție, la indicațiile inculpatului. Proprietarul bicicletei sustrase, marca, în valoare de aproximativ 280 lei, a fost identificat în persoana părții vătămate, căreia i-a fost restituit bunul pe bază de dovadă.
La data de 23.04.2009, în jurul orei 1315, inculpații și, au intrat în scara blocului 3. de pe -, cu intenția de a sustrage bunuri dintr-o boxă aflată la subsol, în care inculpatul pătrunsese inițial singur, în cursul aceleiași zile, pregătind două geamantane cu diverse bunuri, apelând apoi la inculpatul pentru a le transporta împreună. Accesul în scara blocului era liber, sistemul interfon fiind defect. Cei doi au fost observați de martora, care se afla în holul blocului, pe cale să intre în locuința sa de la parter. Pentru a nu părea suspecți, inculpații au urcat cu liftul la etajele superioare și abia apoi au coborât la subsolul blocului, unde inculpatul, cu ajutorul unei bucăți de fier găsită pe jos, a spart lacătul ce asigura ușa boxei respective și a pătruns în interior unde se aflau cele două geamantane conținând obiecte vestimentare, respectiv 4 geci, un sacou și o jachetă, și în care a mai introdus un aparat de tăiat gresia, un casetofon și un cort. Fiecare inculpat a luat câte un geamantan și au părăsit scara blocului, inculpatul pe ușa din față, pe care intraseră, iar inculpatul pe ușa din spate a blocului, fiind observat de martora, de pe fereastra apartamentului său de la parter. În cursul aceleiași zile, în jurul orei 15, inculpații au fost depistați de organele de poliție în timp ce se deplasau pe B-dul - -, cu cele două geamantane asupra lor. Proprietara boxei din care au fost sustrase bunurile a fost identificată în persoana numitei, căreia i-au fost restituite bunurile, pe bază de dovadă, valoarea acestora fiind estimată la aproximativ 1500 lei.
Având în vedere că această faptă săvârșită la 04.04.2009 în scara unui bloc prevăzută cu sistem interfon, accesul nefiind așadar liber, instanța a constatat că nu se justifică reținerea agravantei speciale legale prevăzute de art. 209 al. 1 lit. e Cod penal privind săvârșirea faptei într-un loc public, nefiind îndeplinite condițiile art. 152 Cod penal pentru a se considera că fapta a fost săvârșită în public, motiv pentru care în baza art. 334.C.P.P. a schimbat încadrarea juridică reținută în rechizitoriu cu privire la această faptă, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 209 al. 1 lit. e Cod penal.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 36 dup), a rezultat că acesta a suferit mai multe condamnări anterioare, ultima prin sentința penală nr. 850/13.04.2006 a Judecătoriei Sectorului 3 B, definitivă prin nerecurarea deciziei penale nr. 562/09.06.2006 a Tribunalului București - Secția I Penală, prin care i-a fost aplicată o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea în concurs real a două infracțiuni, una de furt calificat și una de tentativă la furt calificat. Inculpatul a executat această pedeapsă de la data de 26.02.2006, până la data de 12.09.2008 la care a fost liberat condiționat prin sentința penală nr. 1505/2008 a Judecătoriei Slobozia, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 166 zile închisoare. Această pedeapsă fiind considerată integral executată la data de 25.02.2009, data definitivării liberării condiționate, faptele din prezenta cauză, comise la data de 04.04.2009, respectiv 23.04.2009, au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, motiv pentru care instanța de fond a reținut și dispozițiile art. 37 al. 1 lit. b Cod penal, pentru care inculpatul a fost condamnat în speță.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 104 dup), a rezultat că acesta a fost anterior condamnat prin sentința penală nr. 494/24.04.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, definitivă prin neapelare la data de 06.05.2008, la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere executării pe un termen de încercare de 6 ani, pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri, faptele ce fac obiectul prezentei cauze, comise la data de 04.04.2009, respectiv 23.04.2009, fiind săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, motiv pentru care instanța de fond a reținut și dispozițiile art. 37 al. 1 lit. a Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă fixate de lege (închisoare de la 3 la 15 ani), gradul de pericol social concret mediu, dedus din împrejurările comiterii faptelor, respectiv din aceea că inculpații au acționat împreună, săvârșind ambele fapte prin efracție, dar și din întinderea modică a prejudiciului cauzat, de altfel acoperit integral prin recuperarea bunurilor sustrase. S-a ținut seama totodată și de circumstanțele personale ale inculpaților, consumatori de droguri, potrivit propriilor declarații, fără un loc de muncă stabil sau alte surse licite de venituri și cunoscuți cu antecedente penale, inculpatul suferind numeroase condamnări anterioare pentru fapte de același gen, îndreptate împotriva patrimoniului, iar inculpatul săvârșind faptele în termenul de încercare al unei condamnări pentru trafic de droguri cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar și de împrejurarea că fapta din data de 23.04.2009 a fost comisă la scurt timp după ce inculpații fuseseră depistați cu ocazia sustragerii bicicletei din data de 04.04.2009, pe numele lor fiind formulată propunere de arestare preventivă, respinsă la acel moment de Judecătoria Sectorului 3 B, inculpații persistând așadar în activitatea infracțională cu toate că împotriva lor erau în curs proceduri judiciare, perspectiva angajării răspunderii penale pentru fapta din data de 04.04.2009 fiind insuficientă pentru a inhiba comportamentul lor cu caracter penal. S-a avut în vedere totodată contribuția efectivă a fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor, cei doi având o contribuție similară în cazul sustragerii bicicletei, insă, în cazul spargerii boxei, contribuția inculpatului fiind net superioară, atât din punct de vedere moral, el având inițiativa, cât și din punct de vedere al operațiunilor executate. De asemenea, s-a ținut seama de atitudinea inculpaților în cursul procesului penal, în general fiind sinceri și cooperând cu organele judiciare, mai puțin inculpatul care, în privința faptei din data de 23.04.2009, deși a recunoscut în mod constant propria contribuție, pe parcursul cercetărilor a prezentat o versiune a faptei, în care contribuția inculpatului era mult diminuată, insistând în această versiune, deși susținerile sale erau în mod evident necorespunzătoare adevărului, iar în fața instanței a fost audiat îndelung, dându-i-se posibilitatea să revină și să prezinte faptele astfel cum s-au desfășurat în realitate, posibilitate de care nu a profitat, alegând să îngreuneze cercetarea judecătorească. Pentru aceste argumente, instanța fondului a reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74 alin.1, lit.c Cod penal, în favoarea inculpatului, în ceea ce privește ambele fapte, iar în favoarea inculpatului doar în ceea ce privește fapta din 04.04.2009, cu privire la care atitudinea sa a fost, într-adevăr, sinceră și cooperantă.
Apelurile declarate de cei doi inculpați împotriva acestei sentințe au fost respinse, ca nefondate, prin decizia penală nr.483/A/25.08.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală; a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților; s-a dedus prevenția inculpatului de la 25.09.2007 la 26.09.2009, din 05.04.2009 și de la 23.04.2009 la zi, iar pentru inculpatul s-a dedus prevenția din data de 05.04.2009 și de la 23.04.2009 la zi; au fost obligați inculpații la câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Criticile apelanților inculpați s-au referit la greșita individualizare a pedepselor, solicitând o reducere a cuantumului acestora.
Instanța de apel - examinând apelurile inculpaților - a constatat că s-a reținut corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptelor, din materialul probator administrat pe parcursul procesului penal (declarațiile părților vătămate, procesele verbale de depistare a inculpaților, procesele verbale de cercetare la fața locului cu planșele fotografice aferente, procesele verbale de conducere în teren, procesele verbale de recunoaștere după fotografii, raportul de constatare tehnico-științifică declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților) rezultând fără echivoc vinovăția inculpaților cu privire la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Tribunalul a constatat că instanța de fond a procedat la o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate având în vedere gradul de pericol social concret al faptelor dedus din împrejurările comiterii acestora, respectiv inculpații au acționat împreună, săvârșind ambele fapte prin efracție, dar și din întinderea modică a prejudiciului cauzat, precum și circumstanțele personale ale inculpaților care sunt recidiviști, inculpatul suferind numeroase condamnări anterioare pentru fapte de același gen, îndreptate împotriva patrimoniului, iar inculpatul săvârșind faptele în termenul de încercare al unei condamnări pentru trafic de droguri cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar care au avut o atitudine sinceră, cu excepția inculpatului în privința faptei din data de 23.04.2009, fiind reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 al.1 lit.c Cod penal și coborându-se pedepsele sub minimul special prevăzut de lege în raport de dispozițiile art. 80 al.2 Cod penal.
Pentru aceste argumente, instanța de control judiciar a apreciat că pedepsele aplicate sunt de natură să asigure realizarea scopului pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
De asemenea, instanța de fond a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 33 lit.a Cod penal rap. la art. 34 al.1lit. b Cod penal și art. 86 ind.4 al.1 Cod penal rap. la art. 83 Cod penal.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, prin invocarea cazului de casare prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală.
Ambii inculpați susțin că pedepsele aplicate sunt prea severe, prin raportare la circumstanțele personale ale fiecăruia și la poziția procesuală sinceră avută pe parcursul procesului penal.
Curtea, examinând - potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală - recursurile inculpaților, având în vedere și cazul de casare invocat, cum și din oficiu, constată că acestea nu sunt întemeiate.
Ambele instanțe au examinat temeinic împrejurările faptice ale cauzei, prin prisma mijloacelor de probă administrate în cauză și care se coroborează cu poziția procesuală, în general sinceră, a inculpaților (motiv pentru care s-a și reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.c Cod penal), așa încât, sub aspectul stabilirii vinovăției inculpaților și încadrării juridice a faptelor, nu există motive de nelegalitate.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor și întinderea cuantumului acestora, se constată de asemenea că ambele instanțe au aplicat justificat și întemeiat dispozițiile art.72 Cod penal, reținând în favoarea inculpaților dispozițiile art.74 alin.1 lit.c Cod penal, dar au respectat și cerințele art.52 Cod penal.
Inculpații au comis infracțiuni de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (inculpatul ) și postcondamnatorie (inculpatul ), după o minuțioasă pregătire și "dotați" cu uneltele necesare pentru a reuși în sustragerea bunurilor (foarfece de tăiat metal și geamantane), intrând în incinta unor blocuri, deși accesul era restricționat, prin instalarea interfonului.
Invocarea poziției procesuale cooperante, deși reală pentru inculpatul (mai puțin pentru inculpatul care a oscilat în relatarea modalității de comitere), ori a circumstanțelor personale ale fiecărui inculpat,sau a faptului că la momentul comiterii se aflau sub influența consumului de droguri (ignorând chiar și în această susținere disp.art.49 Cod penal) nu pot constitui motive suficiente pentru o redozare a pedepselor.
Pedeapsa rezultantă pentru inculpatul se află puțin peste minimul special prevăzut de lege (3 ani și 6 luni), iar pentru inculpatul aceasta este de 5 ani închisoare, doar ca efect al revocării suspendării sub supraveghere pentru o pedeapsă de 4 ani închisoare.
Astfel că se constată respectarea cerințelor art.72 și art.52 Cod penal, motiv pentru care nu se poate dispune o reindividualizare a pedepselor și cum din oficiu nu se constată motive de nelegalitate a hotărârilor, urmează ca - potrivit art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală - recursurile inculpaților să fie respinse, ca nefondate.
Urmează ca - potrivit art.38517alin.4 Cod procedură penală, să fie dedusă prevenția inculpaților din data de 05.04.2009; de la 23.04.2009, la zi, precum și perioada executată de la 25.09.2007 la 26.09.2007, pentru inculpatul; de la 05.04.2009 și de la 23.04.2009 la zi pentru inculpatul.
Urmează a face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală și a art.69 din Legea nr.51/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 483/A din data de 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din 5.04.2009, reținerea și arestarea preventivă de la 23.04.2009 la zi și perioada executată de la 25.09.2007 la 26.09.2007, iar din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din 5.04.2009 și reținerea și arestarea preventivă de la 23.04.2009 la zi.
Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei fiecare onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G
Red./08.10.2009
Dact./08.10.2009
Ex.2
Red.--
Red.-Jud.sect.3
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Băjan Vasile, Stan