Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 138/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 138
Ședința publică de la 13 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Elena Scriminți
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol fiind pronuntarea asupra recursului penal, avand ca obiect "furt calificat (art.208-209 Cod penal)", promovat de catrePARCHETUL DE PE TRIBUNALULși de catreinculpatul -impotriva deciziei penale nr.97 din 20.02.2007, pronuntata de Tribunalul I, in dosarul nr.13467/2006.
La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.
Procedura completa.
La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.
Procedura completa.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 28.02.2008, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte din prezenta decizie, cand din lipsa de timp pentru deliberari, instanta a amanat pronuntarea la data de 06.03.2008 și apoi pentru azi 13.03.2008, cand,
INSTANTA DE JUDECATA
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr. 1189/3 iulie 2006 Judecătoriei Pașcani, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208, 209 alin. 1 lit. g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea prev. de art. 208, 209 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal) și cu aplicarea art. 74 lit. c și 76 Cod penal.
În baza art. 86 ind. 4 Cod penal s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 278/7 martie 2001 Judecătoriei Pașcani urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa de 6 luni, în total 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a,b,c,e Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală inculpatul a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 208, 209 alin. 1 lit. a, Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
S-a respins acțiunea civilă formulată de părțile vătămate -, și.
În baza art. 118 lit. d Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 200 RON.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut următoarele:
Într-o noapte din luna aprilie 2003 inculpatul s-a deplasat la locuința părților vătămate -, și, situat în municipiul P, pe str. - și, prin escaladarea balconului a pătruns în această locuință de unde a sustras un abric de tâmplărie.
În aceeași noapte inculpatul, s-a întâlnit cu inculpatul care neștiind că bunul provine din furt, l-a ajutat pe inculpatul să-l transporte cu un taxi condus de la locuința numitului, iar a doua zi abricul a fost vândut numitului.
Această situație de fapt reținută din coroborarea declarațiilor inculpatului (acesta a recunoscut săvârșirea faptei de furt și a precizat că a sustras singur abricul nefiind ajutat de inculpatul și nu i-a spus acestuia din urmă că abricul este furat) și a declarațiilor martorilor audiați în cauză.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța a stabilit că în drept, fapta acestuia, care într-o noapte din luna aprilie 2003 pătruns prin escaladarea balconului, în locuința părților vătămate -, și de unde a sustras un abric, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1, lit. g, i Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1, lit. a, g, i Cod penal având în vedere că acesta a săvârșit singur fapta de furt, urmând să fie condamnat la pedeapsa închisorii.
Având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei de furt, instanța a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal.
S-a reținut totodată că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal, în cursul termenului de încercare a unei pedepse de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 278/7.03.2001, motiv pentru care instanța a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt.
Deși din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta a suferit mai multe condamnări pentru săvârșirea unor infracțiuni concurente cu infracțiunea de furt pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință, instanța a apreciat că nu se poate pronunța asupra modificării pedepsei având în vedere că instanța competentă să se pronunțe asupra modificării pedepsei este așa cum prevăd disp. art. 449 alin. 2 Cod procedură penală, instanța de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în speță Judecătoria Iași.
În temeiul art. 110 lit. d Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 200 lei RON, reprezentând suma de bani obținută de acesta prin vânzarea abricului.
În ceea ce privește acțiunea civilă, instanța a reținut că fiecare parte vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000.000 lei ROL reprezentând contra valoarea bunului sustras de inculpat.
Cum din coroborarea probelor administrate în cauză a fost dovedit faptul că inculpatul a sustras doar un abric de la locuința părților vătămate, abric ce a fost restituit acestora, s-a apreciat că pretențiile părților civile nu sunt justificate și, ca urmare, acțiunea civilă a fost respinsă.
Cu privire la alte bunuri reclamate de părțile vătămate că ar fi fost furate în aceeași noapte, instanța a reținut că așa cum rezultă din rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei pentru efectuarea de cercetări în vederea identificării martorilor.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani în care se menționează că instanța a interpretat greșit materialul probator și a omis să îi ia în considerare probele administrate în
prima fază a procesului penal, probe ce se coroborau cu cele administrate în cursul judecății și care dovedeau cu certitudine participarea inculpatului la comiterea in fracțiunii de furt calificat, alături de coinculpatul -, soluția de achitare fiind netemeinică și nelegală.
Referitor la inculpatul se apreciază că soluția primei instanțe este nelegală sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului pedepsei aplicate și reținerii greșite a unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului cât și în ce privește omisiunea de a clarifica antecedența penală a acestuia în condițiile în care datele privind antecedentele sale penale nu au fost actualizate iar fișa de cazier existentă la dosar a fost comunicată instanței în cursul primei judecăți în fond a cauzei, respectiv la data de 27 aprilie 2005.
Au declarat apel și partea civilă și inculpatul -.
Inculpatul critică sentința pentru netemeinicie în ce privește modalitatea de contopire a pedepselor și solicită a se constata concurența dintre infracțiunea dedusă judecății și infracțiunile pentru care a fost condamnat aceste sentințe și cere aplicarea art. 36 alin. 2 Cod penal.
Partea civilă, arată că prima instanță în mod greșit a stabilit că prejudiciul a fost recuperat prin restituirea bunului sustras deoarece inculpații i-au sustras mai multe bunuri pe care le deținea în coproprietate cu și și care au fost indicate cu lista depusă la dosar, în valoare totală de 50.000.000 lei vechi, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză.
Prin decizia penală nr. 97/20 februarie 2007 Tribunalului Iașia fost respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 1189/3 iulie 2006 Judecătoriei Pașcani.
Au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani și inculpatul - împotriva aceleiași sentințe care a fost desființată în parte în latura penală și rejudecând:
S-a majorat pedeapsa stabilită inculpatului prin sentința apelată de la 6 luni închisoare la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit. g, i cu aplicarea art.74 lit. c, art.76, art.37 lit. a Cod penal.
S-a constatat că infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 al.1 lit. a cu aplicarea art.37 lit. b,art.74,76 Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin 574/16.05.2001 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin decizia penală 298/16.04.2002 a Curții de APEL IAȘI este concurentă cu infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.208, 209 lit. a, g, i cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal pentru care a fost condamnat prin sentința penală 278/7.03.2001 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare la pedeapsa de 3 ani închisoare, această din urmă infracțiune fiind concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin 655/15.04.1998 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare, sentința penală 430/28.04.1999 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare și sentința penală 349/3.09.1998 a Judecătoriei Tîrgu N, definitivă prin decizia penală 88/AP/4.02.1999 a Tribunalului Neamț.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 278/2001 a Judecătoriei Pașcani în pedepsele de:
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.208, 209 lit. a,g,i cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal.
5 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.221 Cod penal stabilită prin sentința penală 349/1998 a Judecătoriei Tîrgu
10 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 lit. g cu aplicarea art.74,76 Cod penal.
1 an și 4 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 lit. g,i cu aplicarea art. 74,76 Cod penal stabilite inculpatului prin sentința penală 655/1998 a Judecătoriei Pașcani.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare stabilită inculpatului prin sentința penală 430/1999 a Judecătoriei Pașcani în pedepsele de:
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.208, 209 lit. a,g,i cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal.
- pedepsele stabilite inculpatului prin sentința penală 655/1998 a Judecătoriei Pașcani și sentința penală 349/1998 a Judecătoriei Tîrgu N arătate la literele B-D.
S-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante stabilite prin sentința penală 278/2001 a Judecătoriei Pașcani.
În baza art.36 al.2 rap. la art.33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele menționate la literele A-E din decizia de față cu pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală 574/2001 a Judecătoriei Pașcani în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86 ind.1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pentru o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a sentinței penale 278/2001 a Judecătoriei Pașcani.
S-au obligațiile stabilite inculpatului prin sentința penală 278/2001.
S-a constatat că infracțiunea din prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală 189/7.02.2005 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin decizia penală 433/31.05.2005 a Tribunalului Iași și sentința penală 402/16.03.2005 a Judecătoriei Pașcani,definitivă prin decizia penală 494/14.06.2005 a Tribunalului Iași,toate aceste infracțiuni fiind comise înlăuntrul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei stabilite la litera
S-au repus în individualitatea lor pedepsele stabilite inculpatului prin:
- sentința penală 189/2005 a Judecătoriei Pașcani în pedepsele de:
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 al.1 lit. a,e,g,i, cu aplicarea art.41 al.2 și art.37 lit. a Cod penal.
3ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.192 al.2 cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 al.1 lit. g cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 al.1 lit. g cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 al.1 lit. a cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
- pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin 278/2001 a Judecătoriei Pașcani.
- sentința penală 402/2005 a Judecătoriei Pașcani în pedepsele de:
3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.208 al.1,209 al.1 lit. a,g cu aplicarea art.75 lit. c, art.37 lit. a Cod penal.
- pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin 278/2001 a Judecătoriei Pașcani
În baza art.36 al.1 raportat la art.33 lit. a,34 lit. b Cod penal s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită inculpatului în cauză cu pedepsele menționate la literele G,H,I,J,K,L în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o sporește cu 1 an închisoare, rezultând pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art.86 ind.4 s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de la litera F din prezenta decizie,inculpatul urmând să execute această pedeapsă în întregime și alături de pedeapsa stabilită la litera
Total pedeapsă de executat pentru inculpatul: 7 ani închisoare.
S-a scăzut din pedeapsă durata deja executată de la 29.11.1997 până la 28.10.1998,de la 20.08.2002 până la 17.01.2003 și de la 16.09.2003 la zi.
S-au anulat mandatele de executare emise în baza sentinței penale 805/2006, 189/2005 și 402/2005 ale Judecătoriei Pașcani și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform deciziei de față.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală a fost obligată partea civilă să plătească suma de 40 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.189,192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile determinate de soluționarea apelurilor declarat de Parchet și inculpatul au rămas în sarcina statului,incluzând și onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpați în sumă de 200 RON ce vor fi suportate din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut următoarele:
Pentru a stabili situația de fapt expusă instanța de fond a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptele comise, împrejurările comiterii acestora și persoana făptuitorilor, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de disp.art. 208 alin.1-209lit. g și i Cod penal, cu aplicarea disp.art.37 lit.a Cod penal fiind corect reținută de instanța de fond, pe baza unui ansamblu probator concludent, legal administrat și judicios evaluat, calificarea juridică a faptei comise fiind legal efectuată.
Astfel, din coroborarea materialului probator ( plângerea și declarațiile părților vătămate, procesul-verbal de confruntare și de recunoaștere din grup a inculpatului, declarațiile martorilor, și declarațiile inculpaților) a rezultat că într-o noapte din luna aprilie 2003 inculpatul a pătruns prin escaladarea balconului în locuința părților vătămate -, și, situată pe str. - - din municipiul P, de unde a sustras un abric de tâmplărie; în aceeași noapte, împreună cu inculpatul au transportat bunul sustras cu un taxi până la locuința numitului iar a doua zi abricul a fost vândut numitului pentru suma de 2.000.000 lei.
În cursul urmăririi penale bunul sustras a fost ridicat de organele de poliție de la cumpărătorul de bună credință și restituit părților vătămate.
În condițiile în care ipoteza participării inculpatului la comiterea sustragerii se întemeia pe probe indirecte și elemente de fapt subiective - presupunerea că inculpatul ar fi avut cunoștință despre faptul că bunul era sustras, deși a negat constant acest fapt sau că datorită greutății abricul nu ar fi putut fi sustras de către o singură persoană - se apreciază că în mod corect instanța de fond a interpretat dubiile existente în favoarea inculpatului și a dispus achitarea sa în temeiul disp.art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală întrucât conform disp.art.66 Cod procedură penală in lipsa unor probe temeinice de vinovăție inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Ca urmare se constată neîntemeiate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani cu privire la soluția adoptată de instanța de fond sub acest aspect, faptul - confirmat de declarațiile martorilor invocați - că l-a ajutat pe autorul sustragerii să încarce bunul în taxi și l-a însoțit până la domiciliul martorului nefiind de natură a proba participarea sa la comiterea sustragerii bunului, iar îndoielile privind poziția subiectivă a inculpatului asupra provenienței acestui bun sunt insuficiente pentru se reține comiterea vreunui act de complicitate sau autorat, operând așa cum s-a reținut în favoarea inculpatului.
În ceea ce privește criticile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani referitoare la efectele circumstanței atenuante reținute de instanța de fond asupra cuantumului pedepsei aplicate acestuia pentru infracțiunea dedusă judecății, la modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante și la nerezolvarea situației antecedentelor penale ale inculpatului, se apreciază însă că acestea sunt întemeiate, sub acest din urmă aspect fiind întemeiate și motivele de apel invocate de inculpat.
Astfel, potrivit dispozițiilor ar.36 Cod penal "Dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art.33 și 34 Cod penal.
Dispozițiile art. 33 și 34 Cod penal se aplică și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat suferise și o altă condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă.
Dacă infractorul a executat în totul sau în parte pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile concurente."
concursul de infracțiuni, dispozițiile art. 33 Cod penal statuează că există concurs de infracțiuni atunci când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.
Analizând antecedentele penale ale petentului prin prisma dispozițiilor legale menționate se constată că instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu este competentă să efectueze contopirea pedepselor aplicate aceluiași inculpat pentru comiterea unor infracțiuni concurente cu aceea dedusă judecății, reținând că potrivit disp.art. 449 Cod procedură penală competența în acest caz revine instanței de executare, respectiv Judecătoriei Iași.
Dispozițiile art.449 alin.2 Cod procedură penală prin care se conferă instanței de executare competența de soluționare a cererilor de contopire a pedepselor aplicate, inclusiv pentru infracțiuni concurente, se referă la cazurile în care modificările de pedepse intervin în faza de executare a hotărârilor și nu în cursul judecății, relevant în acest sens fiind și elementul de tehnică legislativă adoptat, respectiv includerea de către legiuitor a textului menționat în titlul III ce reglementează executarea hotărârilor penale, secțiunea referitoare la schimbările ce pot interveni în executarea unei hotărâri ca urmare a modificării unei pedepse, în situațiile expres prevăzute de art.449 alin.1 Cod procedură penală.
Ca urmare, constatând că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă de inculpat în concurs real cu alte infracțiuni pentru care a fost condamnat prin hotărâri anterioare, instanța de fond avea obligația rezolvării antecedentelor penale ale inculpatului și soluționării cererii de contopire a pedepselor, cu atât mai mult cu cât potrivit disp.art.72 și art.80 Cod penal la individualizarea cuantumului pedepsei aplicabile pentru comiterea infracțiunii ce a constituit obiectul prezentei cauze, instanța de fond trebuia să aibă în vedere ansamblul activității infracționale comise de inculpat precum și existența unui concurs între cauzele de agravare - pluralitatea de infracțiuni - și circumstanțele atenuante reținute.
Față de considerentele expuse, în temeiul disp.art.379 pct.1 lit. a Cod procedură penală vor fi admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani și inculpatul, sentința primei instanțe urmând a fi desființată în parte în latură penală sub aspectul individualizării cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății precum și al stabilirii pedepsei rezultante ca urmare a contopirii acesteia cu pedepsele aplicate pentru comiterea unor infracțiuni concurente.
Rejudecând cauza în limitele menționate se apreciază că în raport de împrejurările comiterii faptei - pe timp de noapte, prin escaladare - de starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul la data săvârșirii precum și de pluralitatea de infracțiuni reținută, sancțiunea de 6 luni închisoare aplicată de prima instanță este insuficientă pentru realizarea scopului pedepsei prev. de art.52 Cod penal, în condițiile în care deși a beneficiat de clemența legii inculpatul manifestă în continuare dezinteres pentru respectarea normelor legale de conduită socială prin comiterea unor noi infracțiuni, considerent pentru care va majora cuantumul pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat dedusă judecății prev. de art.208-209 alin.1 lit. g și i Cod penal cu aplicarea disp.art.74 lit. c și art. 37 lit. a Cod penal, de la 6 luni la doi ani închisoare.
Analizând antecedentele penale în raport de data săvârșirii infracțiunii deduse judecății se constată că prezenta faptă a fost comisă de inculpatul în concurs real cu infracțiunile pentru care a fost condamnat Sentința penală nr.189/7.02.2005 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia penală nr. 433/31.05.2005 a Tribunalului Iași și Sentința penală nr. 402/16.03.2005 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia penală nr.494/14.06.2005 a Tribunalului Iași, toate aceste infracțiuni fiind comise înlăuntrul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei stabilit prin Sentința penală nr.27807.03.2001 Judecătoriei Pașcani definitivă prin neapelare.
De asemenea se constată că infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 alin.1 lit. a cu aplicarea art.37 lit. b, art.74,76 Cod penal pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin Sentința penală nr.574/16.05.2001 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia penală nr.298/16.04.2002 a Curții de APEL IAȘI este concurentă cu infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.208,209 lit. a, g, i cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal. pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr.278/7.03.2001 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare la pedeapsa de 3 ani închisoare, această din urmă infracțiune fiind concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin Sentința penală nr.655/15.04.1998 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare, Sentința penală nr.430/28.04.1999 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare și Sentința penală nr.349/3.09.1998 a Judecătoriei Tîrgu N, definitivă prin Decizia penală nr.88/AP/4.02.1999 a Tribunalului Neamț.
Ca urmare, având în vedere dispozițiile art.36 alin.2 Cod penal rap.la art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, pedepsele rezultante aplicate inculpatului prin Sentințele penale nr.278/07.03.2001 a Judecătoriei Pașcani, nr.430/28.04.1999 a Judecătoriei Pașcani, nr.655/15.04.1998 a Judecătoriei Pașcani, 349/03.09.1998 a Judecătoriei Tg. N vor fi descontopite în pedepsele componente, fiind repuse în individualitatea lor.
În baza disp.art.86 ind.5 Cod penal va fi anulată suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.27807.03.2001 a Judecătoriei Pașcani.
În baza art.36 alin.2 raportat la art.33 lit. a,art.34 lit. b Cod penal pedepsele menționate vor fi contopite cu pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr.574/2001 a Judecătoriei Pașcani în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și în baza art. 86 ind.1 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pentru o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive Sentinței penale nr.278/2001 a Judecătoriei Pașcani.
Constată că infracțiunea din prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr.189/7.02.2005 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia penală nr. 433/31.05.2005 a Tribunalului Iași și Sentința penală nr.402/16.03.2005 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia penală nr.494/14.06.2005 a Tribunalului Iași, toate aceste infracțiuni fiind comise de inculpat înlăuntrul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei stabilite prin Sentința penală nr.278/07.03.2001.
Ca urmare, vor fi repuse în individualitatea lor pedepsele stabilite inculpatului prin sentințele menționate și în baza art.36 al.1 rap. la art.33, lit.a, 34, lit.b Cod penal pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză va fi contopită cu pedepsele componente în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare care va fi sporită cu 1 an închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare.
În baza art.86 ind.4 va fi revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute această pedeapsă în întregime și alături de pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare stabilită mai sus.
Total pedeapsă de executat pentru inculpatul: 7 ani închisoare.
Conform disp.art.36 alin.3 Cod penal din această pedeapsă rezultantă va fi dedusă durata deja executată de la 29.11.1997 până la 28.10.1998, de la 20.08.2002 pînă la 17.01.2003 și respectiv de la 16.09.2003 la zi și vor fi anulate mandatele de executare emise în baza sentințelor penale nr.805/2006, nr.189/2005 și nr. 402/2005 ale Judecătoriei Pașcani și se va dispune emiterea unui nou mandat de executare conform deciziei de față.
Referitor la criticile formulate de partea civilă apelantă se apreciază că instanța de fond a stabilit în mod corect că în lipsa unor probe certe privind sustragerea de către inculpatul și a altor bunuri din locuința părților civile, pretențiile formulate sunt nejustificate, răspunderea civilă delictuală a inculpatului neputând fi antrenată decât în limitele obiectului judecății, considerente pentru care, constatând că sunt legale și temeinice vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul critică decizia considerând-o nelegală și netemeinică sub aspectul menținerii achitării inculpatului, întrucât motivarea instanței de apel este ilogică, nefiind susținută de materialul probator invocat.
Astfel, poziția inculpatului - nu a fost constantă în ce privește participarea la comiterea faptei de furt calificat a inculpatului. În faza urmăririi penale, inculpatul a susținut participarea la fapta menționată a inculpatului, poziție menținută și cu prilejul confruntării. În faza cercetării judecătorești inculpatul a revenit și, fără argumente, a declarat că la comiterea faptei de sustragerea abricului nu a participat inculpatul.
Martorul l-a recunoscut, în faza de urmărire penală pe inculpatul. În faza judecății, la termenul din 15 decembrie 2004, martorul a declarat că a fost martor asistent la recunoașterea din grup, nearătând că martorului i-ar fi fost indicat inculpatul.
Așadar, rezultă cu certitudine că inculpatul a participat la sustragerea abricului de tâmplărie. În motivarea achitării instanța de fond s-a sprijinit pe declarațiile inculpatului - și a martorului date în cursul cercetării judecătorești, ignorând în totalitate probele menționate din faza urmăririi penale.
În criticarea soluției parchetul invocă și imposibilitatea de sustragere a abricului de tâmplărie de o singură persoană, fiind absolut necesară și participarea încă a unei persoane pentru transportul bunului. Îndoielile cu privire la poziția subiectivă a inculpatului asupra provenienței bunului sustras nu pot fi reținute raportat la circumstanțele în care s-a comis fapta de sustragere, în timp de noapte, în jurul orei 3,00, abric din curtea altei persoane.
Solicită condamnarea inculpatului.
În recursul său inculpatul - este nemulțumit de modalitatea de contopire a pedepselor și de pedeapsa rezultantă de executat.
Recursul parchetului este nefondat.
Instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului care au fost complet și just apreciate, iar faptele și împrejurările reținute corespund probelor și reprezintă adevărul.
Prin decizia atacată au fost reanalizate, coroborate și examinate probele cauzei, stabilindu-se realitatea faptică obiectivă a activității infracționale desfășurată.
Din probele cauzei rezultă doar că inculpatul l-a ajutat pe inculpatul să transporte bunul, necunoscând că acesta provine din furt. Inculpatul declară în fața instanței că a sustras singur abricul în condițiile și circumstanțele de loc și timp reținute și l-a întâlnit pe inculpatul ulterior în aceeași seară, spunându-i că este bunul său. L-au transportat cu un taxi la martorul, căruia inculpatul i l-a oferit spre vânzare. Martorul declară că ambii inculpați au transportat abricul în curtea sa lăsându-l două zile, după care a mers și l-a luat.
Nu există nicio probă de certitudine care să dovedească vinovăția inculpatului în participarea la fapta de furt într-o formă de participație sau alta. procesuală a inculpatului în ce privește participarea inculpatului la comiterea infracțiunii este un factor în plus care adâncește dubiul cu privire la participarea inculpatului la actul infracțional de care este acuzat.
Nu se poate prezuma vinovăția inculpatului și comiterea faptelor de complicitate la furt în lipsa unor probe directe din care să rezulte participarea sa efectivă și intenția în comiterea infracțiunii.
Nu există în cauză documente din care să rezulte dimensiunile abricului, despre care inculpatul i-a spus taximetristului că îl folosește la parchet, însă atât timp cât a fost transportat în portbagajul taxiului acesta putea fi sustras și de o singură persoană.
În cauză nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul a săvârșit infracțiunea de care este acuzat și cum prezumția de nevinovăție instituită de lege în favoarea inculpatului nu a fost răsturnată în cauză, prin probe certe, soluția de achitare pronunțată în cel îl privește este legală și temeinică.
În ce privește recursul inculpatului. În recurs s-a depus la dosar un certificat de deces în copie emis în Italia de Primăria din care rezultă că născut la 5 iunie 1976 decedat la 31 ianuarie 2008 în Italia.
Dat fiind decesul, acesta duce la încetarea procesului penal.
Așa fiind, conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul Parchetului și va menține decizia penală și sentința penală atacată privind achitarea inculpatului.
Conform art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală va admite recursul inculpatului împotriva acelorași hotărâri pe care le va casa în parte în latura penală și rejudecând:
În baza art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului -
trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. a Cod penal.
Va înlătura dispoziția de condamnare a inculpatului, de aplicare a pedepselor accesorii și a celei de confiscare a sumei de 200 lei.
Va admite cererea formulată de avocat, în baza art. 199 alin. 3 Cod procedură penală o va scuti de plata amenzii judiciare de 1000 lei stabilită prin încheierea de ședință din 24 ianuarie 2008.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
1) Respinge ca nefondat recursul declarat de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr.97/20 februarie 2007 Tribunalului Iași și a sentinței penale nr.1189/3 iulie 2006 Judecătoriei Pașcani pe care le menține in ceea ce privește dispoziția de achitare a inculpatului.
2) Admite recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr.97/20 februarie 2007 Tribunalului Iași pe care o casează in parte în latura penala și rejudecând:
In baza art.11 pct.2 lit. b cu referire la art.10 lit. g Cod procedura penala, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului - trimis in judecata pentru savarsirea infracțiunii de "furt calificat în dauna avutului personal" fapta prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
Înlătură din hotărârile recurate dispoziția de condamnare a inculpatului, de aplicare a pedepselor accesorii și a celei de confiscare a sumei de 200 lei.
3). Admite cererea formulata de avocat din cadrul Baroului I și in baza art.199 alin.3 Cod procedura penala, scutește de plata amenzii judiciare in suma de 1000 lei stabilita prin încheierea de ședința din 24 ianuarie 2008.
Cheltuielile judiciare in suma de 100 lei în recursul procurorului rămân în sarcina statului.
Cheltuielile judiciare in suma de 200 lei în recursul inculpatului - rămân în sarcina statului din care suma de 100 lei către Baroul Iași reprezentând onorar avocat din oficiu va fi avansata din fondurile speciale ale
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
16.04.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu, Elena Scriminți