Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.151/R/2009
Ședința publică din 31 martie 2009
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Soane Laura
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul recurent ( ) G, fiul lui și, născut la 12 august 1979, din Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr.21/R din 22.01.2009, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr-, potrivit art.386 și urm.Cod procedură penală.
Se constată că dezbaterea judiciară asupra contestației în anulare a avut loc în ședința publică din 19 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când în vederea deliberării instanța a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 26 martie 2009 și 31 martie 2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.331/2005 pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.208 alin.l - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal ( 1R ).
În baza art.25 Cod penal raportat la art.288 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 2 ani 2 luni închisoare cu aplicarea art.71, 64 Cod penal.
În baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.l - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal ( 1 și 2R ) în 2 infracțiuni prev. de art.221 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În baza art.221 alin.1 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art.1 și urm. din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațierea pedepsei aplicată inculpatului și s-a atras atenția acestuia asupra prev. art. 7 din Legea nr.543/2002.
În baza art.221 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art.1 și urm. din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațierea pedepsei aplicată inculpatului și s-a atras atenția acestuia asupra prev. art. 7 din Legea nr.543/2002.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.26 Cod penal raportat la art. 208 alin.l - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal ( 3 și 4R).
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 ore din 21.10.2003 și arestul preventiv de la data de 22.10.2003 până la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.208 alin.l - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal ( 3R) a fost condamnat inculpatul G, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art.208 alin.l - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal ( 4R) a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art.208 alin.l - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal ( 5R) a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsă de 1 an 8 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 Cod penal.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art.346, art.14 alin.3 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus restituirea autoturismului marca BMW 318 depus la camera de corpuri delicte a IPJ B, cu dovada seria E nr.49539 din 4.08.2003, părții civile MS,.
În baza art.346, 14 Cod procedură penală cu referire la art. 998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul G la plata sumei de 18.000 DM convertiți în EUR plătibilă în echivalent lei, la cursul BNR din ziua plății în favoarea părților civile.
S-a constatat că partea vătămată SC SA nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a constatat că părțile civile și nu au calitate de părți civile în cauză.
S-a constatat că prejudiciul cauzat părții civile a fost reparat prin restituirea bunului în cursul urmăririi penale, iar prejudiciul cauzat părții civile SC SRL a fost reparat prin despăgubirea de către societatea de asigurări.
În baza art.118 lit.d Cod penal, s-a dispus confiscarea sumelor de 350.000.000 lei și 23.000 DM convertiți în EUR, plătibilă în echivalent lei la data plății, de la inculpatul.
În baza art.118 lit.a Cod penal, s-a dispus confiscarea înscrisurilor aflate în original la dosar la filele 103, 104 și 110 reprezentând declarație notarială falsă, adeverința falsificată și fișa de înmatriculare falsă, iar în baza art.348 Cod procedură penală, s-a dispus anularea și desființarea acestor înscrisuri.
În baza art.189 Cod procedură penală, s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Bas umei de 1.200.000 lei onorariu apărători din oficiu.
În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei 10.000.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul G la plata sumei de 6.000.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
1.În noaptea de 11/12.07.00. a fost sustras din O autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare BG-133-HJ, aflat în posesia numitului, care s-a constitui partea civilă în faza de urmărire penală cu suma de 45.000 DM, dar a fost despăgubit de societatea de asigurări, autoturismul fiind găsit pe parcursul urmăririi penale și restituit societății de asigurări.
Autoturismul sustras a fost găsit în Râmnicu V în proprietatea numitei, având nr. de înmatriculare -, constatându-se că acesta avea o serie de șasiu falsificată. Audiată fiind, martora a declarat că a cumpărat autoturismul de la cu suma de 350.000.000 lei, autoturismul fiind înmatriculat anterior achiziționării sale de către martoră sub nr. B-30- pe numele repatriatei.
2. În data de 20.02.1998, a fost sustras din O autoturismul marca BMW 318, negru înmatriculat în ia, având număr -884, proprietatea societății, administrată de cetățeanul.
În cauză au fost efectuate cercetări, în urma cărora s-a stabilit că martorul a cumpărat autoturismul de la inc., la un preț de 23.000 DM. Numitul a depus o plângere penală în numele societății constituindu-se civilă p. cu suma de 25.000DM. Autoturismul a fost ridicat de la numitul și depus la camera de corpuri delicte din cadrul IPJ
3. În data de 24.10.1999, inculpatul Gas ustras, folosind o cheie mincinoasă, un autoturism marca VW Golf III având nr. de înmatriculare - din parcarea de pe str. - din O, proprietatea SC SRL.
Întrucât autoturismul era asigurat proprietarul a fost despăgubit de, care deși a fost citată în cauză nu s-a constituit partea civilă față de autorul furtului.
În declarația dată inculpatul a arătat că a vândut acest autoturism inculpatului, care știa că autoturismul provine din furt pentru prețul de 1.500 dolari.
Autoturismul nu a fost găsit.
4. În noaptea de 24/25.10.1999.inculpatul a sustras dintr-un atelier auto de pe str.- autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare AC-571, proprietatea numitului.
Prejudiciul cauzat este în sumă de 18.000 DM.
5.În noaptea de 6/7.05.2000, inculpatul a sustras din loc. B autoturismul marca Mecedes 300 cu nr. de înmatriculare GF-65-TL, proprietatea părții vătămate Butea. Inculpatul a abandonat autoturismul în loc. Aleșd, unde a fost găsit și ulterior restituit părții vătămate care nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, inculpații G, și petentul criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de apel parchetul a arătat că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală în ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.
În fapt, susține parchetul prin probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine că inculpatul a cumpărat un autoturism VW cu nr. BG 133 -HJ sustras din O la data de 11/12.07.2000 de la inculpatul care îl oferise spre vânzare în perioada sept - oct 2001 prin intermediul unei convorbiri telefonice. Ulterior după ce s-au pus de acord asupra prețului inculpatul s-a deplasat cu autoturismul împreună cu la Râmnicu V unde i-ar fi înmânat inculpatului cartea de identitate a autoturismului, chitanța doveditoare a plăților taxelor vamale și actele de proveniență din Olanda. De altfel, inculpatul a declarat că l-a cunoscut pe prin intermediul lui acesta din urmă fiind arestat preventiv pentru același gen de infracțiuni, la momentul înstrăinării autoturismului în cauză. Un alt aspect important susține parchetul era acela că și erau trimiși în judecată pentru același gen de infracțiuni. Toate aceste aspecte dovedite prin probe conduc la concluzia că există o vinovăție în sarcina inculpatului care a avut o certă participația la infracțiunea de furt al autoturismului VW Passat.
Chiar dacă inculpatul nu a putut fi dovedit ca autor al infracțiunii de furt calificat, este evident că a avut o participație și s-ar fi impus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii în forma complicității.
Greșită este și modalitatea de schimbare a încadrării juridice în ce-l privește pe inculpatul din infracțiunea de complicitate la furt calificat la două infracțiuni de tăinuire - stare de fapt indicată la pct. 1 și 2 din rechizitoriu.
Un alt aspect de nelegalitate este și achitarea aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii a unei infracțiuni de complicitate la furt calificat, starea de fapt fiind corect reținută la pct.3 și 4 din rechizitoriu, câtă vreme din probele administrate s-a dovedit vinovăția acestuia.
Este evident că întreaga activitate a inculpatului a fost unitară și actele materiale repetate se circumscriu infracțiunilor de complicitate la furt calificat în formă continuată.
Un aspect relevant din punct de vedere probator este declarația inculpatului care se coroborează cu declarația inculpatului.
A rezultat că inculpatul a vândut autoturismul sustras la data de 24.10.1999, inc. după ce-l înștiințase în prealabil pe acesta din urmă despre caracteristicile mașinii.
În ce privește rezoluția infracțională a inculpatului este dovedită prin întreaga sa activitate dar și prin declarațiile persoanelor audiate fie ca martori fie ca inculpați.
De altfel, inculpatul a arătat în mod clar împrejurarea că obișnuia să achiziționeze autoturisme furate și din discuțiile telefonice purtate de acesta cu inculpatul a rezultat că exista un interes pentru achiziționarea de chei brute.
Instanța de fond a omis să dispună anularea și confiscarea tuturor înscrisurilor false aflate în original la dosarul cauzei.
Era necesar, susține parchetul, să se dispună confiscarea în baza art.118 lit.d Cod penal, a înscrisurilor ce constau în cartea de identitate a autoturismului marca WV Passat Variant cu nr. de identificare 3 - aflate la fila 43, un certificat de înmatriculare fila 44 dosar urmărire penală, cartea de identitate BMV 318 cu nr. de identificare 51060ES06599 fila 192 dosar urmărire penală și talon de identificare fila 192 dosar urmărire penală.
De asemenea, instanta a omis să dispună către SEIP radierea mențiunilor efectuate in baza manoperelor frauduloase de înmatriculare.
Inculpatul a criticat hotărârea atacată solicitând aplicarea unei pedepse în condițiile art.81 Cod penal, față de atitudinea sa de recunoaștere a infracțiunii de fals și pe considerentul lipsei antecedentelor penale.
Inculpatul a solicitat coborârea cuantumului pedepsei sub minimul special pe considerentul că în favoarea sa au fost reținute circumstanțe atenuante.
A mai solicitat inculpatul în mod expres contopirea pedepsei aplicate în prezenta cauză cu o pedeapsă de 10 ani executată anterior, infracțiunile comise fiind concurente.
Apelantul a criticat hotărârea, solicitând restituirea autoturismului marca BMV pe considerentul că este o victimă a furtului și un cumpărător de bună credință. Nu s-a făcut dovada susține apelantul a unei plăți a despăgubirilor făcute de asiguratorul din ia astfel încât pentru a i se repara prejudiciul este necesar ca autoturismul BMV 318 să-i fie restituit.
Prin decizia penală nr.143/A din 11 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, au fost respinse apelurile penale declarate de inculpatul precum și de apelantul.
În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpatul G împotriva sentinței penale nr.331 pronunțată la 23.02.2005 de către Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o și modificat-o în sensul că a înlăturat dispoziția de achitare a inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g, i Cod penal.
În baza art.334 Cod procedură penală, schimbat încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului din fapta prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g, i Cod penal în aceea prev. de art.26 raportat la art.208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. e, g, i Cod penal.
În baza art.26 raportat la art.208 alin. 1 - 209 alin.1 lit.e, g, i Cod penal, a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de:
- 4 ani închisoare (1 R), cu executare în regim de detenție, cu aplicarea art. 71 Cod penal și art. 64 lit. a, b Cod penal.
A înlăturat dispoziția de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, gi C od penal (1 și 2 R), în 2 infracțiuni prev. de art.221 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 33 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul.
A înlăturat dispoziția de condamnare a inculpatului la două pedepse de câte 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii a 2 infracțiunii prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal.
A înlăturat dispoziția de aplicare a art.1 din Legea 541/2002.
A înlăturat dispoziția de achitare în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a Cod penal, a inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 raportat la 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g, i Cod penal (3, 4 R).
În baza art.334 Cod procedură penală, schimbat încadrarea juridică din 2 infracțiuni prev. de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, g, i Cod penal (1,2 și 3,4 R), într-o singură infracțiune prev. de art. 26 Cod penal raportat la art.208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit.e, g, i Cod penal, text de lege în baza căruia l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de:
- 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, cu aplicarea art.71 Cod penal și art.64 lit.a, b Cod penal.
A constatat că inculpatul a fost pus în libertate prin revocarea măsurii arestului preventiv, la data de 05.07.2005.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului G, în pedepse componente respectiv, 2 ani închisoare aplicată în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 74 lit.c și 76 lit.c Cod penal (3 R); 2 ani închisoare aplicată în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, g, i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c și art.76 lit.c Cod penal (4 R) și 1 an și 8 luni închisoare aplicată în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, g, i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c și art.76 lit.c Cod penal (5 R) și a înlăturat sporul de 6 luni închisoare.
A descontopit pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal în pedepsele componente, respectiv o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal și o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea, pe timp de 4 ani, a drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal, contopind toate aceste pedepse potrivit art.33, 34 și 36 Cod penal și aplicând inculpatului G pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 4 ani, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final acesta să execute o pedeapsă rezultantă de:
- 10 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art.71 și 64 lit.a și b Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
A dedus din pedeapsă perioada executată de la 14.08.2000 la 01.11.2006 ( când a fost liberat condiționat prin executarea pedepsei de 10 ani închisoare ce a fost aplicată prin sentința penală nr.301/2001 a Tribunalului Hunedoara ).
A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 396/2001, emis în 24.02.2004 în baza sentinței penale nr. 301/2001 a Tribunalului Hunedoara și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei în conformitate cu dispozițiile prezentei hotărâri.
În baza art.445 Cod procedură penală, a dispus anularea ca false a înscrisurilor aflate în original la dosarul cauzei, respectiv: cartea de identitate a autovehiculului marca Volkswagen Passat Variant cu nr. de identificare - aflată la fila 43 dosar urmărire penală; talon de înmatriculare al aceluiași autoturism, fila 44 dosar urmărire penală; carte de identitate a autoturismului marca BMW 318 cu nr. de identificare fila 192 dosar urmărire penală și talonul de identificare al aceluiași autoturism de la fila 192 dosar urmărire penală; pe care le-a confiscat în favoarea statului potrivit art.118 lit.b Cod penal.
A dispus P radierea tuturor mențiunilor efectuate în baza manoperelor frauduloase de înmatriculare.
A menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
Onorariile apărătorilor din oficiu ( pentru inculpatul G ) în sumă de 40 RON conform delegației nr.1988/14.04.2005 și ( pentru inculpatul ) în sumă de 100 RON conform delegației nr.986/07.02.2006, s-a avansat în favoarea Baroului de Avocați B, din fondurile Ministerului Justiției.
A obligat pe inculpatul și apelantul la câte 250 RON cheltuieli judiciare în apel, în favoarea statului, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut sub aspectul achitării inculpatului de sub învinuirea infracțiunii de furt calificat în forma prev. de art.208 alin.l - 209 alin.1 lit.e,g și i Cod penal că hotărârea instanței de fond este netemeinică.
Chiar dacă în cauză nu s-a stabilit cu certitudine din probele administrate că inculpatul este autorul infracțiunii de furt calificat s-a dovedit în schimb o participare a acestuia la activitatea infracțională în urma căruia acest autoturism a fost sustras. S-a dovedit cu certitudine că inculpatul a achiziționat autoturismul WV Passat cu nr. BG 133- HJ de la inculpatul cunoscut cu antecedente penale pentru furt de autoturisme. A rezultat că cei doi au avut o convorbire telefonică astfel cum rezultă din declarația inculpatului - fila 396 dosar urmărire penală, iar autoturismul a fost efectiv predat acestuia din urmă.
S-a apreciat că, nu se poate considera că inculpatul nu are nici o participație la săvârșirea infracțiunii de furt calificat pentru că în condițiile în care nu existau probe certe de vinovăție cu privire la această infracțiune, din întreaga stare de fapt dovedită sub aspect probator a rezultat că acesta avea cunoștință despre furtul autoturismului iar înstrăinarea către inculpatul a făcut-o chiar el. Ori, dacă starea de fapt conducea la dovedirea unei participări a inculpatului, la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prima instanță trebuia să circumscrie din punct de vedere juridic această situație și nu să dispună achitarea sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.
Tribunalul a apreciat că activitatea inculpatului astfel cum rezultă din întreaga probațiune administrată în cauză îmbracă forma complicității la furt calificat. In acest sens, în baza art.334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art.208 alin.l - 209 alin.1 lit.e, g și i Cod penal în aceea prev. de art.26 raportat la art.208 alin.l - 209 alin.l lit.egi Cod penal.
În baza art.26 raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.l lit.egi Cod penal, tribunalul l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detentie cu aplicarea art.71 Cod penal și art.64 lit.a, b Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei tribunalul a avut în vedere modul concret de comitere a faptei dar și antecedența penală inculpatului, în privința comiterii aceluiași gen de infracțiuni.
Cu privire la dispoziția instanței de fond de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev. de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.egi Cod penal - pct. 1 si 2 rechizitoriu în două infracțiuni de tăinuire, tribunalul a apreciat că aceasta este nelegală și netemeinică.
S-a reținut că activitatea inculpatului s-ar circumscrie infractiunii de tăinuire și că mizează prima instanță că cele două fapte de tăinuire au avut loc la un interval de 2 ani respectiv 1998 - 2000 și acest aspect nu poate avea ca rezultat calificarea ca și complicitate a unor fapte de tăinuire repetată. In cauză însă relevanță probatorie are î mod deosebit declarația inculpatului. Acesta din urmă a recunoscut că a sustras un autoturism VW cu nr. AC 571, la data de 24.10.1999 din Același inculpat a înstrăinat autoturismul sustras inculpatului. După cum s-a dovedit în cauză actele materiale reținute în sarcina inculpatului au constat în cumpărarea de către acesta a unor autoturisme cunoscând că sunt sustrase. Acest aspect este unul cert și a fost dovedit prin probe iar împrejurarea că au existat un nr. de 4 acte materiale, caracterul de repetabilitate al cestora pe parcursul a 2 ani de zile nu mai poate fi pus la îndoială și nu poate constitui un criteriu, durata de timp scursă între respectivele acte așa cum în mod greșit consideră prima instanță. Fiind dovedit caracterul de repetabilitate al actelor de tăinuire comise de inculpat este evident că activitatea acestuia îmbracă forma unei complicități la infracțiunea de furt calificat în formă continuată. În acest sens a fost înlăturată dispoziția de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.l lit.e,g,i Cod penal, pct.1 si 2 rechizitoriu în două infracțiuni prev. de art.221 alin.1 cu aplicarea art.33 Cod penal. S-a înlăturat dispoziția de condamnare a inculpatului la 2 pedepse de câte 3 ani închisoare, în baza art.221 alin.1 Cod penal și implicit aceea de aplicare a art.1 din Legea nr.543/2002.
Pe baza considerentelor anterioare, stabilindu-se vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la furt calificat, tribunalul a înlăturat dispoziția de achitare a inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii respective, prima instanță apreciind greșit că fapta nu există.
Reținând caracterul continuat al activității infracționale săvârșite de inculpatul, tribunalul a apreciat că se impune schimbarea juridică a faptelor reținute în sarcina acestuia din 2 infracțiuni de complicitate aferente stării de fapt indicate la pct.1,2,3 și 4 din rechizitoriu într-o singură infracțiune prev. de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e,g,i Cod penal, text de lege în baza căreia l-a condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detentie cu aplicarea art.71 si 64 lit. a și b Cod penal.
S-a constatat că inculpatul a fost pus în libertate prin revocarea măsurii arestului preventiv la data de 5.07.2005.
Cu privire la apelul formulat de inculpatul G, s-a apreciat că este fondat pe considerentul efectuării operațiunii juridice de contopire a pedepselor aplicate în baza unor hotărâri de condamnare rămase definitive precum și a împrejurării că infracțiunile comise au fost concurente. In acest sens s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani 6 luni închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză în pedepse componente respectiv 2 ani închisoare aplicată în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e,i,g Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c l și 76 lit.c Cod penal; 2 ani închisoare aplicată în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e,g,i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c și 76 lit.c Cod penal și 1 an 8 luni închisoare aplicată în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e,g,i Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c și 76 lit.c Cod penal, înlăturând sporul de 6 luni închisoare.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal aplicată prin sentința penală nr.301/20.09.2001 de Tribunalul Hunedoara definitivă în pedepse componente respectiv 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal și o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea pe timp de 4 ani a drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal.
S-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal pe o durată de 4 ani la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare urmând ca în final acesta să execute o pedeapsă de 10 ani si 6 luni închisoare cu aplicarea art.71 și 64 lit.a și b Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 14.08.2000 la 01.11.2006, când a fost liberat condiționat prin executarea pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.301/2001 a Tribunalului Hunedoara.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr.396/2001 emis în 24.02.2004 în baza sentinței penale nr.301/2001 a Tribunalului Hunedoara și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei în conformitate cu dispozițiile prezentei hotărâri.
In cauză operațiunea de contopire a pedepselor inculpatului era necesară întrucât exista premisa ca pe fondul unei pedepse considerată ca executată acesta să fie reîncarcerat în baza unui mandat aplicat ca urmare a condamnării suferite în prezenta cauză.
Cu privire la apelul inculpatului, tribunalul l-a apreciat ca fiind nefondat. Nu se justifică în cauză față de activitatea infracțională desfășurată pe parcursul unei lungi perioade de timp implicând și o specializare in săvârșirea acestui gen de infracțiuni, aplicarea unei pedepse în condițiile suspendării condiționate a executării acesteia.
Referitor la apelul declarat de în calitate de persoană interesată și cumpărător al autoturismului BMV 318 cu nr. de identificare, în sensul de a i se restitui acest bun tribunalul îl apreciază ca fiind nefondat. Este adevărat că apelantul poate fi considerat un cumpărător de bună credință însă, s-a făcut dovada că autoturismul în cauză a fost sustras din ia iar fostul proprietar păgubit a fost despăgubit de către societate de asigurări. In acest sens, societatea de asigurări s-a subrogat în drepturile fostului proprietar. Apelantul poate promova o acțiune civilă separată împotriva autorului furtului de vreme ce acesta este vinovat de producerea prejudiciului iar autoturismul servește la despăgubirea asiguratorului.
Față de considerentele anterior expuse și apelul declarat de acesta a fost respins ca nefondat.
In cauză este necesar a se dispune anularea ca false a înscrisurilor aflate în original la dosarul cauzei, respectiv: cartea de identitate a autovehiculului marca Volkswagen Passat Variant cu nr. de identificare - aflată la fila 43 dosar urmărire penală; talon de înmatriculare al aceluiași autoturism fila 44 dosar urmărire penală; cartea de identitate a autoturismului marca BMW 318 cu nr. de identificare fila 192 dosar urmărire penală și talonul de identificare al aceluiași autoturism de la fila 192 dosar urmărire penală, pe care le-a confiscat în favoarea statului potrivit art.118 lit.b Cod penal.
A dispus SEIP radierea tuturor mențiunilor efectuate în baza manoperelor frauduloase de înmatriculare.
A menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
Onorariile apărătorilor din oficiu A în suma de 400 lei și în sumă de 100 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului
Inculpatul și apelantul vor fi obligați la câte 250 RON cheltuieli judiciare în favoarea în apel în favoarea statului, restul cheltuielilor avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege au declarat recurs inculpații, ( ) G și partea interesată, solicitând desființarea lor ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivarea recursurilor inculpații arată următoarele:
1. Inculpatul solicită a se casa decizia tribunalului și a fi menținută hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Apreciază că, în mod nelegal Tribunalul Bihora desființat sentința instanței de fond, interpretând în mod injust probele de la dosar și aplicând pe această cale o pedeapsă de 4 ani închisoare, deși la dosarul cauzei nu există nici o probă care să susțină o asemenea decizie.
În concluzie, solicită a fi menținută în totalitate hotărârea instanței de fond.
2. Inculpatul solicită de asemenea casarea hotărârii instanței de apel și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. În măsura în care instanța nu va îmbrățișa acest punct de vedere, solicită a se reține în favoarea inculpatului dispozițiilor art.74 Cod penal, atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptelor, că la data săvârșirii faptelor era fără antecedente penale.
3. Inculpatul a solicitat, în principal, casarea deciziei instanței de apel în sensul descontopirii pedepsei de 10 ani 6 luni în pedepsele componente, înlăturarea sporului de 6 luni aplicat.
În subsidiar, solicită a fi casată hotărârea instanței de apel și a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
4. Persoana interesată nu și-a motivat recursul.
Prin decizia penală nr.21/R din 22 ianuarie 2009, Curtea de APEL ORADEAa admis recursul penal declarat de inculpații, G împotriva deciziei penale nr.143/A din 11 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor și a sentinței penale nr.331 din 23 februarie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea, care au fost casate și modificate în sensul că:
Au fost limitate conținutul pedepselor accesorii privind pe inculpatul la interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare. În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea, urmând să execute pedeapsa rezultantă de:
- 3 ani închisoarecu aplicarea art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
S-a descontopit pedeapsa de 10 ani 6 luni închisoare privind pe inculpatulG,în pedepsele componente. Au fost înlăturate dispozițiile art.33, 34 și 36 Cod penal precum și sporul de 6 luni închisoare aplicat acestuia. A fost înlăturată dispoziția de descontopire a pedepsei de 10 ani închisoare aplicată inculpatului într-o altă cauză.
A fost menținută pedeapsa rezultantă de2 ani 6 luni închisoarecu aplicarea art.71 și 64 lit.a teza II și lit. Cod penal aplicată prin sentința penală nr.331/2003 a Judecătoriei Oradea.
A fost înlăturată mențiunea de anulare a mandatului de executare a pedepsei nr.396/2001 emis în 24.02.2004, în baza sentinței penale nr.301/2001 a Tribunalului Hunedoara, precum și dispoziția de emitere a unui nou mandat de executare a pedepsei.
A fost respins recursul recurentului.
S-au menținut restul dispozițiunilor hotărârilor recurate.
A fost obligat recurentul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, a reținut că recursurile inculpaților, și G sunt fondate, dar pentru alte motive decât cele invocate de către aceștia, astfel că acestea au fost admise și pe cale de consecință au fost casate hotărârile instanței de fond și a celei de apel după cum urmează:
1. În ceea ce privește recursul inculpatului.
Instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză, dând faptelor săvârșite de acesta, încadrarea juridică corespunzătoare.
De aceea sub acest aspect critica inculpatului este nefondată.
De asemenea, aceeași instanță de apel a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prev. de art.72 Cod penal.
Instanța a reținut că, în concordanță cu practica CEDO se impune a limita conținutul pedepselor accesorii privind pe acest inculpat la interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
2. În ceea ce privește recursul inculpatului instanța reține drept fondate criticile inculpatului privind individualizarea pedepsei și, pe cale de consecință, având în vedere persoana inculpatului, fără antecedente penale la data săvârșirii faptelor, atitudinea sinceră, de recunoaștere a faptelor săvârșite, a redus pedeapsa aplicată de către instanța de apel d e la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare. Fapta pentru care în mod legal a fost condamnat în apel, se află în concurs real cu fapta reținută de către instanța de fond și ca atare va contopi pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu aplicarea art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
Criticile inculpatului privind modul în care instanța de apel a evaluat probele aflate la dosar și faptul că a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la furt calificat, sunt nefondate. În mod greșit instanța de fond a dispus achitarea lui pentru această faptă, câtă vreme din ansamblul probelor aflate la dosar această faptă este dovedită în mod indubitabil.
3. În ceea ce privește recursul inculpatului G, instanța a reținut că recursul inculpatului este fondat dar pentru alte motive decât cele reiterate de către acesta.
Astfel, instanța de apel în mod nelegal a dispus contopirea unor pedepse aplicate în cauză cu alte pedepse aplicate anterior inculpatului, pentru care existau hotărâri definitive.
O instanță de control judiciar nu poate dispune direct în căile de atac contopirea pedepselor aplicate în cauză cu pedepse aplicate anterior inculpatului.
Așa fiind instanța, a dispus descontopirea pedepsei de 10 ani 6 luni închisoare în pedepsele componente, a înlăturat dispozițiile art.33, 34 și 36 Cod penal precum și sporul de 6 luni închisoare aplicat acestuia. A înlăturat dispoziția de descontopire aplicată inculpatului într-o altă cauză.
A menținut pedeapsa rezultantă de 2 ani 6 luni închisoare cu aplicarea art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, aplicată prin sentința penală nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea.
A înlăturat mențiunea de anulare a mandatului de executare a pedepsei nr.396/2001, emis în 24.02.2004, în baza sentinței penale nr.301/2001 Tribunalului Hunedoara, precum și dispoziția de emitere a unui nou mandat de executare a pedepsei.
Instanța găsind nefondate și nepertinente criticile formulate de către inculpat precum și modalitățile pe care acesta le propune pentru rezolvarea situației sale juridice.
Inculpatul are posibilitatea ca printr-o cerere ulterioară să solicite contopirea pedepselor rămase definitive.
Cât privește recursul persoanei interesate, instanța, verificând din oficiu acest recurs, l-a găsit nefondat și l-a respins ca atare.
Posibilitatea ca el să fie cumpărător de bună credință nu o contestă nimeni.
Doar că, deși persoana din ia, a fost despăgubită de aos ocietate de asigurări, aceasta din urmă se în drepturile acelei persoane și în prezenta cauză, este singura care are dreptul la o reparație civilă, având calitatea de parte civilă în cauză.
Instanța, a menținut restul dispozițiilor hotărârilor recurate.
Reținând culpa procesuală a persoanei interesate, în promovarea prezentului recurs, instanța în baza art.192 Cod procedură penală l-a obligat la 400 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Constată că, prin cererea înregistrată la instanță la data de 9.02.2009 condamnatul ( ) Gaf ormulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr.21/R/22.01.2009 a Curții de APEL ORADEA, solicitând desființarea deciziei atacate în sensul de a se constata în baza art.1 din Legea nr.543/2002 că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.301/20.09.2001 a Tribunalului Hunedoara pentru infracțiunea prev. și ped. de art.280 alin.1 Cod penal este grațiată integral și să se înlăture sporul de 6 luni închisoare aplicat; s-a mai solicitat ca în baza art.390 Cod procedură penală să se dispună suspendarea executării deciziei penale nr.21/R/2009 prin care i-a fost menținută pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea.
În motivarea contestației formulate s-a arătat că, prin decizia contestată s-a admis recursul pe care l-a declarat împotriva deciziei penale nr.143/A/11.02.2007 a Tribunalului Bihor, dispunându-se casarea atât a deciziei date în apel cât și a sentinței penale nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea în sensul celor arătate în dispozitivul deciziei; cu toate că a admis recursul instanța de control judiciar a omis să constate că pedeapsa de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicată condamnatului de Tribunalul Hunedoara prin sentința penală nr.301/2001 pentru comiterea infracțiunii prev. de art.280 alin.1 Cod penal este grațiată în întregime.
S-a apreciat că, procedând astfel, instanța de recurs a înlăturat în totalitate efectul de grațiere pe care l-a invocat, nepronunțându-se asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prev. de art.10 lit.i Cod procedură penală raportat la art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală.
Condamnatul a arătat că instanța de fond trebuia, potrivit fișei de cazier judiciar a condamnatului, să constate că faptele pentru care a fost trimis în judecată se găsesc în concurs real cu fapta de 10 ani închisoare pentru care a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la pedeapsa de 10 ani închisoare, din care a executat fracția minimă legală, beneficiind de liberare condiționată în final, aflându-se în libertate la data declarării recursului în cauză; decizia instanței de apel, Tribunalul Bihor prin care s-au contopit în apel pedepsele mai sus arătate este corectă pentru a evita o iminentă reîncarcerare a inculpatului, însă menținerea sporului aplicat l-a adus pe acesta în situația de a fi din nou reîncarcerat.
Prin încheierea dată în ședința publică din 19 martie 2009 Curtea de APEL ORADEA, în baza art.391 Cod procedură penală, constatând că sunt îndeplinite condițiile admisibilității în principiu a contestației în anulare a dispus admiterea în principiu a acestora, iar în baza art.392 Cod procedură penală raportat la art.386 lit.e Cod procedură penală a admis în fond contestația în anulare formulată de contestator, a desființat decizia atacată și a procedat la rejudecarea recursului declarat împotriva deciziei penale mai sus arătate.
Examinând recursul formulat din oficiu și prin prisma motivelor invocate, dar în limitele permise de lege Curtea va reține următoarele:
Potrivit art.385/8 alin.1 din Codul d e procedură penală, instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat recurs.
Raportat la principiul mai sus arătat se constată că instanța de recurs în mod neîntemeiat a procedat la înlăturarea dispoziției de descontopire a pedepsei de 10 ani închisoare aplicat inculpatului de Tribunalul Hunedoara cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea în prezenta cauză.
Prin decizia nr.70/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secții Unite pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că instanțele de control judiciar nu pot dispune direct în căile de atac contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiuni ce au făcut obiectul judecății cu pedepse aplicate pentru infracțiuni concurente prin alte hotărâri judecătorești definitive, dacă cererea de contopire nu a fost cerută și dispusă de prima instanță.
În speță însă, se constată că doar inculpații au făcut recurs împotriva deciziei penale nr.143/A/2007 a Tribunalului Bihor, astfel că instanța de recurs nu putea proceda la înlăturarea dispoziției de contopire a pedepsei dispusă de instanța de apel, dispoziție care, chiar dacă este greșită, îi profită inculpatului recurent.
În lipsa unui recurs formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor instanța de recurs, admițând recursul formulat de inculpatul G și creându-i acestuia o situație mai gravă a încălcat dispozițiile art.385/8 alin.1 din Codul d e procedură penală, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică.
Raportat la cele arătate mai sus, Curtea va admite recursul penal declarat de inculpatul G împotriva hotărârilor penale mai sus arătate, care vor fi casate și modificate în sensul că va fi descontopită pedeapsa de 10 ani 6 luni închisoare cu aplicarea art.71, 64 lit.a, b Cod penal și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64lit.a, b Cod penal în pedepsele componente de 5 ani închisoare, 10 ani închisoare, 2 ani închisoare, 2 ani închisoare și 1 an 8 luni închisoare, înlăturându-se totodată sporul de 6 luni închisoare aplicat.
Se va constata că potrivit art.1 din Legea 543/2002 pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea dreptului prev. de art.64 lit.a, b Cod penal pe o durată de 4 ani aplicată prin sentința penală nr.301/2001 a Tribunalului Hunedoara este grațiată, motiv pentru care nu mai poate fi cuprinsă în contopire.
În baza art.33-34 Cod penal, pedepsele mai sus arătate vor fi contopite în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, fără a se mai adăuga vreun spor, astfel că inculpatul va executa o pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare cu aplicarea art.71, 64 lit.a, b Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Se va deduce din pedeapsa aplicată durata executată de la data de 14.08.2000 la 01.11.2006 și de la data de 7.03.2009 la zi ( 31 martie 2009).
Se va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei nr.479/2005 emis de Judecătoria Oradea în baza sentinței penale nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea, urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei în conformitate cu dispozițiile prezentei hotărâri.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.7 din Legea 543/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală,
ADMITE recursul penal declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr.143/A din 11.04.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor și a sentinței penale nr.331 din 23.02.2005 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care le casează și modifică în sensul că:
Descontopește pedeapsa de 10 ani 6 luni închisoare cu aplicarea art.71, 64 lit.a și b Cod penal și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal în pedepsele componente de 5 ani închisoare, 10 ani închisoare, 2 ani închisoare și 1 an închisoare înlăturând sporul de 6 luni închisoare aplicat.
Constată că pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal pe o durată de 4 ani aplicată prin sentința penală nr.301/2001 a Tribunalului Hunedoara este grațiată conform Legii 543/2002.
Contopește pedepsele de 10 ani închisoare, 2 ani închisoare și 1 an închisoare în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, fără a-i mai aplica vreun spor, astfel că acesta va executa o pedeapsă de rezultantă de:
- 10 ani închisoare cu aplicarea art.71, 64 lit.a, b Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Deduce din pedeapsa aplicată durata executată de la data de 14.08.2000 la 01.11.2006 și de la data de 7.03.2009 la zi - 31 martie 2009.
Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei nr.479/2005 emis de Judecătoria Oradea în baza sentinței penale nr.331/2005 a Judecătoriei Oradea și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei în conformitate cu dispozițiile prezentei hotărâri.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.7 din Legea 543/2002.
Menține restul dispozițiunilor hotărârilor recurate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
decizie - jud.- -
În concept - 09.04.2009
Judecători recurs -
- - -
2 ex./10.04.2009
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Pătrăuș Mihaela, Soane Laura