Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 155/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1229/122/2009
2849/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 155
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Risantea Găgescu
JUDECĂTOR 3: Liliana Bădescu
GREFIER: - -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr. 65 din data de 09.11.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, lipsind intimatele-părți-vătămate.
Procedura de citare este nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează lipsa de procedură cu intimatul-parte-vătămată, întrucât pe dovada de citare apare mențiunea destinatar necunoscut. De asemenea, învederează că a fost depusă la dosar o adresă din partea intimatei-părți vătămate Centrul Medical Sante prin care comunică faptul că nu se mai constituie parte-civilă în cauză.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că nu se impune amânarea cauzei pentru lipsă de procedură, având în vedere că inculpatul solicită redozarea pedepsei, nu achitarea.
Apărătorul din oficiu arată că motivele de recurs vizează redozarea pedepsei și lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește lipsa de procedură.
Curtea după deliberare, apreciază față de motivele de recurs că nu se mai impune citarea părții civile astfel constată cauza în stare de judecată și, nemaifiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu solicită, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. b Cod de Procedură penală, admiterea recursului formulat de inculpat împotriva Deciziei penale nr. 65 din data de 09.11.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, casarea deciziei, iar în temeiul art. 3859pct. 14 Cod de Procedură penală solicită redozarea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere atât circumstanțele reale de săvârșire a faptei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine procesuală sinceră de recunoaștere și regret a faptei. De asemenea, solicită deducerea perioadei de arest a inculpatului la zi în temeiul art. 88 Cod penal.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, considerând că Tribunalul Giurgiu în mod corect a apreciat că pedepsele aplicate sunt corect individualizate față de împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie fiind cercetat în alte 15 cazuri de furt.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la redozarea pedepsei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 919 din 29 iunie 2009, Judecătoria Giurgiu în temeiul art.208 al.1 Cod penal, 209 al.1 lit.g Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art.37 lit.b Cod penal, a condamnat pe inculpatul, la 7 (șapte)ani închisoare.
În baza art.208 al.1 și art.209 al.1 lit.a,g, Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.75 lit.c Cod penal, a condamnat pe același inculpat la 4 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele stabilite și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7(șapte ani) închisoare, cu aplicarea art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
A dedus din pedeapsa stabilită durata reținerii și arestării preventive de la 04.12.2008, la zi.
A menținut arestarea preventivă a inculpatului.
A admis acțiunile civile formulate de părțile civile Clinic "Sante", și și a obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 300 lei către Clinica Sante, 390 lei către, 4.800 lei către, 4.600 lei către și 2.500 lei către și.
A luat act că nu se constituie parte civilă.
În baza art.118 al.1 lit.a Cod penal, a confiscat de la inculpat suma de 100 lei, dobândită prin valorificarea unor bunuri sustrase de la partea vătămată
Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a reținut că în perioada 21.12.2007-07.01.2008, inculpatul, profitând de lipsa părții vătămate de la locuința sa din municipiul G,-, a pătruns în incinta acesteia prin spargerea panoului din geam termopan de la ușa de acces și a sustras două unități centrale de calculator (un model " 3"cu carcasă din material plastic de culoare neagră și un model 4 cu carcasă metalică de culoare gri-alb), o combină muzicală, un CD-player, un player, un video-recorder marca, o imprimantă CANON și patru seturi lenjerie pat și un radiocasetofon marca "".
Ulterior, inculpatul i-a vândut martorului n unitatea centrală de calculator" 4", pentru suma de 270 lei, iar acesta i-a vândut-o mai apoi martorului pentru aceeași sumă.
La data de 17.01.2008, în cursul nopții, inculpatul a pătruns în incinta "" -punct de lucru "-k" din Mun.G,-, prin smulgerea grilajului și spargerea geamului de la fereastră și a sustras o placă de întins părul marca "", un fhoen, o trusă de manichiură, o mașină de tuns.
După comiterea furtului, inculpatul a vândut o parte din bunuri martorului n pentru suma de 100 lei, de față fiind și martorul.
Ulterior, la data de 18.03.2008, aceste bunuri au fost recuperate de la martor de către organele de poliție și predate părții vătămate care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.
La data de 02.02.2008, în jurul orei 1800, inculpatul, profitând de faptul că partea vătămată a plecat de la locuința sa din G,-, a pătruns în incinta acesteia și a sustras mai multe bijuterii din aur în valoare totală de 4.800 lei.
După sustragerea bunurilor, inculpatul a părăsit locuința prin escaladarea gardului împrejmuitor, fiind observat de martora, precum și de martorul.
La data de 03.02.2008, în jurul orei 1730, inculpatul a pătruns în locuința părții vătămate din G,-, prin spargerea geamului de la ușa de acces, de unde a sustras suma de 4.000 lei și un telefon mobil marca "Sony Ericsson"de culoare neagră.
Inculpatul a vândut telefonul mobil numitului care ulterior i l-a dat martorului, acesta fiind recuperat de organele de poliție și predat părții vătămate.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4.600 lei, reprezentând suma de bani sustrasă și contravaloarea ușii de acces distrusă.
În perioada 23.02-25.02.2008, inculpatul a pătruns prin forțarea ferestrei, în incinta Centrului Medical "Sante" din G,-, de unde a sustras suma de 408,2 lei și o unitate de calculator.
În timp ce părăsea unitatea, prin escaladarea gardului, a fost observat de martorul.
După comiterea furtului, inculpatul a vândut unitatea de calculator martorului n care la rândul său i-a vândut-o martorului.
Ulterior, bunul a fost recuperat de către organele de poliție și predat părții vătămate care s-a constituit parte civilă cu suma de 408,2 lei.
În noaptea de 25/26.02.2008, inculpatul a pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea locuinței numitei, de unde a sustras o bicicletă marca " Bike" ce aparținea părții vătămate, pe care a vândut-o mai apoi martorului pentru suma de 30 lei.
Bunul sustras a fost recuperat de organele de poliție și predat părții vătămate care nu s-a constituit parte civilă.
La data de 03.12.2008, inculpatul împreună cu făptuitorii minori și, s-au deplasat la "" din G,-, unde, după dezactivarea sistemului de alarmă, în timp ce făptuitorii asigurau paza, inculpatul a pătruns în incinta acesteia, prin spargerea geamului de la o fereastră și au sustras 7 cartușe de țigări "".
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, fără a fi motivat în scris.
Oral, inculpatul a criticat sentința prin intermediul apărătorului său din oficiu ca nelegală și netemeinică, susținând că pedeapsa aplicată de prima instanță este mult prea mare raportat la împrejurările comiterii faptei și la persoana inculpatului care a adoptat o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, concretizată în recunoașterea și regretarea faptelor săvârșite. Totodată, inculpatul a solicitat ca instanța de apel să nu îi aplice vreun spor.
Prin decizia penală nr.65 din 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost respins - ca nefondat - apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 919 din 29.06.2009 a Judecătoriei Giurgiu, pronunțată în dosarul penal nr-.
În baza art. 88 Cod penal, raportat la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 04.12.2008, la zi.
În baza art. 383 alin. 1/1 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul inculpat să plătească statului suma de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În motivarea acestei decizii, Tribunalul a arătat că, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, în raport cu sentința și motivele invocate, apelul apare ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 72 cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, criterii ce au fost avute în vedere de prima instanță cu ocazia individualizării pedepselor aplicate inculpatului.
Astfel, în ceea ce privește pericolul social al infracțiunilor comise de inculpat este ridicat, pericol ce rezidă din modul și mijloacele de comitere a faptelor, apelantul pătrunzând într-un interval scurt de timp (decembrie 2007 - februarie 2008), în locuințele a numeroase părți vătămate, precum și în incinta mai multor unități comerciale prin efracție, anulând orice măsură luată de părțile vătămate pentru împiedicarea furturilor, inculpatul spărgând panouri din geam termopan, smulgând grilaje și escaladând garduri împrejmuitoare, apoi inculpatul a dat dovadă de o periculozitate sporită, atâta vreme cât a comis infracțiunile pe timp de noapte, știind că lăsarea întunericului ce are drept consecință scăderea vigilenței membrilor comunității permite desfășurarea în mai mare siguranță a săvârșirii faptelor și acoperirea urmelor activității infracționale, iar prin conjugarea eforturilor a mai multor persoane cum este cazul în speță, șansele de a duce la bun sfârșit activitatea infracțională cresc, inculpatul apelând și la persoane minore în vederea comiterii unora dintre fapte, periculozitatea acestuia fiind cu atât mai mare cu cât a atras pe panta infracționalității doi minori, profitând de vârsta acestora pentru a-i determina să participe la activitatea infracțională.
În același context - arată Tribunalul - la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere și faptul că apelantul inculpat este recidivist, acesta specializându-se în comiterea unor fapte de același gen, respectiv furturi calificate și, mai mult decât atât, inculpatul a folosit același mod de operare, respectiv prin efracție, pe timp de noapte, cu mai multe persoane împreună, sfidând organele judiciare care anterior au manifestat clemență față de acesta.
Referitor la solicitarea apelantului inculpat de a nu i se aplica un spor, Tribunalul a reținut că, prima instanță - atunci când a făcut aplicarea prevederilor art. 33 - 34 Cod penal - nu a aplicat vreun spor, care de altfel nu poate fi aplicat nici de instanța de apel, având în vedere prevederile art. 372 alin. 1 Cod procedură penală, prevederi potrivit cărora, soluționând cauza în apel, instanța nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel, în cauză tribunalul fiind investit doar cu apelul declarat de inculpatul.
Împotriva acestei decizii, vizând și sentința instanței de fond, în termen legal, a promovat recurs inculpatul, criticând soluția pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei ce i-a fost aplicată.
Astfel, în susținerea motivelor, apărarea arată că, în speță, este incident cazul de casare prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală, apreciindu-se că pedeapsa de 7 ani închisoare este prea drastică, în raport cu atitudinea sinceră a inculpatului, cu faptul că a regretat infracțiunea săvârșită.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3859alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere - în acest sens - următoarele considerente:
Instanța de fond - respectând dispozițiile legale ce garantează aflarea adevărului, precum și pe cele ce asigură respectarea drepturilor procesuale ale părților și, totodată, administrând un bogat material probator - a reținut în mod corect existența faptei și vinovăția inculpatului, adoptând - sub acest aspect - o soluție legală, care a fosT confirmată și de către instanța de apel.
Din fișa de cazier judiciar depusă la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul perseverează în activitatea infracțională, multiplele condamnările anterioare la pedepse cu închisoarea în regim penitenciar, pentru fapte de același gen, dovedindu-se a fi insuficiente pentru reeducarea sa, astfel că având în vedere și circumstanțele reale de săvârșire a furtului, evidențiate ca atare în hotărârile instanțelor de fond și de apel, precum și faptul că inculpatul nu a ezitat să comită sustragerea, chiar dacă, el ar fi avut o pretinsă justificare, totuși, ar fi trebuit să conștientizeze riscul comiterii de fapte antisociale, nefiind novice în domeniu.
Împrejurarea că anumite părți vătămate nu s-au constituit părți civile în procesul penal nu s-a datorat faptului că prejudiciul a fost acoperit în totalitate, ci a alegerii de către partea vătămată a unei căi procesuale facile, iar împrejurarea că inculpatul a recunoscut fapta comisă nu s-a datorat voinței acestuia, ci a surprinderii sale de către martori și intervenției organelor abilitate.
Recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanței de judecată, astfel că, în caracterizarea, ca atare, a unor împrejurări, acestea trebuie să fie raportate la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a fost comisă.
Pornind de la aceste repere, Curtea observă că recurentul inculpat a manifestat o susținută perseverență infracțională, tinzând a-și face un obicei din procurarea, pe cale ilicită, a mijloacelor necesare traiului, pășind neinhibat pe tărâm infracțional, sustrăgând - fără teama de a fi surprins - bunuri și bani de la persoane (fizice sau juridice), împreună și cu alte persoane (doi minori) și aflându-se în stare de recidivă.
Aspectele relevate mai sus împiedică instanța să rețină în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, mai degrabă impunându-se aplicarea unui spor, însă acest lucru nu este posibil în soluționarea căii de atac a inculpatului.
Drept urmare, Curtea constată că pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului, situată cu puțin sub mediul prevăzut de lege, cu executare în regim de detenție, se învederează a asigura reeducarea sa, criteriile prevăzute de art.72 Cod penal fiind corect valorificate prin hotărârea atacată.
În raport de toate cele arătate și cum la examinarea din oficiu nu rezultă alte motive care să conducă la casarea hotărârilor, în temeiul art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Urmează a deduce din pedeapsa astfel aplicată, perioada prevenției pentru recurentul inculpat de la 4 decembrie 2008 la zi.
Constatând că recurentul este cel care se află în culpă procesuală, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, Curtea îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.65 din 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală.
prevenția începând cu 4 decembrie 2008 la zi.
Obligă pe recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-Trib.
Red.-Jud.
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Risantea Găgescu, Liliana Bădescu
