Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1613/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr.8231/4/2009
2554/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1613/
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER:
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror .
Pe rol judecarea recursului formulat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr.546/A/14.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentu-inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar (fila 7).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului, recurentul-inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului-inculpat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, având în vedere că prin hotărârile instanțelor anterioare, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare. Consideră că pedeapsa este prea mare în raport de natura faptei săvârșite și față de circumstanțele atenuante, astfel, solicită instanței să acorde o eficiență sporită și să se aplice o pedeapsă îndreptată spre minimul special prev. de legea penală. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei să se facă aplicarea art.86/1
C.P.P.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, întrucât pedeapsa a fost corect individualizată, având în vedere că inculpatul, anterior, a fost de mai multe ori condamnat pentru fapte similare, ceea ce dovedește perseverența acestuia. În ceea ce privește modalitatea de executare, consideră că nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei, având în vedere starea de recidivă postexecutorie.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția pe care o va pronunța.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr.1539/26.08.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în baza art. 208 alin.1- 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului, de la data de 10.06.2009 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 14 rap. la art. 346 alin.1 Cod procedură penală s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a inculpatului, în cuantum de 200 lei, avansat din fondu Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în ziua de 10.06.2009 inculpatul, fără să știe că este urmărit de către organele de poliție a intrat într-un magazin și profitând de neatenția vânzătoarei i-a sustras acesteia un telefon mobil marca Nokia 6500 după care a ieșit fugind, moment în care a fost urmărit și prins de către organele de poliție.
Momentul sustragerii telefonului mobil de către inculpat a fost sesizat și de către martora, care l-a recunoscut pe inculpat, la fel ca și partea vătămată.
De asemenea cu ocazia percheziției corporale asupra inculpatului a fost găsit și telefonul mobil sustras părții vătămate, telefon ce a fost restituit pe bază de dovadă acesteia din urmă.
În legătură cu poziția inculpatului instanța a reținut că acesta, după ce a fost depistat de către organele de poliție, a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, chiar conducând în teren organele de poliție și arătând modalitatea cum a procedat.
Împotriva acestei sentinței penale a declarat apel inculpatul criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului mare al pedepsei aplicate de instanța de fond.
Prin decizia penală nr. 546/14.10.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, așa cum a rezultat acesta din coroborarea probelor administrate în cauză și de asemenea, a constatat dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, aceasta s-a făcut în mod judicios, avându-se în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite (furt calificat), modalitatea de comitere a acesteia, datele personale ale inculpatului (recidivist postexecutoriu, cu o atitudine sinceră în cursul procesului penal) și toate celelalte criterii generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal.
Mai mult, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, în condițiile în care fapta s-a comis după condamnări anterioare multiple, deja executate sau considerate ca executate - ceea ce a atras starea de recidivă postexecutorie - iar inculpatul nu are ocupație, nu are loc de muncă și este consumator de droguri.
Prin urmare, nu se impune reducerea cuantumului pedepsei, perseverența infracțională fiind necesar a fi sancționată cu o pedeapsă aptă să-și atingă scopul preventiv și educativ.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru greșita individualizare a pedepsei, care este prea mare în raport de natura faptei săvârșite și față de circumstanțele atenuante.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate în raport de critica adusă și în cadrul cazului de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, precum și conform prevederilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, având în vedere perseverența acestuia, fiind condamnat de mai multe ori pentru fapte similare, iar în ceea ce privește modalitatea de executare, în mod corect s- aplicat o pedeapsă cu privare de libertate, inculpatul aflându-se în stare de recidivă postexecutorie.
Nemaifiind alte motive care să fie analizate din oficiu, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Va computa prevenția inculpatului la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 546/A/14.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
prevenția inculpatului de la 10.06.2009 la zi.
Obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./10.12.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai