Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1652/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- (2500/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.1652/

Ședința publică de la 10 noiembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Cristina Rotaru

JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru

JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu

GREFIER - - -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.

Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.500/24.06.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 B și a deciziei penale nr.508A/5.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați și în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, lipsind intimatele părți responsabile civilmente, intimata parte civilă, intimata parte vătămată SC L, intimatul SERVICIUL DE PROBAȚIUNE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUZĂU.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul recurentului inculpat, depune un memoriu din partea inculpatului.

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătoarea recurenților inculpați și, având cuvântul, arată că formulat recurs împotriva sentinței penale nr.500/24.06.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 B și a deciziei penale nr.508A/5.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, recursul fiind întemeiat pe cazul de casare prev. 385/9 pct.14 Cod procedură penală.

Arată că recursul inculpaților vizează individualizarea pedepsei ce li s-a aplicat precum și modalitatea de executare.

Menționează că inculpații au conștientizat gravitatea faptelor comise și apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, potrivit art.81 Cod penal.

Solicită a se avea în vedere că inculpații au recunoscut și regretat sincer comiterea faptelor, sunt infractori primari, iar la data comiterii faptelor erau minori, au colaborat cu organele de cercetare penală.

Totodată consideră că perioada petrecută în stare de detenție de inculpați a fost suficientă pentru a nu mai comite asemenea fapte și pentru a conștientiza gravitatea faptelor comise.

Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond a se dispune redozarea pedepselor în sensul reducerii cuantumului acestora și totodată a se stabili o altă modalitate de executare a pedepsei alta decât aceea în regim de detenție.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.

Apreciază că hotărârile recurate sunt legale și temeinice instanțele în mod legal stabilind cuantumul pedepselor cât și modalitatea de executare a acestora.

Solicită a se avea în vedere modalitatea de comitere a faptelor, pe timp de noapte împreună cu o altă persoană, prin forțarea ușii de la bucătăria locuinței și asupra unei persoane care se afla în imposibilitatea de a se apăra.

Consideră că recursul inculpaților poate fi considerat ca întemeiat în aceea ce privește cazul de casare prev. de art.395/9 pct.17 Cod procedură penală, respectiv faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică.

În ceea ce privește fapta din noaptea de 23/24.02.2009, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de violare de domiciliu și furt calificat, în concurs, respectiv de complicitate la aceste două infracțiuni într-o infracțiune unică de furt calificat, respectiv de complicitate la furt calificat prev. de art.208 alin.1- 209 alit.1 lit.a, g,i Cod penal, motivat de faptul că infrcați7unea de violare de domiciliu este absorbită de infracțiunea de furt calificat prin efracție.

Apărătoarea recurenților inculpați și, având cuvântul asupra cererii de schimbare a încadrării, arată că este de acord cu susținerile reprezentantului Ministerului Public.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult cele petrecute, era în sevraj, solicită a se avea în vedere că a avut un anturaj negativ și că se află de 7 luni în arest.

Recurentul inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptelor și că este de acord cu susținerile avocatului său.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată următoarele:

Prin sentința penală nr.500 din 24.06.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6, s-a dispus, între altele, condamnarea inculpatului minor la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare în baza dispozițiilor art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal.

În baza art.26 Cod penal raportat la art.192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, art.208 alin.1-209 alin.1 lit.d și g Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, și respectiv art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a,d,g și i Cod penal, același inculpat a mai fost condamnat la trei pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare fiecare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal au fost contopite cele patru pedepse aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal i-au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, începând cu împlinirea vârstei de 18 ani, următoarele drepturi: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Conform art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art.88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 3.04.2009 la zi.

În baza art.112 lit.f și art.118 lit.e Cod penal s-au confiscat de la inculpat sumele de 200 și respectiv 400 lei.

S-a luat act că părțile vătămate și SRL nu s-au constituit părți civile.

În baza art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art.998 și urm. cod civil au fost obligați inculpații în solidar, de asemenea în solidar și cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 400 lei și a echivalentului în lei a sumei de 50 de euro către partea civilă cu titlu de daune materiale.

S-a reținut în fapt, sub un prim aspect, că în noaptea de 28/29.01.2009, inculpatul minor a pătruns fără drept în locuința părții civile din B,-,.76 A,.3,.22, sector 6, în timp ce aceasta și celelalte persoane din apartament dormeau iar ușa de acces era închisă, dar neasigurată. Din interior inculpatul a sustras două telefoane mobile marca LG, un lănțișor de aur și suma de 220 lei.

În noaptea de 29/30.01.2009, inculpatul minor a pătruns prin escaladare și forțarea unei ferestre în interiorul patiseriei aparținând părții vătămate SRL, de unde a sustras un monitor de calculator tip marca și suma de 200 lei.

În noaptea de 24.02.2009, inculpatul, ajutat de inculpatul a pătruns prin escaladarea și forțarea unei ferestre în locuința părții civile - din B,-,.59,.2, parter,.59, sector 6 în timp ce proprietarul și fiul său dormeau. Din interior inculpatul a sustras un portmoneu în care se aflau cartea de identitate a părții civile, acte privind un autoturism, două bonuri de combustibil, alte înscrisuri, precum și sumele de 400 lei și respectiv 50 de euro.

Apelurile declarate de inculpați împotriva acestei sentințe, prin care solicitau reducerea pedepselor și suspendarea condiționată a executării lor, au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr.408/A din 5.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.

Împotriva acestor hotărâri inculpații au formulat recursul nemotivat de față, solicitând, cu ocazia dezbaterilor, să se constate incidența art.3859pct.14 Cod procedură penală, în sensul reducerii pedepselor și a suspendării condiționate a executării.

Examinând actele și lucrările dosarului și în contextul prevederilor art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:

Ambele instanțe au avut în vedere o situație de fapt care rezultă în mod concordant din probatoriile administrate, stabilind că infracțiunile au fost săvârșite de către inculpați cu vinovăție iar încadrarea juridică este cea legală.

În ceea ce privește concursul de infracțiuni dintre furtul calificat prin efracție și violarea de domiciliu, instanțele au reținut și motivat în mod corect că ele sunt distincte, autonome, nefiind întrunită ipoteza unei infracțiuni complexe. Dispozițiile art.41 alin.3 Cod penal, care reglementează unitatea legală de infracțiuni sub forma infracțiunii complexe, precizează că una dintre condiții este aceea ca elementul circumstanțial ce intră în conținutul ei să constituie prin ea însăși o faptă prevăzută de legea penală, or efracția ar putea constitui prin ea însăși cel mult o distrugere, iar nu o violare de domiciliu, care implică o pătrundere fără drept într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit.

Pe de altă parte, sunt pe deplin incidente raționamentele și argumentația cuprinse în Decizia în interesul legii nr.XXXI/2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că fapta de pătrundere fără drept într-o locuință sau dependință a acesteia, urmată de săvârșirea unei tâlhării, constituie un concurs real între violarea de domiciliu și tâlhărie.

În consecință, nu sunt incidente prevederile art.3859pct.17 Cod procedură penală.

Nu pot fi primite nici susținerile inculpaților privind caracterul prea sever al sancțiunilor și posibilitatea reeducării lor și prin suspendarea condiționată a executării acestora.

Aplicând sancțiuni minime cu închisoarea, instanțele au ținut seama de faptul că inculpații sunt minori și au recunoscut faptele, dar și de gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor, care rezultă inclusiv din modalitățile concrete de săvârșire.

fără drept, prin efracție și escaladare, în timpul nopții, într-un magazin și mai multe apartamente în care se aflau persoanele ce locuiau acolo, aflate în imposibilitate de a se apăra, denotă o periculozitate și temeritate deosebite, care nu pot rămâne fără efecte pe planul răspunderii penale.

În consecință, cum hotărârile pronunțate în cauză sunt în întregime legale și temeinice, recursurile vor fi respinse ca nefondate, conform prevederilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Conform art.88 Cod penal se va computa prevenția fiecărui recurent inculpat de la 3.04.2009 la 10.11.2009.

Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.508/A din 4.10.2009 a Tribunalului București - secția I penală.

prevenția fiecărui recurent inculpat de la 4.04.2009 la 10.11.2009.

Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 200 lei onorarii avocați oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

iu

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./7.12.09

Președinte:Cristina Rotaru
Judecători:Cristina Rotaru, Niculina Alexandru, Viorica Costiniu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1652/2009. Curtea de Apel Bucuresti