Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1665/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1018/94/2009
2637/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1665
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 3: Corneliu Bogdan
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva Deciziei penale nr.535/A/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publicăau răspunsrecurenții-inculpați și, personal, în stare de arest, asistați juridic de apărător din oficiu, în baza delegației nr.-/24.11.2009 (fila 10 dosar),lipsă fiindintimata-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al recurenților-inculpați solicită încuviințarea probei cu acte în circumstanțiere, sens în care depune la dosar trei certificate de naștere în copie xerox (Seria -, -.-; Seria -, -.-; Seria -, -.-, toate eliberate de Primăria Municipiului Pitești).
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune încuviințării probei solicitate.
Curtea încuviințează administrarea probei cu acte în circumstanțiere, reprezentate de înscrisurile depuse la termenul de astăzi și, nemaifiind alte cereri prealabile, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul din oficiu al recurenților-inculpați și precizează incidența cazurilor de casare prevăzute de art.3859pct.10 și 14 Cod procedură penală și solicită, în principal, admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță, apreciind că decizia atacată este dată fără o motivare concretă, arătându-se doar că instanța de fond a reținut corect probatoriul, fără a se analiza cererea inculpaților și a se motiva respingerea acesteia, iar, în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpaților în raport de prevederile art.72 Cod penal raportat la 52 Cod penal. Consideră că se impune stabilirea unei pedepse într-un cuantum mai redus decât cel aplicat de instanța de fond, întrucât inculpații nu au antecedente penale și au copii minori în întreținere.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpați. Astfel, în ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art.38515pct.10 Cod procedură penală, arată că inculpații au solicitat redozarea pedepsei și în apel, iar instanța de apel s-a pronunțat pe această cerere, menținând hotărârea instanței de fond, ținând cont atât de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, cât și de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, iar, referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 38515pct.14 Cod procedură penală, față de natura infracțiunilor pentru care au fost condamnați cei doi inculpați (tâlhărie în formă calificată, săvârșită într-un loc public, prin acte de violență asupra unei femei singure), consideră că nu se impune redozarea pedepsei, pedeapsa aplicată de instanța de fond fiind just individualizată.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate, precizând că nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, ci doar a încercat să fure. Solicită Curții să țină cont că are trei copii minori în întreținere și nu are antecedente penale. Regretă tot ce s-a întâmplat.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, în sensul reducerii pedepsei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.179/22.05.2009, pronunțată de Judecătoria Buftea, s-a dispus, în temeiul art. 334 Cod procedură penală respingerea, ca neîntemeiată, a solicitării de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 Cod penal- art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal (pentru inculpatul ) și din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal- art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal în infracțiunea prevăzută de 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 Cod penal- art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal (pentru inculpatul ).
În temeiul art. 334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptei, astfel:
- pentru inculpatul - din infracțiunea prevăzută de art.208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. a Cod penal;
- pentru inculpatul - din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. a Cod penal.
1. În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În temeiul art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii și arestării preventive - ziua de 23.01.2009, respectiv perioada de la 24.01.2009, la zi.
În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a si lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului.
2. În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În temeiul art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive - ziua de 23.01.2009, respectiv perioada de la 24.01.2009, Ia zi.
În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului.
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A dispus avansarea și plata, din fondul special al Ministerului Justiției către Baroul București - Oficii a sumei de 150 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu al inculpatului (dna av ) și a sumei de 150 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu al inculpatului (dl av ).
În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a obligat fiecare inculpat la plata a cate 500 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut că prin Rechizitoriul nr. 546/P/2009, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea la 13.02.2009 și verificat, sub aspectul legalității și temeiniciei, conform art. 264 alin.3 Cod procedură penală, de prim procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bufteas -au dispus următoarele:
1. trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
- pentru infracțiunea prevăzuta de art. 208 alin. 1 Cod penal-art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal;
- pentru infracțiunea prevăzuta de art. 208 alin. 1 Cod penal art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal.
2. disjungerea cauzei, cu privire la furturile comise în datele de 05.01.2009,15.01.2009 și 23.01.2009, în dauna persoanelor vătămate, și.
Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr- din data de 17.02.2009, fiind repartizată aleatoriu respectivului complet, ca urmare a admiterii - prin încheierea de la 18.02.2009 - a declarației de abținere formulate de președintele completului căruia îi fusese repartizată inițial cauza (dosarul nr-, format în vederea noii repartizări aleatorii, fiind atașat prezentului dosar).
În actul de sesizare a instanței, s-a reținut că, pe data de 23.01.2009, organele de poliție din cadrul Poliției oraș (PP ) i-au surprins în flagrant pe inculpații și, în timp ce sustrăgeau o geantă și o plasă cu bunuri în valoare de 3000 lei, din autoturismul marca cu număr de înmatriculare B-68-, aparținând părții vătămate, autoturism aflat în parcarea complexului comercial din com., jud.
S-a mai arătat că, în urma cercetărilor efectuate în cauză, a rezultat că în ziua de 23.01.2009, în timp ce partea vătămată se afla în parcarea complexului comercial din com., jud. I și încărca mărfurile cumpărate în autoturismul proprietate personală marca cu nr.de înmatriculare B-68-, o persoana de sex masculin - identificată ulterior în persoana inculpatului, s-a apropiat pe partea dreaptă a autoturismului și a solicitat părții vătămate să îi ajute cu o sumă de bani.
S-a precizat că, în timp ce inculpatul îi distrăgea atenția părții vătămate, o altă persoană, identificată ulterior ca fiind inculpatul, a pătruns în autoturism pe partea și a sustras de pe bancheta din spate o geantă cu bunuri și valori, precum și o în care se aflau patru perechi de pantofi de balet.
S-a arătat că în timp ce inculpații se pregăteau sa părăsească locul faptei, au fost surprinși de organele de politie și reținuți cu bunurile sustrase asupra lor.
S-a mai arătat că din cercetări a mai rezultat faptul că cei doi inculpați s-au deplasat din B, oprindu-se în parcarea Complexului Comercial din com., Jud. I, la bordul autoturismului marca Opel Vectra cu nr. de înmatriculare 4743- WC- 67 împreună cu numiții și, autoturism care, după comiterea faptei, urma să fie folosit de cei doi inculpați, pentru a-și asigura scăparea.
S-a precizat că, situația de fapt reținută este confirmată și de procesul-verbal de constatare și sesizare din oficiu încheiat de organele de poliție care i-au surprins pe cei doi inculpați în timp ce au sustras bunurile din autoturismul pârtii vătămate, precum și din declarațiile martorilor și (agenți de paza în cadrul complexului comercial ), cei doi martori arătând că au fost de față la momentul prinderii în flagrant a celor doi inculpați, când aceștia au sustras geanta și plasa părții vătămate din autoturismul proprietate personală, martorii menționând totodată faptul că în cursul zilelor de 05.01.2009 și de 15.01.2009 i-au observat pe cei doi inculpați cum se plimbau printre autoturismele din parcare, iar ulterior plecau la bordul autoturismului marca Opel Vectra cu nr 4743-WC-67.
S-a mai arătat că, fiind audiați, inculpații au negat comiterea faptei atât în cursul urmăririi penale, cât și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, cu toate că la momentul depistării în flagrant au recunoscut fapta comisă.
S-a precizat că în cauză au fost efectuate cercetări și cu privire la furturile comise în datele de 05.01.2009,15.01.2009 și 23.01.2009 în dauna persoanelor vătămate, și, însă, întrucât aceste fapte au fost comise pe raza de competență a Mun. B și a mai fost necesară efectuarea de cercetări suplimentare s-a impus disjungerea cercetărilor cu privire la aceste fapte.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarelor mijloace de probă: declarații incuplați; proces verbal de constatare-depistare; plângere parte vătămată; declarație parte vătămata; proces verbal de predare bunuri; declarații martori; proces verbal de control corporal, rapoarte eveniment agenți paza complex; planșe foto.
Fiind audiați, conform art. 323.C.P.P. și art.324 C.P.P. inculpații și și au arătat că nu recunosc comiterea faptei, inculpatul, susținând că nu a sustras bunurile, iar inculpatul arătând că nu a avut vreo înțelegere prealabilă cu celalalt coinculpat, că nu a văzut ce a făcut inculpatul și că nu a agresat-o pe partea vătămată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpații și, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că instanța de fond a făcut o greșită individualizare a pedepselor aplicate, solicitând o redozare a acestora.
Prin decizia penală nr.535/A din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, au fost respinse - ca nefondate - apelurile declarate de inculpați; s-a menținut starea de arest și s-a dedus prevenția pentru fiecare, de la 23.01.2009, la zi.
Au fost obligați apelanții la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei decizii, Tribunalul a reținut că din examinarea apelurilor formulate, acestea apar ca nefondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt pe baza probatoriului administrat în cauză, probatoriu din care a reieșit fără putință de tăgadă vinovăția celor doi inculpați pentru săvârșirea faptelor reținute în sarcina fiecăruia dintre ei.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate, tribunalul a reținut că instanța de fond a făcut o justă individualizare a acestora, având în vedere atât criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, cât și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat în parte, reținând atitudinea parțial sinceră a acestora, precum și faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, fără a arăta în scris motivele de nemulțumire.
În motivarea orală a recursurilor, decizia penală a fost criticată, invocându-se incidența cazurilor de casare prevăzute de art.3859pct.10 și 14 Cod procedură penală și solicită, în principal, admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță, apreciind că decizia atacată este dată fără o motivare concretă, arătându-se doar că instanța de fond a reținut corect probatoriul, fără a se analiza cererea inculpaților și a se motiva respingerea acesteia, iar, în subsidiar, s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpaților, în raport de prevederile art.72 Cod penal raportat la 52 Cod penal.
Se apreciază că se impune stabilirea unei pedepse într-un cuantum mai redus decât cel aplicat de instanța de fond, întrucât inculpații nu au antecedente penale și au copii minori în întreținere.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3859alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată că recursurile cu care a fost sesizată sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Din probele administrate în cursul procesului penal, rezultă - fără putință de tăgadă - că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată.
Faptele lor fiind probate cu declarații inculpați; proces verbal de constatare-depistare; plângere parte vătămată; declarație parte vătămată; proces verbal de predare bunuri; declarații martori; proces verbal de control corporal, rapoarte eveniment agenți paza complex; planșe foto.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, instanțele au făcut o corectă aplicare a prevederilor art.72 din Codul penal, vizând "Criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor aplicate".
Se apreciază că, aplicând inculpaților câte o pedeapsă de 5 ani închisoare, acesta este de natură a atinge scopul definit de prevederile art.52 Cod penal.
În ceea ce privește existența cazului de casare prevăzut de art.3859pct.10, teza ultimă din Codul d e procedură penală, constând în aceea că "instanța nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului", Curtea constată că acesta nu se regăsește în cauză.
Astfel, Curtea reține că, într-adevăr, inculpații au solicitat redozarea pedepsei și în apel, însă Tribunalul s-a pronunțat pe această cerere, menținând hotărârea instanței de fond, ținând cont atât de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, cât și de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, Curtea urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de către inculpații și împotriva deciziei penale nr. 535/A din 12 octombrie 2009 Tribunalului București Secția a II-a Penală.
Se va deduce prevenția de la 23.01.2009, la zi, pentru fiecare recurent inculpat.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală și va obliga pe fiecare recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală;
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 535/A din 12 octombrie 2009 Tribunalului București Secția a II-a Penală.
Deduce prevenția de la 23.01.2009, la zi, pentru fiecare inculpat.
Obligă fiecare inculpat la câte 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care se avansează pentru fiecare onorariul avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
-Jud.
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Lavinia Lefterache, Corneliu Bogdan
