Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1680/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 2697/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1680
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03 decembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 2: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea RECURSURILOR declarate de inculpații, și împotriva deciziei penale 594/A din 02 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - secția a II -a penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați:,personal, aflat în stare de detenție la penitenciarul Rahova, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat,cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar,,personal, aflat în stare de detenție la penitenciarul Rahova, asistat juridic de apărător ales, avocat ,cu împuternicire avocațială depusă la dosar,,personal, aflat în stare de detenție la penitenciarul Rahova, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar șiG,personal, aflat în stare de detenție la penitenciarul Rahova, asistat juridic de avocat, cu delegație de substituire a apărătorului din oficiu, avocat, lipsă fiind intimații - părți civileSC SA și Bank.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și pe fond, rejudecând, să se dispună redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsă pe care o apreciază mult prea severă în raport cu circumstanțele reale ale faptei și a circumstanțelor personale ale inculpatului; invocă motivul de casare prev. de art 385 ind. 9 pct. 14 Cod procedură penală.
Totodată, solicită instanței de recurs să aibă în vedere și faptul că inculpatul a formulat un autodenunț.
Față de aceste considerente solicită instanței să dea o mai mare eficientă art.74, 76 Cod penal și să dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat, de asemenea, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate cu apel, și pe fond, rejudecând, să se dispună redozarea pedepsei aplicate, aceasta fiind mult prea mare în raport cu circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, și circumstanțele personale ale inculpatului.
Este de reținut că inculpatul are doi copii minori în întreținere, soția este bolnavă de diabet, este o persoană tânără, în vârsta de 29 ani, nu este școlarizat, a recunoscut și regretat săvârșirea faptei.
Apreciază că, față de toate aceste elemente, modalitatea de executare a pedepsei, în regim de detenție, pentru o perioadă mai scurtă de timp, ar fi suficientă pentru atingerea scopului procesului penal, respectiv reeducarea inculpatului.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului declarat, casarea deciziei penale nr. 594/A din 02.11.2009, pronunțată de Tribunalul București și pe fond, rejudecând, să se dispună redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate. Invocă în apărare cazul de casare prev. de art. 385 ind. 9 pct. 14 Cod procedură penală.
Solicită instanței să aibă în vedere că inculpatul a recunoscut și regretă fapta, nu este cunoscut cu antecedente penale; în prezent, inculpatul este arestat în altă cauză
Apărătorul ales al recurentului - inculpat invocă un singur motiv de recurs, respectiv art. 385 ind. 9 pct. 14 Cod procedură penală, apreciind că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în raport de prevederile art. 72 Cod penal.
Așa cum s-au motivat hotărârile pronunțate în cauză, în raport antecedentele penale ale inculpatului, și de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, s-a ajuns la concluzia că se impune aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare.
Făcând referire la împrejurările care pot constitui circumstanțe atenuante și în raport de persoana inculpatului, apreciază că sunt reale circumstanțele atenuante - în acest sens face referire la art. 74 lit. a Cod penal. Intr-adevăr, din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta a încălcat legea penală; solicită să se constate că respectiva faptă penală a fost săvârșită de către inculpat în minoritate.
Conduita bună a inculpatului se prezumă și, mai mult decât atât, se dovedește cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv caracterizări ale acestuia.
Alte împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante sunt și cele prev. de art. 74 lit. c Cod penal; astfel atitudinea inculpatului ulterior săvârșirii infracțiunii este demonstrată prin declarațiile acestuia din faza de urmărire penală, acesta având o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei săvârșite. Inculpatul, ajutat de familia sa, a încercat să recupereze prejudiciul.
Solicită instanței să rețină și art. 74 alin. 2 Cod penal, având în vedere că inculpatul provine dintr-o familie organizată, este căsătorit.
Față de toate aceste considerente solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că, în cazul fiecăruia dintre inculpați, pedepsele aplicate sunt corect individualizate, sunt orientate înspre minimul special prevăzut de lege având în vedere gradul de pericol social concret al faptei și atitudinea manifestată de inculpați pe parcursul procesului penal.
Apreciază că atitudinea sinceră a inculpaților nu obligă instanța la aor eține drept circumstanță atenuantă judiciară, și aceasta având în vedere, pe de-o parte, modalitatea concretă de comitere a faptei, prejudiciul mare cauzat și nerecuperat și, pe de altă parte, circumstanțele personale ale fiecăruia dintre inculpați, cu privire la care există condamnări și indicii temeinică că perseverează în săvârșirea de infracțiuni de aceeași natură, ca fapta dedusă judecății nu este un act întâmplător în conduita lor socială, nu au ocupație, și înțeleg să-și obțină veniturile prin comiterea de infracțiuni contra patrimoniului.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta prezintă numeroase condamnări anterioare pentru săvârșirea unor infracțiuni similare; toți inculpații sunt arestați în altă cauză. S-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea unei infracțiuni de aceeași natură, prejudiciul este mare și nerecuperat.
Față de toate aceste considerente apreciază că se impune menținerea pedepselor stabilite de instanța de fond și menținute de instanța de apel, pentru ca acestea să-și atingă scopul prevăzut de lege.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său; solicită să se aibă în vedere, pe de-o parte, atitudinea sinceră de care a dat dovadă, de regret a faptei, iar pe de altă parte că este căsătorit, are copii. Este arestat în această cauză.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, precizează că toți cei aflați în boxă, în acest dosar, sunt arestați în altă cauză pentru săvârșirea de tentativă la furt. Apreciază pedeapsa aplicată mult prea mare și solicită reducerea cuantumului acesteia.
Dorește să recupereze prejudiciul cauzat.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, regretă sincer fapta; precizează că este arestat în altă cauză pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt. De asemenea, solicită instanței să aibă în vedere că nu este cunoscut cu antecedente penale, și dorește să acopere prejudiciul. Solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor declarate de inculpații, împotriva deciziei penale nr. 594/A/02.11.2009 a Tribunalului București - Secția aII-a Penală constată:
Prin decizia penală nr. 594/A/02.11.2009 Tribunalul București, Secția aII-a Penală a respins ca nefondate apelurile declarate de, împotriva sentinței penale nr. 432/16.09.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3
A menținut starea de arest a inculpatului. În baza art 88 a dedus preveția de la 30.06.2009 la zi.
A obligat fiecare inculpat la câte 60 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului din oficiu s-a dispus a fi suportat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bucureștia reținut următoarele
Prin sentința penală nr.16.09.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, în baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 5(cinci) ani închisoare.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa pronunțată perioada detenției de la data de 30. 06. 2009 la zi.
În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 5(cinci) ani închisoare.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cp.
În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 5(cinci) ani închisoare.
În baza art. 39 alin. 2 Cod penal, a contopit pedeapsa de mai sus cu restul rămas neexecutat de 1 an, 3 luni și 26 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 72/19. 03. 2007 Judecătoriei Oltenița, definitivă prin decizia penală nr. 109/08. 05. 2007 Tribunalului Călărași, conform art. 33-34 Cod penal, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv5(cinci) ani închisoare.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Ii-a și lit. b Cod penal.
S-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de părțile civile și Bank.
În baza art. 346 Cod procedură penală și art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 998-999 Cod civil, a obligat în solidar inculpații către partea civilă la plata sumei de 10.417,18 lei, iar către partea civilă Bank la plata sumei de 104.200 lei și 3042 euro, despăgubiri civile.
S-a respins - ca neîntemeiată - cererea de sechestru asigurător formulată de partea civilă
În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 14.12.2008, în jurul orelor 10,00-11,00, inculpații, și s-au întâlnit cu inculpatul și s-au deplasat împreună în zona P-ța -, unde cunoșteau că se află frizeria -unitatea 152, situată în str. - M, sector 4. Cu o zi înainte, inculpații au intrat în incinta frizeriei și au observat un bancomat aparținând Bank care nu era prevăzut cu vreun sistem de pază, luând toți hotărârea de a sustrage banii. Astfel inculpații au ajuns la frizerie, și au spart ușa din spate a frizeriei și cei patru au pătruns în interior. Au încercat să spargă bancomatul cu o fără a reuși. Inculpații, au sustras dintr-o casetă cu bani aflată în una dintre încăperile frizeriei suma de 5.200 de lei. Intre timp inculpații și au început să spargă bancomatul cu un flex. Apoi toți inculpații au sustras din casetele cu bani din bancomat suma de 104.200 lei. De asemenea, cei patru inculpați au mai sustras și obiecte de frizerie (mașini de tuns, foarfece, perii, uscătoare de păr). Ulterior, inculpații s-au deplasat la locuința inculpatului și au împărțit banii sustrași iar obiectele de frizerie au rămas în locuință.
Partea vătămată Societatea Meșteșugărească s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.417,18 lei, reprezentând suma de bani sustrasă (5.265,50 lei), c/val. obiectelor de inventar (7.542,11 lei) și a materialelor de producție (1.485,45 lei) nerecuperate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, și, criticând hotărârea pentru netemeinicie, arătând în cuprinsul motivelor orale de apel că solicită ca instanța de apel să dispună redozarea pedepselor, având în vedere faptul că acestea sunt prea mari în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și cele personale ale inculpaților.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelanții inculpați, cât și din oficiu sub toate aspectele, potrivit disp.art.371 al.2 C.P.P. Tribunalul a apreciat că apelurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția celor 4 inculpați pe baza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești.
În mod corect s-a reținut că în ziua de 14.12.2008, în jurul orelor 10,00 - 11,00 inculpații, și au pătruns prin efracție în incinta, de unde au sustras suma de 5200 lei și obiecte de frizerie, precum și suma de 104.200 lei dintr-un bancomat aflat în aceeași incintă, aparținând Bank.
Referitor la individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere în mod corect dispozițiile prev.de art.72 Cod penal, referitoare la criteriile generale de individualizare, respectiv: gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmând ca celelalte două criterii, persoana făptuitorului și circumstanțele atenuante sau agravante, ca și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale.
Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana infractorului se află și criterii subiective, cum sunt persoana făptuitorului și conduita sa, luată în considerare, desigur, în ansamblul ei, așa cum s-a manifestat nu numai înainte, dar și după săvârșirea faptei, până în momentul soluționării cauzei de către organul judiciar.
Potrivit concepției ce a prezidat redactarea art.72 Cp "gradul de pericol social al faptei săvârșite" și "persoana infractorului" constituie, după cum s-a arătat, două criterii de individualizare autonomă, fiecare cu un conținut propriu, deosebit de al celuilalt.
Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului, pe de o parte, și împrejurările care atenuează răspunderea penala pe de altă parte, trebuie subliniat că există legătură indisolubilă. acestora din urmă este reducerea ori, respectiv, sporirea gradului de pericol social al faptei sau al periculozității persoanei făptuitorului.
Fără asemenea modificări - de o anumită amploare în gradul de pericol social, nicio circumstanță n-ar putea fi "atenuantă" sau "agravantă" pentru că ar lipsi temeiul atenuării sau agravării răspunderii penale.
Când face parte din pericolul social al faptei săvârșite, unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei, art.72 Cod penal, are în vedere gradul de pericol social concret al acelei faptei, care nu poate fi conceput în afara oricărei legături cu pericolul social abstract, el nefiind decât concretizarea acestuia din urmă.
Dacă orice pedeapsă se aplică infractorului pentru ca, pe această cale, să se obțină intimidarea și, în cele din urmă, reeducarea lui - în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni - atunci, în mod necesar, ea trebuie să fie adaptată și persoanei celui căruia îi este destinată, celui pe care este chemată să-l intimideze și, mai ales, să-l reeduce. O cunoaștere completă multilaterală a persoanei infractorului implică investigații în următoarele direcții:
a) starea psihofizică și structura biologică a infractorului. Un infractor aflat intr-o stare psihofizică normală se bucură de întreaga capacitate de înțelegere și voință, are reprezentarea exactă a acțiunilor sale și a rezultatelor lor.
b) particularitățile psihice ale persoanei infractorului.
În ceea ce privește profilul social al inculpaților s-a reținut că inculpatul, în vârstă de 29 de ani, neșcolarizat, este cunoscut cu antecedente penale, inițial nu a recunoscut săvârșirea faptei, ulterior revenind asupra declarațiilor și recunoscând săvârșirea acesteia.
Inculpatul, în vârsta de 26 ani, studii 4 clase, fără ocupație, a recunoscut săvârșirea faptei. Din fișa de cazier judiciar rezultă că prin sentința penală nr.258/11.04.2001 inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de tâlhărie săvârșita în timpul minorității.
Inculpatul, în vârstă de 28 de ani, studii 10 clase, șofer, nu este cunoscut cu antecedente penale, recunoscând săvârșirea faptei.
Inculpatul în vârstă de 32 ani, studii 10 clase, fără ocupație, din fișa de cazier judiciar rezultând că fapta care face obiectul prezentului dosar a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, prev.de art.37 lit.a Cod penal, a recunoscut comiterea faptei.
În raport de aceste considerente, apreciind că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, tribunalul în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a respins - ca nefondate - apelurile formulate de inculpații, și împotriva sentinței penale nr.432/16.09.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B (dosar nr-).
Împotriva acestei decizii au declarat recurs de inculpații,.
În drept, inculpații au invocat art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, apreciind că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport de fapta comisă, precum și de situația familială a fiecăruia dintre ei.
Curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 litera b Cod procedură penală, va respinge recursurile declarate de inculpații, ca nefondate pentru următoarele considerente
Inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați pentru sustragerea prin efracție, la data de 14.12.2008 din incinta SC, unitatea nr 152, suma de 5200 lei și obiecte de frizerie, precum și - lei dintr-un bancomat aflat în aceeași unitate și aparținând SC Bank.
Faptele au fost dovedite de înregistrarea camerelor video, coroborată cu obiectele provenite din furt, găsite la inculpați și restituite SC SA.
Analizând hotărârea atacată prin prisma individualizării pedepselor aplicate, Curtea constată că soluția instanțelor de fond și de apel, în ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea de furt calificat (câte o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru inculpații, și o pedeapsă de 4 ani și șase luni închisoare pentru inculpatul, singurul dintre inculpați care avea un serviciu, fiind șofer la data comiterii faptei) sunt justificate, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost comise, circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea acestora pe parcursul procesului penal, precum și conduita anterior comiterii faptelor.
La data de 14.12.2008, în jurul orelor 10,00-11,00, inculpații, și s-au întâlnit cu inculpatul și au mer împreună în zona P-ța -, unde cunoșteau că se află frizeria -unitatea 152, situată în str. - M, sector 4. Cu o zi înainte, inculpații au intrat în incinta frizeriei, observând un bancomat aparținând Bank care nu era prevăzut cu vreun sistem de pază, au luat toți hotărârea de a sustrage banii. Ajungând la frizerie, și au spart ușa din spate a frizeriei și cei patru au pătruns în interior. Au încercat să spargă bancomatul cu o, fără a reuși. Inculpații, au sustras dintr-o casetă cu bani aflată în una dintre încăperile frizeriei suma de 5.200 de lei. Între timp inculpații și au început să spargă bancomatul cu un flex. Apoi, toți inculpații au sustras din casetele cu bani din bancomat suma de 104.200 lei. De asemenea, cei patru inculpați au mai sustras și obiecte de frizerie (mașini de tuns, foarfece, perii, uscătoare de păr). Ulterior, inculpații s-au deplasat la locuința inculpatului și au împărțit banii sustrași iar obiectele de frizerie au rămas în locuință.
În mod corect nu s-au reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante, în raport de antecedentele penale, respectiv săvârșirea faptei din prezenta cauza în termenul de încercare al liberării condiționate pentru inculpatul, condamnările anterioare din cazierele inculpaților și. Pedepsele astfel stabilite (câte 5 ani închisoare pentru inculpații, și o pedeapsă de 4 ani și șase luni închisoare pentru inculpatul, dat fiind faptul că acesta nu avea antecedente penale și la data comiterii faptei era singurul dintre inculpați care avea un serviciu, fiind șofer) au fost just individualizate, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72. pen. corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52. pen. astfel că nu se impune redozarea acesteia, în sensul micșorării sale.
nstanțele de fond si apel au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, în raport de materialul probator administrat în cauză și au aplicat pedepse just individualizate, conform cerințelor art. 72 și art. 52. pen.
Critica recurenților inculpați, în sensul netemeiniciei hotărârii cu privire la pedepsele aplicate nu va fi reținută, deoarece circumstanțele personale au fost avute în vedere, iar aspectele privind vârsta, au fost evaluate corespunzător, în raport cu celelalte criterii prevăzute la art. 72. pen, pedepsele fiind aplicate spre minimul special. Curtea consideră că în cauză au fost examinate toate criteriile specifice individualizării judiciare a pedepsei, cuantumul pedepsei aplicate, reflectând, atât gravitatea faptei comise, cât și circumstanțele personale, ținându-se cont și de regimul sancționator corespunzător concursului între cauzele de agravare și atenuare prevăzut la art. 80. pen. Inculpații vor avea vocația liberării condiționate, în cazul în care nu se va ține seama de munca prestată în penitenciar, după executarea 2/3 din pedepse ceea ce înseamnă 3 ani și patru luni pentru cei condamnați la pedepse de cinci ani și respectiv 2 ani și zece luni pentru pedeapsa de patru ani și șase luni sau la executarea a Jd in pedeapsa aplicată pentru fiecare dacă se ține seama de munca prestată în penitenciar, respectiv 2 ani și șase luni pentru cei condamnați la cinci ani închisoare și doi ani și trei luni pentru cel condamnat la 4 ani și șase luni închisoare.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare, proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată. Se constată că instanța de fond, la stabilirea pedepselor de cinci ani și respectiv de 4 ani și șase luni închisoare, a luat în considerare, cu precădere, gravitatea faptei, acordând semnificația cuvenită datelor referitoare la persoana fiecărui inculpat, dar și antecedentelor penale.
Apreciind recursul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art.192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților, și declarate împotriva deciziei penale nr.594/A/2.11.2009 a Tribunalului București - Secția a II a Penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive a acestuia de la 30.06.2009 la zi și ia act că ceilalți trei inculpați sunt arestați în alte cauze penale.
Obligă pe recurentul-inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare statului, iar pe inculpații, și la câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Obligă pe recurentul inculpat la 50 lei onorariu avocat oficiu (parțial) - fond Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Red.-Jud.sect.3
Președinte:Lavinia LefteracheJudecători:Lavinia Lefterache, Corneliu Bogdan Ion Tudoran
