Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 197/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 197/R/2008

Ședința publică din 10 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Munteanu Traian

JUDECĂTOR 2: Soane Laura

JUDECĂTOR 3: Pantea Nistor

Procuror: - -

Grefier:

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul A-G,. în S-M,-,. 7, jud. S-M, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, împotriva deciziei penale nr. 269/A din 13 decembrie 2007 Tribunalului Satu -M, prin care s-a modificat sentința penală nr. 1449 din 14 septembrie 2007 Judecătoriei Satu -

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul din oficiu al inculpatului recurent, av. și au lipsit inculpatul recurent A G și partea vătămată intimată - S-

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârilor pronunțate în cauză în sensul de a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului.

Procurorul a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, solicitând să se constate că pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului este legală și temeinică.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1444 din 14 septembrie 2007, Judecătoria Satu Mare, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 7 Legea nr. 543/2002, art. 74 lit. c Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul A pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat beneficiul grațierii pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului A G, prin sentința penală nr. 86/26.05.2003 de Tribunalul Militar Timișoara în dosar nr. 65/2003 și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză.

În baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a și Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală, s-a constatat că prejudiciul în sumă de 1715 lei produs părții vătămate - SMa fost recuperat, motiv pentru care aceasta nu s-a constituie parte civilă.

S-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în data de 4 septembrie 2005, inculpații însoțiți de martorul s-au deplasat cu autoturismul inculpatului, cu nr. de înmatriculare -, în zona de agrement, la barul, unde au consumat băuturi alcoolice. La un moment dat, inculpatul, s-a deplasat în spatele barului la toaletă, când a observat că ușa de la depozitul barului este deschisă. -se la bar, i-a propus inculpatului A G, să sustragă bunuri din depozitul respectiv. Această discuție nu a fost auzită de martorul, fapt ce rezultă tot din declarația acestuia, cât și din cea a inculpaților. În jurul orei 22,30, inculpații au ieșit din bar, s-au deplasat la magazia sus menționată și au încărcat în autoturismul inculpatului, produse alimentare și băuturi alcoolice, pe care le-au transportat pe str. -, unde le-au ascuns după un gard din plăci de beton.

Inculpații s-au întors la bar în jurul orei 1,00, l-au transportat la domiciliu pe martorul, iar apoi s-au reîntors, au sustras din nou produse alcoolice, pe care în mod similar le-au transportat și depozitat pe str. -. În jurul orei 3,15, inculpații au revenit la locul unde au depozitat bunurile sustrase, dar au fost prinși în flagrant de organele de poliție.

Prejudiciul produs este în valoare de 1.715 RON și a fost recuperat, astfel că - S M, nu s-a constituie parte civilă în cauză.

Fiind audiați inculpații au recunoscut și regretat săvârșirea faptelor în faza de urmărire penală și în fața instanței.

Prin decizia penală nr. 269/Ap din 13 decembrie 2007, Tribunalul Satu -M a admis apelul inculpatului A G și a desființat în parte sentința în sensul că a restrâns interdicția exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal la dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, prin înlăturarea prevederilor art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal.

Tribunalul a reținut că interzicerea dreptului de a alege înserat în art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal nu se poate aplica automat persoanelor condamnate, indiferent de durata pedepsei și independent de natura sau gravitatea infracțiunii comise precum și situația personală a autorului acesteia.

O restricție generală automata și nediferențiată a unui drept fundamental este apreciată ca fiind incompatibilă cu prevederile art.3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale, care prevăd ca dreptul la vot este un drept și nu un privilegiu.

Desigur că dreptul la vot nu este unul absolut, însă restricționarea acestuia trebuie precedată de o analiză atentă a oportunității împiedicării lui, fiind necesar ca sancțiunea să urmărească un scop legitim și să fie proporțională cu comportamentul persoanei, doar motivul că o persoană este condamnată nefiind suficient pentru a fi decăzută din drepturile sale garantate de convenție (a se vedea în acest sens jurisprudența CEDO în cauza Hirst contra Regatului Unit).

În cauză nefiind identificate temeiuri de natură a justifica restricționarea dreptului la vot, Tribunalul va desființa sentința primei instanțe în ce privește pedeapsa accesorie, dispunând ca pe durata executării pedepsei principale, conform art. 71 Cod penal, inculpatul să fie privat doar de drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit. b Cod penal.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea ei în sensul schimbării modalității de executare a pedepsei, solicitând să se facă aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 81 Cod penal.

Examinând decizia prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel, se constată că în cauză instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea, instanțele au făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului recurent, reținând în favoarea acestuia circumstanțe atenuante personale și aplicându-i o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.

Curtea apreciază că pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului recurent corespunde, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii penale.

Inculpatul recurent a mai fost condamnat anterior pentru comiterea unor infracțiuni și, în mod corect prima instanță revocat beneficiului grațierii pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 86/2003 a Tribunalului Militar Timișoara, condiții în care este evident că în cauză nu se pot aplica dispozițiile art. 81 Cod penal, câtă vreme inculpatul recurent a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai M de 6 luni.

Față de cele ce preced, cum nici din oficiu nu se constată existența vreunui caz de casare susceptibil a fi luat în considerare din oficiu, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului, urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, să se dispună obligarea inculpatului recurent la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul A-G împotriva deciziei penale nr. 269/A din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu -M, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 10 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

red. decizie -

jud. apel -

jud. fond

dact. 3 ex. 15.04.2008, pc

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Soane Laura, Pantea Nistor

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 197/2008. Curtea de Apel Oradea