Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 226/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 226/ Dosar nr-
Ședința publică din 8 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 107 din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Covasna în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
Se prezintă apărătorul desemnat din oficiu, avocat, care solicită a se constata că a încetat delegația prin prezența la acest termen a apărătorului ales, avocat, împrejurare față de care solicită a se dispune cu privire la plata onorariului parțial.
Se procedează la verificarea identității inculpatului, după care apărătorul ales depune la dosar caracterizarea inculpatului emisă de SC CFR SA - Sucursala
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 107 din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Covasna, apreciind-o ca nelegală și netemeinică, casarea sentinței instanței de fond și a deciziei pronunțată în apel și, în baza dispozițiilor art. 10 lit b/1 raportat la art. 11 pc. 2 lit. a Cod procedură penală și ar. 18/1 Cod procedură penală, să se constate că fapta inculpatului, în concret, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să se dispună achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, pentru următoarele motive:
Astfel cum a arătat în recursul formulat, încă de la început inculpatul nu a contestat săvârșirea faptei, nu a negat aceasta, însă a apreciat că, în context, săvârșirea faptei nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
În primul rând a subliniat că atât fapta cât și inculpatul pot fi abordate din perspectiva art. 18/1 Cod penal potrivit căruia nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret fiind în mod vădit lipsită de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Setul de valori aflate sub protecția legii este arătat în art. 208 alin. 1 Cod penal și acesta se referă la luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în speță fiind vorba de țigări, băuturi alcoolice, brichete, a, astfel încât este vorba de bunuri cu o valoare modică.
Din acest punct de vedere este important de știut dacă prin acțiunea inculpatului aceste valori au fost sau ar fi putut sa fie periclitate intr-o asemenea dimensiune încât să poată fi configurată fizionomia infracțiunii speciale, respectiv de furt calificat.
Examinarea gradului de pericol social se face în raport de criteriile prevăzute de art. 18/1 alin 2 Cod penal, astfel modul și mijloacele de săvârșire a faptei și scopul urmărit de făptuitor denotă aspecte de natură să pledeze în favoarea unei sancțiuni administrative, mai ales că inculpatul, băut fiind, a încercat să mai procure băutură pentru aoc onsuma.
Raportat la toate acestea, la valoarea bunurilor, parte din ele fiind recuperate în integralitate, la împrejurarea că este angajat, că realizează venituri necesare traiului, are o locuința stabilă, locuiește cu părinții săi și cu sora sa, împreună realizând venituri de aproximativ 3500 lei, la locul de muncă este apreciat de colegi, să se aprecieze că fapta în concret nu prezintă gradul de pericol concret al unei infracțiuni.
Pentru toate acestea și ținând seama și de concluziile raportului de evaluare efectuat în cauză, existând garanții reale că o sancțiune cu caracter administrativ ar fi suficientă pentru refacerea ordinii de drept și pentru reinserția sociala a inculpatului care este tânăr, are 21 de ani, solicită, în temeiul art. 385/15 pct. 17, 18 Cod procedură penală, admiterea recursului și achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor arătate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat și de menținere a hotărârii tribunalului ca legala și temeinică.
Raportat la faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, în mod corect s-a aplicat o pedeapsă penală de câte un an închisoare.
Apreciază că nu poate fi reținut că fapta săvârșită nu este importantă și că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ținând seama de împrejurările concrete în care au fost comise, pe timp de noapte, prin efracție și la un interval foarte scurt de timp, inculpatul fiind recidivist post condamnatoriu, anterior fiind condamnat pentru infracțiuni de același gen, astfel că nu se poate dispune aplicarea unei sancțiuni administrative, ci a unei pedepse penale.
Pentru toate acestea, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și să se mențină hotărârea tribunalului.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, declară că regretă săvârșirea faptei.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr. 107/18 decembrie 2008 Tribunalului Covasnaa fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 113 din 29 aprilie 2008 a Judecătoriei Sf. G, care a fost desființată în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei și rejudecând în aceste limite s-a dispus reducerea pedepselor, respectiv a celor două pedepse aplicate pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i, cu aplicarea art. 37 lit. a și art. 74, 76 alin. 1 lit. c Cod penal de la pedepsele de câte 2 ani închisoare la pedepsele de câte 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
În baza art. 83 Cod penal, urmare a revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 28/2005 a Judecătoriei Sf. G s-a adăugat această pedeapsă la pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că:
Prin sentința penală nr. 113 din 29 aprilie 2008, Judecătoria Sf.G, a dispus condamnarea inculpatului la două pedepse de câte doi ani închisoare, fiecare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. e, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 74, 76 alin. 1 lit. c Cod penal, art. 80 alin. 3 Cod penal (2 fapte). În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare.
S- constatat că prin sentința penală nr. 28 din 17.01.2005 a Judecătoriei Sf.G, definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5 ani.
În baza art. 83 Cod penal, s-a evocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală arătată mai sus, pedeapsă care s-a adăugat la pedeapsa stabilită mai sus, inculpatul urmând să execute în final 5 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II și Cod penal de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile SRL suma de 1.592 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate.
S-au respins despăgubirile materiale în sumă de 359 lei solicitate de partea civilă SRL, ca neîntemeiate.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, onorariul avocatului din oficiu, urma a fi avansată din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În seara zilei de 27.07.2007 inculpatul a petrecut într-un club din Sf.G consumând băuturi alcoolice până în jurul orelor 3,00 când l-a părăsit singur, îndreptându-se spre parcul central.
SRL deține un chioșc în acest parc. Inculpatul ajuns în dreptul acestuia, nefiind nimeni în zonă, s-a hotărât să sustragă niște bunuri, sen în care, a forțat geamul de deservire a clienților reușind să-l deschidă.
Apoi a deschis un alt geam și a pătruns în chioșc și a sustras mai multe bunuri: pachete de țigări de diferite mărci, plicuri cu cafea solubilă, mai multe cartele telefonice reîncărcabile și suma de 85 lei. Bunurile sustrase le-a introdus în rucsac și le-a transportat la domiciliu, ascunzându-le într-o boxă din scara blocului, apoi consumându-le.
În seara zilei de 2.09.2007 inculpatul după ce a consumat două sticle de rom de 1/2 lar evenit în parc, unde după ce s-a asigurat că în preajmă nu se află nimeni, în jurul orelor 1,30 a pătruns din nou în chioșcul SRL prin forțarea ușii de acces și prin spațiul creat a reușit să intre însușind mai multe sticle de băuturi alcoolice și pachete de țigări pe care le-a introdus în rucsacul pe care-l avea asupra sa.
Întrucât nu a reușit să părăsească chioșcul prin locul prin care a pătruns, inculpatul a deschis geamul pe care a pătruns când a săvârșit prima faptă, a ieșit ascunzând sticlele de băuturi după un copac. A revenit la chioșc și a pătruns din nou, pe același geam, pentru a umple rucsacul cu pachete de țigări. În timp ce se afla în incintă a fost observat de o patrulă de poliție și surprins în timp ce-și însușea bunuri din chioșc. Inițial inculpatul a încercat să se ascundă, însă în cele din urmă a fost identificat și a predat bunurile sustrase.
Analizând starea de fapt din perspectiva probelor administrate în cauză, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului de a pătrunde în timpul nopții la date diferite, 27.08.2007 și 03.09.2007 - prin efracție - forțarea geamului (a materialului din, la nivelul sistemului de închidere) și ușii de acces în chioșcul părții vătămate SRL și a sustrage mai multe bunuri în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin. 1, lit. e, g și Cod penal (2 fapte).
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv: persoana inculpatului - tânăr, a manifestat sinceritate și regret pe tot parcursul procesului penal, recidivist - prin sentința penală nr. 28 din 17.01.2005 a Judecătoriei Sf.G, definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5 ani, aceste fapte fiind săvârșite în termenul de încercare stabilit și potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă tribunalul Covasna prezintă perspective medii de reintegrare în societate; pericolul social concret al faptei - relativ ridicat; prejudiciul cauzat a fost reparat în natură, în parte - prin restituirea bunurilor sustrase de la partea vătămată, iar pentru diferența de 1.592 lei, a fost obligat la plata de despăgubiri materiale - contravaloarea bunurilor nerecuperate".
Reținând vinovăția inculpatului pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. e, g și Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 74, 76 alin. 1, lit. c Cod penal și art. 80 alin. 3 Cod penal, prima instanță l-a condamnat la două pedepse de câte 2 ani închisoare fiecare.
Văzând că prin sentința penală nr. 28/17.01.2005 a Judecătoriei Sf.G, definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, iar faptele deduse judecății au fost săvârșite în acest termen de încercare, în baza art. 83 Cod penal, prima instanță a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca în final, inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenție și în baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
Cât privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat că partea vătămată SRL, s-a constituit parte civilă cu suma de 1.592 lei despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate precum și cu suma de 359 lei reprezentând beneficiu nerealizat, salariile personalului și repararea distrugerilor.
Instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 1.592 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate, însă a apreciat că despăgubirile de 359 lei, solicitate de partea civilă nu au fost dovedite, deși potrivit art. 1169 Cod civil, aceasta avea această obligație, motiv pentru care le-a respins ca neîntemeiate.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel inculpatul, motivat oral, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, prin reaprecierea probatoriului administrat în cauză, instanța de apel, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1, lit.1Cod procedură penală, să dispună achitarea sa și în temeiul art. 181alin. 3 Cod penal să-i aplice o sancțiune cu caracter administrativ.
În motivarea apelului inculpatul, a arătat că faptele sale nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, având în vedere valoarea modică a prejudiciului, care a și fost recuperat parțial, faptul că a săvârșit faptele pe fondul consumului de băuturi alcoolice și cu scopul consumului propriu al bunurilor sustrase, precum și atitudinea sa sinceră după săvârșirea faptelor, recunoscând și regretând comiterea lor, față de care faptele sale sunt lipsite în mod vădit de importanță.
De asemenea, inculpatul a mai arătat că în prezent are loc de muncă și este student, dorind să-și continue studiile și că este sprijinit de familie, astfel că o amendă administrativă ar fi suficientă pentru faptele sale și ar putea să-și finalizeze studiile și ar putea lucra.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele de apel invocate în apelul declarat și în lumina actelor și lucrărilor din dosar, s-a apreciat că apelul inculpatului este întemeiat în parte, potrivit celor ce se vor arăta în continuare.
Cât privește motivul de apel invocat de inculpat, în sensul că faptele sale nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, tribunalul l-a considerat a fi neîntemeiat și nu a dat curs solicitării acestuia de a fi achitat.
Astfel, după cum rezultă din actele și lucrările dosarului, prima instanță, în mod corect a reținut starea de fapt și încadrarea juridică a faptelor și raportându-se la dispozițiile art. 181Cod penal, care prevăd criteriile de care se ține seama la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptelor, ca una din trăsăturile esențiale ale infracțiunii, prevăzute de art. 17 Cod penal, respectiv modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, împrejurările în care faptele au fost comise, urmarea produsă, precum și persoana și conduita făptuitorului, în mod întemeiat, a conchis că faptele inculpatului care la date diferite, pe timp de noapte și prin efracție, a pătruns în incinta chioșcului aparținând părții vătămate SRL Sf.G, situat în parcul central al mun. Sf.G, de unde a sustras bunuri în valoare totală de 2.211,3 lei, fapte comise în stare de recidivă postcondamnatorie și în termenul de încercare stabilit prin suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului tot pentru același gen de infracțiuni, respectiv furt calificat în formă continuată prin sentința penală nr. 28/17.01.2005 a Judecătoriei Sf.G, prezintă grade de pericol social ridicat, caracteristic infracțiunii și în consecință, temeinic și legal a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale două infracțiuni prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit.e, g și Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, săvârșite în concurs real, dispunând condamnarea inculpatului.
Însă, văzând că deși prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal, totuși la individualizarea pedepselor, nu a ținut seama în suficientă măsură de circumstanțele personale ale inculpatului, care este o persoană tânără de 22 ani, este student și este încadrat în muncă, unde are un comportament corespunzător, a recuperat parțial prejudiciul cauzat și chiar dacă este recidivist, a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, recunoscând și regretând faptele comise.
Având în vedere împrejurările de mai sus, tribunalul a apreciat că și câte o pedeapsă mai mică ar fi suficientă pentru a satisface cerințele prevăzute de art. 72 Cod penal și ar fi de natură a atinge scopul acesteia, prevăzut de art. 52 Cod penal,
Așa fiind, prin înlăturarea art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 83 Cod penal, a descontopit pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului și a repus în individualitatea lor cele două pedepse de câte 2 ani închisoare, aplicate prin sentința atacată pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. e, g și Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 74, 76 alin. 1, lit. c Cod penal și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 28 din17.01.2005 a Judecătoriei Sf.G, definitivă prin neapelare și a redus cele două pedepse aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g și Cod penal (2 fapte), cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 74, art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal, de la 2 ani închisoare la câte 1 an închisoare, iar în baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Totodată, în baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 28 din 17.01.2005 a Judecătoriei Sf.G, definitivă prin neapelare și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, astfel, inculpatul va executa pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, care a solicitat în baza dispozițiilor art. 10 lit. b/1 raportat la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală și art. 18/1 Cod procedură penală, să se constate că fapta, în concret, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să se dispună achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, pentru următoarele motive:
Inculpatul a subliniat că atât fapta cât și persoana sa pot fi abordate din perspectiva art. 18/1 Cod penal potrivit căruia nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret fiind in mod vădit lipsită de importantă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Setul de valori aflate sub protecția legii este arătat în art. 208 alin. 1 Cod penal si acesta se referă la luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în speță fiind vorba de țigări, băuturi alcoolice, brichete, astfel încât este vorba de bunuri cu o valoare modică.
Din acest punct de vedere este important de știut dacă prin acțiunea inculpatului aceste valori au fost sau ar fi putut sa fie periclitate într-o asemenea dimensiune încât să poată fi configurată fizionomia infracțiunii speciale, respectiv de furt calificat.
Examinarea gradului de pericol social se face in raport de criteriile prevăzute de art. 18/1 alin. 2 Cod penal, astfel modul și mijloacele de săvârșire a faptei și scopul urmărit de făptuitor denotă aspecte de natură să pledeze în favoarea unei sancțiuni administrative, mai ales că inculpatul, băut fiind, a încercat să mai procure băutură pentru aoc onsuma.
Raportat la toate acestea, la valoarea bunurilor, parte din ele fiind recuperate in integralitate, la împrejurarea că este angajat, că realizează venituri necesare traiului, are o locuința stabilă, locuiește cu părinții săi și cu sora sa, împreuna realizând venituri de aproximativ 3500 lei, la locul de muncă este apreciat de colegi, să se aprecieze că fapta în concret nu prezintă gradul de pericol concret al unei infracțiuni.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs, se constată că acesta este nefondat.
Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal la pedepsele de câte 1 an închisoare, cu reținerea de circumstanțe atenuante.
Ca stare de fapt, în esență, se constată că inculpatul a comis cele două furturi din magazine, pe timp de noapte, prin efracție sau escaladare, prejudiciile cauzate prin aceste fapte fiind într-adevăr reduse, în total 1.592 lei, dar nu au fost recuperate decât parțial.
Relativ la solicitarea inculpatului de achitare pe motiv că faptei îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni, instanța are a constata că solicitarea este lipsită de suport.
În primul rând, trebuie observat faptul că ambele infracțiuni au fost comise în împrejurări ce agravează furtul, determinând calificarea acestuia, respectiv pe timp de noapte, prin efracție și în loc public, pătrunzând în această manieră în interiorul magazinelor, de unde a sustras bunuri cum ar fi țigări, băuturi alcoolice, brichete, în valoare totală de 2.211 lei, din care o parte au fost recuperate.
Nu este de neglijat nici împrejurarea că inculpatul a comis aceste infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal, înăuntrul termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 28/2005 a Judecătoriei Sf. G, astfel că inculpatul, deși a beneficiat de clemență prin dispunerea suspendării condiționate a executării acestei pedepse, a dat dovadă de perseverență infracțională, săvârșind infracțiunile pentru care a fost condamnat prin hotărârea atacată, recidiva fiind specială.
Împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a fost avută în vedere și valorificată de instanță, prin aplicarea unor pedepse sub limita minimului special prevăzut de lege, astfel că nu se poate susține că fapta, prin conținutul ei concret, este în mod vădit lipsită de importanță ori că atingerea adusă valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare este minimă.
Mai mult, această pedeapsă este suficientă și de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală și nu se impune reducerea acesteia.
Așa fiind, hotărârea atacată este în afara oricărei critici și pe cale de consecință, potrivit art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge recursul declarat de inculpatul cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 107/18 decembrie 2008 Tribunalului Covasna, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 aprilie 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Mihaela Alexandru
- - pt. - - plecată - -
din instanță semnează
Președinte complet
- -
GREFIER
- -
Red.SF/28.04.2009
Tehnoredact.DS/04.05.2009/2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel. /
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Mihaela Alexandru, Simona Franguloiu
