Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.236/R/2009

Ședința publică din 15 aprilie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Vasile Goja

JUDECĂTORI: - -

- -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin:, procuror șef secție judiciară

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.35/A din 16 februarie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.f pen. cu aplic.art.37 lit.b pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av., din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., care solicită acordarea onorariului avocațial pentru studiul dosarului și prezența sa la termenul de judecată anterior.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și rejudecând cauza, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.b și c pen. A depus la dosar o declarație notarială din care rezultă că inculpatul a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate. Raportat la fapta comisă, apreciază că se impune aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate. În mod corect instanța de apel a individualizat pedeapsa aplicată și nu a reținut circumstanțe atenuante, raportat la conduita inculpatului pe parcursul procesului penal și la faptul că acesta are antecedente penale, fiind recidivist. Prin urmare, pedeapsa a fost just individualizată și nu se impune reducerea și mai mult a cuantumului pedepsei aplicate. Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 320/15.03.2007 a Judecătoriei Cluj -N în baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. f pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen. s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 11.06.1979 în C-N, CNP -, domiciliat în C-N,-,. 57, jud. C, cetățenie română, studii 6 clase, fără ocupație, recidivist, la 4 ani și 1 lună închisoare cu aplic. art. 71-64 lit. a-c pen.

În baza art. 14, 346 pr.pen. s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă, domiciliată in C-N,-,. 36A, jud. C și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 300 RON reprezentând daune materiale.

În baza art. 191 al. 1 pr.pen. a fost obligat inculpatul la 400 RON cheltuieli judiciare către stat; onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 RON, s-a avansat din.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul nr. 9l5/P/2006 din data de 30.08.2006 Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N a dispus trimiterea în judecată, în lipsă, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. f Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, în fapt reținându-se că la data de 9.11.2005 în timp ce căIătorea în autobuzul liniei nr. 30, a sustras din poșeta părții vătămate un telefon mobil în valoare de 300 RON.

În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probată prin: plângerea și declarația părții vătămate, proces verbal de recunoaștere după albumul judiciar și planșa foto, declarațiile martorului asistent, declarația inculpatului in care acesta a recunoscut săvârșirea faptei descriind modul comiterii acesteia.

În faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale.

Analizând întregul material probator instanța de fond a reținut că la data de 9.11.2005 în jurul orei 16,45 în timp ce căIătorea în autobuzul liniei nr. 30, inculpatul, profitând de aglomerația creată, a sustras din buzunarul lateral al hainei părții vătămate, un telefon mobil marca Nokia 1100.

Bunul sustras a fost vândut ulterior de către inculpat unei persoane necunoscute contra sumei de 700.000 ROL.

Săvârșirea faptei a fost observată de către partea vătămată însăși care nu a avut nici o reacție din cauza stării de temere pe care inculpatul i-a cauzat-

Partea vătămată a reținut detaliile fizionomice ale infractorului, că acesta era înalt, solid, îmbrăcat sport iar, la prezentarea albumului judiciar, l-a recunoscut fără ezitare pe inculpatul ca fiind autorul faptei in speță.

De față la recunoașterea efectuată s-a aflat martorul asistent care, in declarațiile sale, a arătat că partea vătămată a recunoscut inculpatul fără ezitare și fără a fi fost influențată de către organele de poliție.

Fapta inculpatului, așa cum a fost reținută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1 -209 alin.1 lit. f Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, în raport de condamnarea de 3 ani închisoare aplicată prin SP nr. 404/13.03.2001 a Judecătoriei Cluj -

Posibilitatea ca inculpatul să nu fi săvârșit fapta în speță este înlăturată fără putință de tăgadă de procesul verbal de recunoaștere după albumul judiciar, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului asistent, declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale în care a recunoscut săvârșirea faptei descriind modul comiterii acesteia.

La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului, instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal și în acest context de poziția sinceră a inculpatului, de faptul că acesta s-a sustras de la o parte a urmăririi penale și de la judecată părăsind țara la data de 24.01.2006, de gradul relativ sporit de pericol social al faptei săvârșite și de bogata antecedență penală pentru infracțiuni similare (15 )

Pentru aceste considerente, instanța de fond, în baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.f Cod Penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 ani și 1 lună, făcând aplicarea dispozițiilor art. 71,64 lit.a-c

Cod Penal

Sub aspectul laturii civile, în temeiul art. 14 rap.C.P.P. la art. 346 C.P.P. instanța de fond a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă și l-a obligat pe inculpat la plata către aceasta a sumei de 300 RON reprezentând daune materiale - contravaloarea telefonului sustras -.

În baza art.191 al.1 C.P.P. instanța de fond a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 RON.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel peste termen inculpatul prin avocat ales, solicitând admiterea acestuia și suspendarea executării hotărârii atacate, arătând în motivare că este dat în urmărire generală fiind plecat în străinătate, iar întoarcerea sa în țară ar determina privarea acestuia de libertate; totodată, a precizat că dorește să se reîntoarcă în țară pentru a recupera prejudiciul și pentru a fi audiat cu privire la fapta comisă.

Prin 280/a/13.10.2008 a Trib. C, a fost respins ca tardiv apelul declarat în cauză.

Împotriva soluției de mai sus a declarat recurs inculpatul, ce a fost admis prin 697/R/25.11.2008 a Curții de Apel Cluj și s-a dispus desființarea deciziei penale atacate, cu trimiterea cauzei la Trib. C pentru judecarea apelului.

Inculpatul prin avocat ales a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate pe care îl consideră prea ridicat, cu reținerea de circumstante atenuante în favoarea clientului său.

Prin decizia penală nr.35 din 16 februarie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis apelul declarat de către inculpatul, desființând-se parțial hotărârea atacată, cu privire la cuantumul pedepsei principale, pedeapsa accesorie aplicată inculpatului și pe latură civilă.

Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, s-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.f Cod Penal, cu aplic. art. 37 lit.b Cod Penal, de la 4 ani și 1 lună închisoare la 3 ani și 3 luni închisoare.

S-a făcut aplic. art. 71, 64 lit.a teza a-II -a și b

Cod Penal

S-a constatat recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile -

.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

S-a anulat mandatul de executare al pedepsei nr. 411/3.07.2007 emis de Judecătoria Cluj -N în baza sentinței penale nr. 320/15.03.2007 a Judecătoriei Cluj -

Potrivit art. 192 alin.3 C.P.P. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, de altfel necontestată de inculpat în faza de urmărire penală și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.

Rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză că, inculpatul, în data de 9.11.2005, în jurul orelor 16,45, în timp ce căIătorea în autobuzul liniei nr. 30, profitând de aglomerația creată, a sustras din buzunarul lateral al hainei părții vătămate, un telefon mobil marca Nokia 1100.

Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, instanța de fond a procedat la o corectă încadrare juridică a faptei reținută în sarcina lui, cu reținerea justă a disp. art. 37 lit.b privind Cod Penal comiterea infracțiunii deduse judecății în stare de recidivă postexecutorie raportat la ultima condamnare a inculpatului, respectiv cea de 3 ani închisoare, ce i-a fost aplicată prin 404/13.03.2001 a Jud. C-N, fiind arestat la data de 27.04.2000 și liberat condiționat la data de 9.05.2002, cu un rest neexecutat de 352 zile închisoare, considerat împlinit la data comiterii prezentei infracțiuni.

Solicitarea inculpatului privind reducerea cuantumului pedepsei este justificată raportat la gradul de pericol social al faptei, valoarea mică a prejudiciului cauzat care de altfel a și fost recuperat ( 16), dar nicidecum într-un cuantum sub minimul special prevăzut de legea penală prin reținerea de circumstanțe atenuante, ținând cont de sustragerea inculpatului la o parte din urmărirea penală și cea de judecată, precum și antecedența sa penală.

Totodată, având în vedere Decizia nr. LXXIV/5.11.2007 a Înaltei Curti de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii referitor la interpretarea dispozițiilor act. 71.Cod Penal, s-a înlăturat aplicarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit.a teza 1 și lit.c Cod Penal, întrucât, raportat la obiectul cauzei, nu se justifică.

Împotriva deciziei a declarat recurs, în termen legal, inculpatul solicitând casarea acesteia împreună cu hotărârea instanței de fond și rejudecând să se rețină în favoarea sa circumstanțe atenuante conform art.74 pen. în sensul că a avut o atitudine sinceră și a recuperat prejudiciul cauzat prin fapta comisă, iar ca urmare să se dispună reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs dar și a acelor cauze care pot fi luate în discuție din oficiu, Curtea reține că pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, instanțele inferioare au stabilit o corectă stare de fapt, dând încadrarea juridică corespunzătoare.

Având în vedere că inculpatul este recidivist fiind condamnat de mai multe ori pentru infracțiuni de furt calificat, ultima liberare condiționată având loc la data de 9 mai 2002 dintr-o pedeapsă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală 404/13 martie 2001 a Judecătoriei Cluj N, că fiind cercetat penal s-a sustras de la proces, ținând cont de gradul de pericol social concret al faptei, nu se justifică reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante, astfel încât pedeapsa să fie redusă sub minimul special prevăzut de lege.

Potrivit art.72 pen. instanțele au ținut cont de valoarea mică a prejudiciului și de celelalte criterii de individualizare, ca efect al admiterii apelului, aplicându-i-se o pedeapsă situată spre minimul special, prevăzut pentru infracțiunea de furt calificat, reglementată în art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.f pen. dar și în raport de circumstanța agravantă a recidivei postexecutorii.

Pentru aceste considerente și în baza art.385¹⁵pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat.

Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 11.06.1979 în C-N, domiciliat în C-N,-,. 57, jud. C, fără forme legale în C N-,.48 jud.C și. procesual ales la cabinet avocat din C N-/2, împotriva deciziei penale nr. 35/A din 16 februarie 2009 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.CI/DS

28.04.2009

3 EX.

Președinte:Claudia Ilieș
Judecători:Claudia Ilieș, Ana Covrig Vasile Goja

Vezi şi alte speţe de drept penal: