Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 243/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 243R
Ședința publică de la 5 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 3: Andreea
GREFIER - -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-apelantă SC SA prin mandatar SC 3 AGENȚIA DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ SRL, împotriva sentinței civile nr. 1055A/16.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, prin consilier juridic, care depune delegație în ședință publică, lipsind recurenta-apelantă SC SA prin mandatar SC 3 AGENȚIA DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1055A/16.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția IV-a Civilă, menținerea hotărârii atacate și a Hotărârii nr. 253/21.11.2007, conform motivelor susținute în faza de judecată a apelului. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr. 12589/-, la data de 31.03.2008, apelanta Industrializarea, reprezentată convențional prin mandatar 3 - Agenția De Proprietate Industrială, a formulat apel în contradictoriu cu intimata Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în temeiul dispozițiilor art.81 din Legea nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, desființarea Hotărârii Comisiei de Mărci din cadrul OSIM nr. 253 din data de 21.11.2007 și a deciziei nr.-/19.04.2007 și acordarea protecției pentru clasele solicitate: 29 și 35.
În motivarea apelului apelanta a arătat că la data de 27.02.2006 a depus la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci spre înregistrare, pe cale națională, marca individuală verbală " " pentru produsele și serviciile din clasele 29 și 35. La data de 11.04.2006, examinându-se cererea, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile minime de constituire a depozitului național reglementar și s-a emis decizia nr. - de admitere a cererii și înscrierea mărcii în Registrul Național al depuse sub numărul M 2006 01985, decizie transmisă cu adresa OSIM nr. - din 11.04.2006. La data de 06.03.2006, cu nr.-, înregistrată la OSIM sub nr. - din 09.03.2006, apelanta a depus o cerere prin care a solicitat efectuarea unei cercetări documentare pentru denumirea - . La data de 14.04.2006 cu adresa OSIM - din 05.04.2006 a primit de la OSIM rezultatul cercetării.
Văzând că această denumire nu este protejată, în data de 12.05.2006 a transmis ordinul de plată cu care s-au achitat taxele de examinare.
La data de 11.11.2006, OSIM, cu adresa nr. - din 02.11.2006, a transmis Avizul de refuz provizoriu nr. -, în care se menționează faptul că denumirea de, număr depozit M 2006 - 01985, nu poate fi înregistrată ca marcă, avizul provizoriu de refuz fiind motivat în baza art. 5 alin. 1 lit. c și f din Legea nr. 84/1998.
Apelanta a arătat că potrivit art.5 din Legea nr.84/1998, sunt excluse de la protecție și nu pot fi înregistrate: c) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante; f) mărcile care sunt de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea geografică, calitatea sau natura produsului sau a serviciului.
În data de 02.02.2007, cu adresa nr. - apelanta a formulat răspunsul la avizul de refuz provizoriu, argumentând existența la acea dată și a altor denumiri care au primit protecție. Fără a lua în seamă argumentele aduse și fără a se face dovada celor afirmate în avizul de refuz provizoriu în data de 03.05.2007 cu adresa OSIM nr. - din 19.04.2007 a transmis Decizia de Respingere nr. -.
La data de 14.07.2007, în termen, apelanta a formulat contestație împotriva Deciziei de Respingere nr. -, iar la data de 21.11.2007 s-a pronunțat de către Comisia de Mărci Hotărârea nr. 253, prin care s-a dispus respingerea contestației formulată anterior și menținerea Deciziei nr. - din 19.04.2007 de respingere de la înregistrare a mărcii verbale .
Apelanta consideră că această hotărâre este netemeinică, deoarece OSIM nu a ținut cont de faptul că Industrializarea A, are ca obiect de activitate principal producția de produse din carne și folosește această denumire de mai bine de 17 ani și că a fost creată ca denumire pentru produsele din carne, de tipul, de către Industrializarea, neexistând ca denumire în nomenclatorul produselor din carne existente, la acea dată, cum ar fi de exemplu denumiri ca:, Italian, De porc, etc. denumiri care există pe piață și care nu au dus nici odată în eroare publicul cu privire la originea geografică, calitatea sau natura produsului sau serviciului atâta timp cât producătorul este obligat și face acest lucru de a pune pe contraetichetă denumirea producătorului.
Faptul folosirii anterioare a acestei denumiri de de către Industrializarea A, rezultă și din facturile prin care se livrau aceste produse și mai ales din Standardul de firmă emis de către aceasta, datat 1996.
În drept, apelanta consideră că nu s-au respectat dispozițiile art. 47 și nici prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice. Art.47, prevede că dovada folosirii mărcii incumbă titularului acesteia, și poate fi făcută prin orice mijloc de probă, deoarece a făcut dovada folosirii efective conform art. 46 din art. 47 lit. c din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice; art.46, este asimilată folosirii efective a mărcii: c) aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalaje exclusiv în vederea exportului; art. 5, sunt excluse de la protecție și nu pot fi înregistrate; alin 2 dispozițiile alin. 1 lit. b), c) și d) nu se aplică, dacă, înainte de data cererii de înregistrare a mărcii și ca urmare a folosirii acesteia, marca a dobândit un caracter distinctiv.
În dovedirea motivelor de apel, s-au depus la dosar de către apelantă, atașate cererii de apel, următoarele înscrisuri: decizia nr. -/11.04.2008 a Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (), cererea de cercetare documentară formulată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci () de apelantă, cu nr. -/06.03.2006, răspunsul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci () la această cerere, nr. -/14.04.2006, fila privind publicarea înregistrării depozitului național reglementar, o listă cu mărci înregistrate, având în componența lor cuvântul "", fila privind diverse mărci înregistrate pe cale internațională, având în componența lor cuvântul "salami", "salametto", "salame"; adresa nr. -/12.05.2006; Avizul de Provizoriu nr. -/02.11.2006; adresa nr. -/02.02.2007 către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (), decizia de respingere nr. -/19.04.2007; contestația formulată de apelantă prin mandatar, hotărârea nr. 253/21.11.2007, a Comisiei de Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci () și Standard de firmă pentru preparatele din carne "", înscrisuri conținute și în dosarul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci () depus de acesta în instanță.
Prin decizia civilă nr.1055A/16.09.2008. pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, astfel cum a reținut și comisia, marca apelantei, supusă examinării " " este deceptivă, existând posibilitatea inducerii în eroare a publicului consumator, în ceea ce privește natura produselor, de vreme ce, potrivit declarației apelantului, ingredientele folosite la obținerea produselor sale purtând această marcă, sunt cele ale unui de porc, procedeul de obținere fiind unul vânătoresc, în timp ce alți producători folosesc această denumire pentru a desemna un obținut din carne de vânat.
De asemenea, se mai retine că în mod legal a apreciat comisia că sintagma " "este zuală, atât în limbajul curent cât și în practicile comerciale, pe piață există mai mulți competitori care folosesc liber această denumire.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, reținându-se în cauză incidența dispozițiilor art. 5 lit. c) și 5 lit. f) din Legea nr. 84/1996, tribunalul, în temeiul art. 296 Codul d e Procedură Civilă, a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanta Industrializarea A, reprezentată prin mandatar 3 - AGENȚIA DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ, întemeiat în drept pe dispozițiile art.81, alin 2 din Legea nr.84/1998 și art.299 - 328 din Codul d e procedură Civilă, solicitând modificarea deciziei recurate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă și pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală sub nr- la data de 26.01.2009.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta apelantă a expus din nou situația de fapt relevată și în fața instanței de apel.
Totodată, criticând decizia recurată, s-a arătat că instanța trebuia să constate ținând seama de împrejurările cauzei, că Decizia OSIM nr. - din 19.04.2007 și Hotărârea OSIM nr. 253 din 21.11.2007 nu sunt temeinice, deoarece ambele fac trimitere afirmativă la prevederile art. 5 lit. c și f, neaducând probe palpabile de natură să elimine interpretările, precum și de faptul că denumirea de a fost și este folosită de recurentă de foarte mult timp, astfel neluându-se în seamă prevederile art. 47 din Legea nr. 84/1998: "Dovada folosirii mărcii incumbă titularului acesteia, și poate fi făcută prin orice mijloc de probă".
Recurenta a făcut dovada folosirii efective conform art. 47 și art. 46, it. c din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicațiile geografice ("Este asimilată folosirii efective a mărcii: c) aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalaje exclusiv în vederea exportului").
Totodată, instanța de apel nu a luat în seamă invocarea de către recurentă a prevederilor art. 5, alin 2 din Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice ("Sunt excluse de la protecție și nu pot fi înregistrate: c) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante; lin 2. Dispozițiile alin. 1 lit. b), c) și d) nu se aplică, dacă, înainte de data cererii de înregistrare a mărcii și ca urmare a folosirii acesteia, marca a dobândit un caracter distinctiv.")
Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că adjectivul vânătoresc vine de la ceva ce aparține vânătorului și anume în cazul de față a unei metode de a prepara un, fie el din orice ar fi și nu la faptul că s-ar face din carne de vânat, care ar putea exista prin denumirea de DE, caz în care se folosește prepoziția DE care introduce noțiunea de atribut a cuvântului.
Intimata OSIM nu a formulat întâmpinare, prezentându-se în fața tribunalului prin reprezentant convențional și solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de critică expuse mai sus, ce pot fi încadrate în prevederile art.304 pct.9 Cod Proc.Civ. curtea constată că recursul este nefondat.
În privința incidenței în cauză a prevederilor art.5 lit.f din Legea nr. 84/1998, curtea reține că în mod corect a constatat instanța de apel existența unei posibilități de confuzie, precum și că denumirea de " vânătoresc" este deceptivă, deoarece poate induce consumatorul în eroare cu privire la natura produsului.
Aceasta întrucât din caracteristicile noțiunii de "vânătoresc" (sub aspect semantic) se desprinde cu preponderență ideea folosirii vânatului la fabricarea produsului și nu ideea de utilizare a unei rețete specifice vânătorilor, și câtă vreme produsul denumit " vânătoresc" nu conține vânat, ci carne provenită de la animale de crescătorie, rezultă cu evidență posibila decepție.
Va fi înlăturat argumentul recurentei-apelante în sensul că denumirea semnifică folosirea unei rețete specifice vânătorești, la fel ca în cazul altor denumiri înregistrate anterior de intimată (, "franțuzesc", "italian", "parizian", "haiducesc", "săsesc"), deoarece în cazul exemplelor date nu există aceeași posibilitate de confuzie cu privire la conținutul produselor. În aceste situații denumirea folosită nu face trimitere în primul rând la conținutul produsului, ci la rețeta sau metoda de fabricație, astfel că raționamentul utilizat nu poate fi similar.
Curtea constată întemeiată însă susținerea recurentei în sensul inaplicabilității prevederilor art.5 lit.c din lege, constatând în acest sens că nu s-a dovedit de intimată că denumirea în discuție a devenit uzuală în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante și nici instanța de apel nu a reținut elementele de fapt care au stat la baza acestei constatări.
Cu toate acestea, existența unuia dintre cazurile cuprinse în art.5 din lege care exclud protecția solicitată este suficientă pentru respingerea cererii de înregistrare, astfel că este lipsită de relevanță netemeinicia acestui argument, dedus din prevederile art.5 lit.c din lege.
Nu prezintă relevanță în cauză nici argumentul folosirii anterioare a denumirii de către recurenta-apelantă, întemeiat pe prevederile art.47 și ale art.46 lit.c din Legea nr. 84/1998, coroborat cu art.5 alin.2 din același act normativ, deoarece exceptarea de la aplicarea alin.1 nu privește cazul cuprins în lit.f a textului, ci situațiile reglementate de lit.b, c și
Prin urmare, excepția de la refuzul de înregistrare nu putea fi reținută pentru ipoteza reținută de instanță, izvorând din existența unei posibilități de inducere în eroare a publicului cu privire la calitatea sau natura produsului, după cum s-a arătat mai sus.
Pentru ansamblul acestor considerente, curtea constată recursul ca fiind nefondat și în temeiul art.312 Cod Proc.Civ. îl va respinge ca atare.
Văzând și dispozițiile art.377 alin.2 pct. 4 Cod Proc.Civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - apelantă SC SA, cu sediul social în P,-, Județul I, prinmandatarSC 3 AGENȚIA DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ SRL, cu sediul în P, Str. - -. 10, -rinul, A, 7, Ap. 28, Județul I,împotriva deciziei civile nr. 1055A/16.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, cu sediul în B,-, sector 3, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
-
Red.
.red.;
2 ex./21.05.2009
Jud Apel Secția a IV-a Civilă
,
Președinte:Ileana Ruxandra DănăilăJudecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Mihaela Paraschiv, Andreea
