Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 257/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 257
Ședința publică din data de 09 Mai 2008
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva Deciziei penale nr. 474 din data de 14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați ( sentința penală nr. 212 din data de 3 mai 2007 Judecătoriei Tg. B în dosarul nr-), privind peinculpatul -trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal.
La apelul nominal au răspuns: intimatul inculpat - în stare de libertate, asistat de avocat -, apărător ales cu delegație la dosar, lipsă fiind intimata parte vătămată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că la termenul din data de 7.03.2008 partea vătămată și-a retras recursul declarat în cauză, după care:
Se procedează la legitimarea intimatului inculpat - -, care prezintă Cartea de identitate seria - nr. - - CNP: -, după care i se restituie actul de identitate.
La întrebarea instanței, intimatul inculpat - - susține că a declarat prezentul recurs, fiind nemulțumit de pedeapsa aplicată și își menține declarația dată anterior și nu are nimic de adăugat.
S-a procedat la ascultarea intimatului inculpat - - încheindu-se proces verbal depus la dosar.
Apărătorul ales al intimatului inculpat nu mai are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și conform prev. art. 38513alin. 1 Cod procedură penală se acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public consideră nelegală hotărârea instanței de apel, întrucât s-a apreciat în mod greșit că probele administrate în cauză nu conduc la concluzia că inculpatul este autor al infracțiunii de furt calificat în formă continuată, dedusă judecății; consideră că probele administrate în cauză și care sunt apte să dovedească că inculpatul a sustras din părții vătămate șpalierii la care aceasta se referă, sunt următoarele: declarația părții vătămate care a precizat că a constatat dispariția din sa a unui număr de 35 de șpalieri, indicând elemente de identificare a acestora în sensul că prezentau două buline roșii pe ambele laturi și că a văzut aceste bunuri ulterior în gardul ca înconjura locuința inculpatului.
S-au efectuat cercetări la fața locului de către organele de poliție care au constatat că asemenea șpalieri se aflau la locul indicat, împreună cu alți șpalieri asemănători, dar care prezentau alte semne distinctive.
Consideră că ar fi trebuit să fie avute în vedere declarațiile martorilor și, martori care au văzut bunurile în discuție atât la partea vătămată cât și ulterior în gardul inculpatului și au constatat identitatea dintre aceștia: Martora chiar a precizat că a fost contrariată de atitudinea inculpatului care, imediat după cercetarea la fața locului și observarea acestui aspect de organele de poliție, a înlocuit din gard aceștia șpalieri. Nu trebuie neglijată conduita inculpatului care, la cercetarea la fața locului a refuzat să semneze procesul verbal și nu a dorit să ofere nici o explicație cu privire la existența acestor bunuri, ulterior au fost audiați la propunerea sa o serie de martori, pentru a dovedi legalitatea modului de procurare a bunurilor.
Cu martorii a încercat să dovedească faptul că șpalierii au fost cumpărați de către inculpat, însă declarațiile acestora conțin contradicții atât în privința numărului de șpalieri, cât și în privința semnelor, fără a se indica cele două buline roșii de vopsea, aspect esențial.
Consideră că susținerile martorilor au caracter mincinos și nu ar fi trebuit avute în vedere de către instanță și, în raport de aceste mijloace de probă solicită a se constata că prima instanță a procedat în mod corect atunci când a dispus condamnarea inculpatului.
Solicită admiterea recursului declarat de Parchet, casarea deciziei de apel cu menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apărătorul ales al intimatului inculpat solicită menținerea deciziei pronunțate de Tribunalul Galați ca fiind legală și temeinică, fiind pronunțată în urma unei analize corecte a probelor administrate în cauză ce duce la concluzia că inculpatul nu este autorul furtului.
Consideră că încă de la început s-a mers și s-a persistat în confuzie, datorată susținerilor părții vătămate având în vedere că sesizarea acesteia este din data de 5 mai 2006 către Poliția comunei, despre fapta de sustragere a unui anumit număr de șpalieri, faptă care s-ar fi petrecut la data de 28.03.2006, aceasta arătând că și în ianuarie 2005 i s-au sustras șpalieri, nu este constantă în a preciza care sunt elementele de identificare a șpalierilor.
Susține că inculpatul a cumpărat șpalierii de la martorul audiat în cauză și invocă procesul verbal de constatare la fața locului din data de 5 mai 2006 din care rezultă care erau semnele de identificare a șpalierilor găsiți în gardul inculpatului. Solicită a se avea în vedere declarația părții vătămate cu privire la acest aspect și că probele conduc la ideea că nu inculpatul este autorul faptei. Consideră că singura soluție corectă în cauză ar fi soluția de respingere a recursului declarat de parchet și menținerea deciziei de apel, care exprimă situația reală.
Conform prevederilor art. 385 indice 13 alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt intimatului inculpat - care se consideră nevinovat și a cumpărat
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 212/3.05.2007 a Judecătoriei Tg.B a fost condamnat inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare (faptă din 28.01.2006 și 27/28.03.2006).
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 71 Cod penal a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c cod penal, pe durata executării pedepsei.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată domiciliată în sat, comuna -, jud.
În baza disp. art. 14 Cod pr. penală, art. 346 cod pr. penală și art. 998 cod civil, a fost obligat inculpatul -- la plata sumei de 255 lei către partea vătămată cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 191 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul - la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400 lei.
În motivarea hotărârii s-a arătat că prin rechizitoriul nr. 680/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.B, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că în seara zilei de 28.01.2006 inculpatul - a sustras un număr de 20 șpalieri din beton, din părții vătămate.
Fiind audiată la termenul din 01.11.2006 partea vătămată a declarat că la sfârșitul lunii martie 2006 când a început lucrările de tăiat la vie a constatat că pe o bandă de 5 rânduri au fost sustrași 35 de șpalieri din beton, care erau însemnați cu vopsea la vârful șpalierilor, motiv pentru care a sesizat organele de poliție.
La data de 05.05.2006 împreună cu organele de poliție și în prezența martorilor asistenți și s-au deplasat la domiciliul inculpatului - unde a constatat că șpalierii ei se aflau montați în gardul împrejmuitor cu sârmă al inculpatului.
Întrucât nu și-a recuperat șpalierii, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 490 lei.
Prezent în instanță și audiat la termenul din 04.04.2007 inculpatul - nu a recunoscut faptele, însă a declarat că la gardul împrejmuitor pe care l-a construit în luna aprilie 2006 cumpărat 27 de șpalieri de la martorul.
Din declarația martorilor din lucrări și audiați la termenul din 01.11.2006 rezultă că s-au deplasat împreună cu organele de poliție la domiciliul inculpatului -, unde au văzut că în gardul împrejmuitor al locuinței inculpatului se aflau și șpalierii părții vătămate care erau marcați cu.
Din declarațiile martorilor, și audiați la propunerea inculpatului rezultă că nu știu nimic de furtul săvârșit de inculpatul -. Martorul a declarat că i-a vândut 27-30 șpalieri inculpatului în anul 2006, pe care i-a vopsit el cu vopsea. Martorii și mai declară că ei au transportat cu căruța șpalieri de la domiciliul martorului la domiciliul inculpatului.
Declarațiile martorilor, și, sunt contradictoriii și nu pot fi reținute de instanță, deoarece susținerile acestora nu se coroborează cu declarațiile martorilor din lucrări audiați în cauză și nu știu nimic de furtul săvârșit de inculpat.
Declarațiile acestor martori nu se coroborează nici cu procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat de organele de poliție de la data de 05.05.2006.
Vinovăția inculpatului - este dovedită cu sesizarea și declarațiile părții vătămate, proces-verbal de cercetare la fața locului și declarațiile martorilor din lucrări și, care au fost la fața locului și au văzut în gardul inculpatului șpalieri ce aparțineau părții vătămate.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului - de a sustrage părții vătămate în două rânduri șpalieri din beton în valoare de 210 lei, în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul - arătând că nu el a sustras șpalieri părții vătămate și că șpalierii de la gard i-a cumpărat de la martorul, solicitând achitarea în baza art. 10 lit. c pr.pen.
S-a apreciat că apelul declarat de inculpat este fondat.
Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele conform art. 371 al.2 tribunalul C.P.P. a constatat că hotărârea apelată este netemeinică, în mod greșit dispunându-se condamnarea inculpatului printr-o apreciere eronată a probelor administrate în cauză.
Astfel partea vătămată a sesizat la data de 05.05.2006 organele de poliție din localitatea că în ziua de 28 martie în jurul orelor 12,30, când s-a dus la nobilă, a constatat lipsa a 15 șpalieri din beton. A mai precizat că în luna ianuarie 2006 i-au mai dispărut 20 de șpalieri.
În aceeași zi s-a efectuat o cercetare la fața locului ( părții vătămate), constatându-se urme de încălțăminte, ce nu au putut fi ridicate, că partea vătămată mai are în vie cam 300 de șpalieri care sunt însemnați cu buline rotunde de vopsea de culoare roșu spre pe câte două laturi a fiecărui spalier.
Tot în aceeași zi se face și o constatare la locuința inculpatului (din oficiu, organele de poliție și având mandat de percheziție) constatându-se că are confecționat un gard din din beton, circa 95 de bucăți, între care s-au identificat și i aparținând părții vătămate după însemnele particulare (buline rotunde de vopsea, culoarea roșu spre pe câte două laturi ale fiecărui spalier).
În același proces verbal s-a arătat că nu s-a discutat cu proprietarul imobilului, însă se întocmește un alt proces verbal în care se arată că inculpatul refuză să de declarație.
În declarația dată la filele 9-10 dosar de urmărire penală, ca și în fața instanței de fond partea vătămată revine asupra semnelor particulare ale șpalierilor susținând că aceștia erau însemnați cercuri de vopsea spre roșu grena pe fiecare din cele 4 laturi ale șpalierului, ceea ce duce la o confuzie cu privire la identificarea bunurilor sustrase.
Martorii asistenți la cercetarea la fața locului și constatarea de la locuința inculpatului și au confirmat că din părții vătămate au desprins 35 de însemnați pe două laturi cu buline rotunde de vopsea culoarea spre roșu, că s-au deplasat la locuința inculpatului și au numărat circa 90-100 de șpalieri la gard între care se aflau și șpalierii cu însemnele sus-menționate. Tot în declarațiile din 05.05.2006 în finalul declarației au arătat că s-ar fi deplasat după 3 zile la locuința inculpatului și ar fi constatat că șpalierii însemnați cu culoare au fost scoși de la gard.
În faza de judecată cei doi martori asistenți au arătat că șpalierii părții vătămate erau însemnați cu câte un punct de vopsea pe una din laturi, contrar declarațiilor anterioare și ale părții vătămate.
Inculpatul nu a fost audiat în faza de urmărire penală, nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, organele de urmărire penală stabilind că acesta se sustrage de la urmărirea penală.
Această susținere nu este dovedită cu nici o probă, în cauză nefiind emisă nici o citație prin care inculpatul să fie chemat la organele de urmărire penală, nu s-a emis nici un mandat de aducere, nu s-a întocmit nici un proces verbal de cercetare la domiciliul acestuia.
Faptul că s-au efectuat adrese la Centrul Militar Județean G Administrația Națională a Penitenciarelor și Consiliul Local pentru a se confirma dacă inculpatul este concentrat, încorporat, arestat ori decedat, nu înlătură obligația organului de cercetare penală de a dispune citarea inculpatului și, eventual, emiterea unui mandat de aducere ori cercetarea acestuia, cel puțin, la domiciliu.
În aceste condiții inculpatul nu a putut să cunoască materialul de urmărire penală pentru a-și face apărările.
Însă în cursul judecății, legal citat, inculpatul s-a prezentat și a fost audiat, arătând că gardul respectiv l-a făcut luna aprilie, că o parte din șpalieri i-a avut de când a cumpărat terenul iar 27 de i-a cumpărat de la numitul.
Susținerile inculpatului au fost confirmate de martorii, care a arătat că i-a vândut inculpatului 27-30 de șpalieri însemnați cu vopsea în primăvara anului 2006, care i-a transportat cu căruța până la domiciliul inculpatului și, care a ajutat la încărcatul șpalierilor în căruță.
Față de cele arătate tribunalul a constatat că inculpatul - a dovedit proveniența șpalierilor reclamați de partea vătămată, respectiv de la martorul.
S-a apreciat că prima instanță în mod greșit a înlăturat declarațiile martorilor. și, motivat de faptul că nu s-ar corobora cu declarațiile martorilor din lucrări și nu știau nimic de furtul săvârșit de inculpat. Din contra cele trei depoziții se completează cu celelalte depoziții, cu probele administrate în cauză.
În consecință s-a constatat nu inculpatul a sustras șpalierii părții vătămate ci o altă persoană rămasă neindentificată. Urmează ca organele de cercetare penală să stabilească de unde a avut șpalierii pe care i-a vândut inculpatului.
Față de aceste considerente Tribunalul Galația admis apelul declarat de inculpatul - și în rejudecare a desființat sentința penală nr. 212/2007 a Judecătoriei Tg B și în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c din Codul d e procedură penală a achitat pe inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 208 al. a - 209 al. 1 lit. g cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 37 lit. b Cod penal.
Au fost respinse pretențiile civile ale părții vătămate ca fiind nefondate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați care apreciază hotărârea instanței de apel ca fiind nefondată sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, apreciind că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția acestuia pentru faptele deduse judecății, solicitând condamnarea acestuia.
De asemenea, a declarat recurs și partea vătămată care la termenul de judecată din data de 7.03.2008 a declarat că își retrage recursul.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de apel pe baza analizei probelor administrate în cauză a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. c pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 al. 1 lit. g - cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, deoarece:
Este adevărat că din declarațiile părții vătămate rezultă că aceasta a constatat în ziua de 21 martie lipsa a 15 șpalieri de beton și de asemenea, că în luna ianuarie 2006 i-ar fi dispărut 20 de șpalieri din proprietate.
Cu ocazia cercetării la fața locului, s-au constatat urme de încălțăminte și că șpalierii părții vătămate sunt însemnați cu buline rotunde de vopsea de culoare pe câte două laturi a fiecărui șpalier.
Din procesul verbal încheiat la locuința inculpatului rezultă că la gardul confecționat de acesta în jurul imobilului s-au găsit șpalieri din beton aparținând părții vătămate conform însemnelor particulare ( buline rotunde de vopsea de culoare roșu spre pe câte două laturi a fiecărui șpalier).
Inculpatul nu a putut fi audiat în faza de urmărire penală, apreciindu-se de organele de poliție că s-ar sustrage urmării penale, dar la dosarul cauzei nu s-a depus nici un act pentru a se face dovada sustragerii (respectiv proces verbal de căutare la domiciliu, mandat de aducere ).
În cursul judecății inculpatul legal citat s-a prezentat în instanță și a declarat că a cumpărat 27 de șpalieri de la numitul ( fila 49 dosar de fond).
Susținerile inculpatului au fost confirmate de martorii care a declarat că a vândut inculpatului 27 - 30 șpalieri însemnați cu vopsea în primăvara anului 2006, care i-a transportat cu căruța până al domiciliul inculpatului și care a ajutat la încărcatul șpalierilor în căruță.
Față de aceste probe administrate în cauză, Curtea constată următoarele:
Se confirmă faptul că din părții vătămate au dispărut mai mulți șpalieri care au fost găsiți în gardul inculpatului făcut în jurul imobilului proprietate, dar aceste probe nu pot duce la concluzia că inculpatul este persoana care a sustras șpalierii, deoarece numărul de șpalieri sustrași ar fi impus prezența unui mijloc de transport iar din procesul verbal de la fața locului în afară de urme de încălțăminte de la fața locului nu s-au găsit urmele mijlocului de transport sau alte probe (declarații de martori, etc) din care să rezulte că inculpatul este persoana care a sustras în două rânduri șpalierii din părții vătămate.
În acest context, apărarea inculpatului că ar fi cumpărat șpalierii respectivi de la numitul demonstrată cu probe de acesta pare ca fiind plauzibilă.
În condițiile în care instanța de judecată, precum și procurorul de ședință nu a dat dovadă de rol activ pentru lămuri de unde a avut martorul șpalierii pe care i-a vândut inculpatului, probele administrate duc la existența unui dubiu cu priv8re la săvârșirea faptei de către inculpat, dubiu care profită acestuia.
Mai precis, se solicită condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată pe baza unor probe indirecte, probe care duc doar la prezumția că inculpatul ar fi săvârșit fapta.
Față de aceste considerente, hotărârea instanței de apel fiind legală și temeinică, se va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și se va lua act de retragerea recursului declarat de partea vătămată.
Văzând și prevederile art. 192 al. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva Deciziei penale nr. 474 din data de 14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați ( sentința penală nr. 212 din data de 3 mai 2007 Judecătoriei Tg. B în dosarul nr-), privind peinculpatul -(CNP: - fiul lui și, născut la data de 17.01.1972 în G, domiciliat în comuna, sat, județul G).
Ia act de retragerea recursului declarat de partea vătămată împotriva Deciziei penale nr. 474 din data de 14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenta parte civilă la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 Mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. 14 Mai 2008
Tehn. 15 Mai 2008
Apel: -
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Ion Avram, Constantin Cârcotă