Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 323/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 323/R/2009

Ședința publică din 2 iulie 2009

PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela

JUDECĂTOR 3: Popovici Corina

Judecător: - -

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 09.09.1993, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr.56/A din 7 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, decizie prin care s-a desființat în parte, pe latura penală, sentința penală nr.54 din 12 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Carei, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art.192 și 209 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent lipsă, asistat de avocat, în substituire avocat, în baza delegației de substituire nr.01 emisă la 02.07.2009 de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat și interpretul de limba maghiară HG, lipsă fiind părțile responsabile civilmente intimate și și de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:

Apărătorul inculpatului recurent avocat solicită citarea inculpatului minor care are aceeași situație juridică cu inculpatul de azi.

Instanța, respinge cererea formulată deoarece doar inculpatul a declarat recurs în cauză.

Nefiind alte excepții sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului avocat solicită admiterea recursului, casarea și modificarea deciziei instanței de apel, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, în sensul redozării pedepsei cu reținerea art.74 lit.c Cod penal. Consideră că, raportat la poziția de recunoaștere a faptei, corect au fost reținute în favoarea inculpatului prevederile art.74 lit.c Cod penal de către instanța de fond, însă nelegal instanța de apel a dispus majorarea pedepsei care este mult prea exagerată înlăturând dispozițiile textului menționat.

Procurorul apreciază hotărârea atacată ca legală și temeinică, în mod just au fost înlăturate circumstanțele prevăzute de art.74 lit.c Cod penal și majorate pedepsele aplicate inculpaților, considerente față de care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr-, în baza art.300 ind.1 alin.1 Cod de procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a fiecărui inculpat, respectiv, și, cu datele personale din dispozitiv, aflați în prezent în Arestul S M, în baza încheierii nr.21/02.10.2008 a Judecătoriei Carei și a mandatelor de arestare preventivă nr.27/02.10.2008 pentru inculpatul, nr.26/02.10.2008 pentru inculpatul și nr.25/02.10.2008 pentru inculpatul.

În baza art.300 ind.1 alin.3 Cod de procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a fiecărui inculpat; cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 200 lei s-a dispus a se vira din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați S M în favoarea avocat, reprezentând onorariu apărător din oficiu.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat arestare preventivă a fiecărui inculpat impun, în continuare, privarea de libertate, și că nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea acestor măsuri, raportat la amploarea activității infracționale concretizată prin numărul M de furturi, la faptul că cercetarea judecătorească nu a demarat, că există temerea că la o eventuală punere în libertate în această fază procesuală inculpații ar comite din nou infracțiuni de același gen cu cele pentru care au fost trimiși în judecată, că în această activitate infracțională au participat trei minori, care anterior au mai săvârșit nenumărate fapte de același gen, astfel că, există un pericol concret pentru ordinea publică lăsarea acestora în libertate.

Față de nulitățile invocate prin apărător ales, instanța de fond a constatat că acestea nu se regăsesc printre cele prevăzute în mod expres ca și nulități absolute, prev. de art.197 Cod de procedură penală iar actele medicale întocmite în cadrul urmăririi penale sunt efectuate de organe specializate iar în cazul în care acestea sunt contestate și depuse alte probe doveditoare, în cadrul cercetării judecătorești se pot administra și alte probe de specialitate.

Ca un corolar al celor arătate mai sus, instanța de fond în temeiul art.300 ind.1 alin.1 Cod de procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a fiecărui inculpat, respectiv, și, aflați în prezent în Arestul S M, arestați în baza Încheierii nr.21/02.10.2008 a Judecătoriei Carei și a mandatelor de arestare preventivă nr.27/02.10.2008 pentru inculpatul, nr.26/02.10.2008 pentru inculpatul și nr.25/02.10.2008 pentru inculpatul.

În baza art.300 ind.1 alin.3 Cod de procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a fiecărui inculpat.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia iar suma de 200 lei s-a virat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați S M în favoarea avocat, reprezentând onorariu apărător oficiu.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs, inculpații, și solicitând admiterea recursurilor, casarea Încheierii Judecătoriei Carei și în consecință judecarea lor în stare de libertate iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu orice altă măsură preventivă.

În motivare se arată că prejudiciul cauzat prin infracțiuni este mic, au o vârstă fragedă, nu se impune privarea lor de libertate.

Apărătorul inculpatului mai arată, de asemenea, că inculpatul a participat doar la trei fapte, recent a împlinit vârsta de 14 ani, nu prezintă pericol social.

Prin decizia penală nr.232/R din 15 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, în baza art.385 indice 15 pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la art.300 indic.1 alin.4 Cod procedură penală cu aplicarea art.160/a alin.2 Cod procedură penală, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați, fiul lui și, născut la 09.09.1993 în Carei, CNP -, in prezent aflat în Arestul IPJ S M, fiul lui și, născu la 04.12.1993 în Carei, CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ S M, fiul lui și, născut la 16.06.1994, în Carei, CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ S M, împotriva Încheierii penale pronunțată la data de 15.10.2008, de Judecătoria Carei în dosar nr-.

În baza art.189 Cod procedură penală, s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați SMa sumei de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu avocat, conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.2114/ 2008.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, au fost obligați recurenții-inculpați în solidar cu părțile responsabil civilmente la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat, inculpații, în solidar cu, și, în solidar cu și câte 300 lei fiecare, iar inculpatul G, în solidar cu la plata sumei de 100 lei RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul examinând actele și lucrările de la dosar, și în lumina dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive, a apreciat că recursul inculpaților este nefondat, astfel că l-a respins pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală și al instanței de fond, rezultă că măsura arestului preventiv a fost luată în mod legal și temeinic, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute la dispozițiile speciale aplicabile minorilor în materia măsurilor preventive.

Având în vedere amploarea activității infracționale concretizată în numărul M de furturi, instanța a apreciat că împotriva inculpaților subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive, continuă să-și găsească incidență dispozițiile art.148 lit.d și f din Codul d e procedură penală, existând un pericol concret pentru ordinea publică lăsarea acestora în libertate, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpaților.

Nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpați ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia.

Doar vârsta lor ( abia trecuți de 14 ani ), nu este o justificare suficientă pentru a înlocui măsura arestării preventive, cu atât mai mult cu cât au mai săvârșit și alte fapte de același gen și chiar mai grave.

Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea necesității unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai M decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni, dedus din modul de săvârșire al faptei.

Or, în prezenta speță, reținând și că sunt arestați de o scurtă perioadă de timp, datele dosarului indică pericolul săvârșirii unor noi infracțiuni de către inculpați în cazul lăsării lor în libertate.

Pentru cele mai sus arătate, Tribunalul a apreciat că recursul este nefondat, astfel că l-a respins în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la prevederile art.300 ind.1 alin.4 Cod procedură penală cu aplicarea art.160/a alin.2 Cod procedură penală.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând, prin intermediul apărătorului său, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.

Apreciază că, raporta la poziția de recunoaștere a faptei, corect au fost reținute în favoarea inculpatului prev. de ar.74 lit.c Cod penal de către instanța de fond.

Curtea, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.385/9 alin.3 Cod procedură penală combinate cu ar.385/6 alin.1 și 385/7 alin.1 Cod procedură penală, apreciază că recursul inculpatului este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.

Starea de fapt a fost bine reținută de instanța de fond și cea de apel, just argumentată și conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat fiind legală ( aspecte care de altfel nu au fost contestate de inculpat ).

Astfel, în mod corect, s-a reținut vinovăția inculpatului în ceea ce privește comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal și violare de domiciliu prev. și ped. de art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.99 alin.2 Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal. De menționat că de altfel inculpatul a și recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește criticile inculpatului, referitor la menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond în legătură cu cuantumul pedepsi și reținerea circumstanțelor atenuante, apreciem că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, în mod corect și judicios, instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante reținute în sarcina inculpatului și a majorat pedepsele aplicate acestuia.

În acest sens, corect s-a reținut că prin modul și împrejurările concrete de săvârșire a infracțiunilor de două sau mai multe persoane împreună, pe timp de noapte, în loc public și prin efracție; multitudinea actelor infracționale, faptele prezintă o gravitate ridicată, iar modul de operare îi prezintă pe inculpați ca persoane cu periculozitate pentru ordinea de drept. Mai mult, în mod corect a constatat instanța de apel că, instanța de fond nu a motivat reținerea circumstanțelor atenuante, încălcându-se prevederile art.796 Cod penal.

Ca urmare, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.56/A din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o va menține în întregime.

Va obliga recurenții în solidar cu părțile responsabile civilmente și să plătească statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Va deduce din pedeapsă arestul preventiv până la zi, respectiv 2 iulie 2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr.56/A din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurenți, în solidar cu părțile responsabil civilmente și să plătească statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, conform delegației nr.2676/19.05.2009, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Deduce din pedeapsă arestul preventiv până la zi, respectiv 2 iulie 2009.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 2 iulie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

în concediu de odihnă în concediu de odihnă

semnează președintele semnează președintele

completului jud. completului jud.

decizie - jud.- -

În concept - 10.07.2009

Judecători recurs -

- - -

3 ex./13.07.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

din 11 noiembrie 2009

Către,

CURTEA DE APEL ORADEA

Departamentul economico-financiar

Vă facem cunoscut că, în dosarul penal cu nr. de mai sus, privind pe inculpatul recurent pe domnul interpret de limba maghiară HG( telefon nr.0727/- ) - traducător autorizat de limba maghiară, a prestat serviciul de interpret în dezbateri la termenul din 2 iulie 2009 pe durata a 2 ore.

În consecință, vă solicităm să procedați la achitarea contravalorii serviciului prestat, potrivit legislației în vigoare.

Președinte, Grefier,

- - - -

Președinte:Rus Claudia
Judecători:Rus Claudia, Condrovici Adela, Popovici Corina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 323/2009. Curtea de Apel Oradea