Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 347/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 347 Dosar nr-
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului
de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul impotriva deciziei penale nr 29/A din 3 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul B în dosarul penal nr -.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat in stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat și intimatul parte vătămată. Se constată lipsa intimatului parte vătămată, -, -, si Pierre.
Procedura îndeplinită.
Se permite apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de arest.
Avocat depune la dosar o scrisoare medicală care atestă starea de sănătate a inculpatului si o hotărâre care susține afirmațiile acestui inculpat că mama a fost evacuată.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, în temeiul art art 385/15 pct 2 lit d raportat la art 385/9 alin 1 pct 14 Cod procedură penală și, rejudecând, să se pronunțe o hotărâre prin care să se reducă către minimul special cuantumul pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere circumstanțele concrete și persoana inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpatul, apreciind că s-au valorificat corespunzător dispozițiile art 72 Cod penal.
Solicită a se ține seama că inculpatul a săvârșit 15 infracțiuni de furt calificat în mod similar, însă, având in vedere circumstanțele personale, starea de recidivă specială, instanța de apel și apoi instanța de apel au avut in vedere criteriile de individualizare si dispozițiile art 52 Cod penal, cu atât mai mult cu cât la urmărirea penală a recunoscut săvârșirea faptei, iar la instanța de fond a încercat să denatureze adevărul.
Intimatul parte vătămată, având cuvântul, lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței, precizând că nu are pretenții de formulat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere memoriul formulat și depus la termenul anterior în care a ținut să scoată în evidență faptul că nu el este cel care a săvârșit infracțiunile reținute in sarcină și pentru care a fost condamnat. Chiar dacă este recidivist, nu înseamnă că a și săvârșit infracțiunile, menționând în acest sens că cel într-adevăr vinovat este liber și plecat din țară de peste un an de zile.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că deși procurorul a specificat faptul că sunt toate autodenunțuri, cu toate acestea a fost condamnat la 5 ani închisoare cu aplicarea unui spor, astfel că, astfel cum a menționat si in memoriu, solicitarea sa nu de reducere a cuantumului pedepsei, ci de anulare a pedepsei aplicate, respectiv de achitarea a sa.
Pentru toate acestea și ținând seama și de starea sa de sănătate, de faptul că mama sa a fost evacuată, solicită admiterea recursului.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1317/07.10.2008 pronunțată de Judecătoria Brașovs -a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare. Pedeapsa rezultantă a fost aplicată pentru săvârșirea, în concurs real, a 15 infractiuni de furt calificat, pedepsele aplicate pentru aceste infracțiuni fiind ulterior contopite cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat, cât și cu alte 5 pedepse.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul a sustras o serie de bunuri din interiorul a 15 autoturisme aparținând tot atâtor părți vătămate în timp ce acestea opreau în locurile de parcare amenajate pe drumul spre Elementele de fapt care au condus prima instanță la soluția de condamnare adoptată în cauză s-au desprins din probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești și care au constat în procesele verbale ce au fost întocmite cu ocazia cercetărilor la fața locului, procese verbale însoțite de planșe foto, procesele verbale de reconstituire la care au fost atașate planșe foto, declarații de martor, cât și declarațiile inculpatului din cursul urmăririi penale, în cursul cercetării judecătorești acesta adoptând o altă poziție procesuală, nerecunoscând comiterea faptelor care i se imputau și menționând că fratele său, numitul, ar fi fost autorul acestora.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și inculpatul. Criticile aduse de procuror au vizat aspecte de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând majorarea pedepsei rezultante prin aplicarea unui spor de pedeapsă mai ridicat, iar inculpatul a solicitat achitarea sa pe considerentul că nu el este autorul faptelor imputate, ci fratele său, totodată făcând referire și la cuantumul pedepselor aplicate, solicitând reducerea acestora pentru a putea fi redusă pedeapsa rezultantă.
Tribunalul Brașov, prin decizia penală nr.29/A/03.02.2009, a respins ca nefondate apelurile declarate în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre, a reținut faptul că prima instanță a efectuat o corectă analiză și apreciere a probelor administrate în cauză, stabilind în mod judicos că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea sa. Aceste aspecte rezultă din recunoașterea sa cuprinsă în declarațiile din cursul urmăririi penale unde acesta a descris modalitatea în care au fost comise, reconstituirea faptelor și declarațiile martorilor asistenți, ocazie cu care au fost găsite, în locurile indicate chiar de inculpat, o parte din bunurile sustrase. Schimbarea poziției procesuale a inculpatului în faza de judecată fără o justificare care să reziste criticilor - prin raportare la unele promisiuni ce i-ar fi fost făcute și care ar fi avut ca finalitate unele avantaje de care ar fi beneficiat inculpatul - nu poate conduce la înlăturarea unor elemente de probă.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului, atât cele componente, cât și cu privire la cuantumul sporului din pedeapsa rezultantă, Tribunalul a reținut că, prin raportare la dispozițiile art.72 pen. în cauză a fost stabilit un tratament just și corespunzător gradului de pericol social atât în parte, cât și în întregul său.
Împotriva deciziei Tribunalului Brașova declarat recurs inculpatul, fără a fi motivat conform art.38510alin.1 pr.pen. urmând a fi avute în vedere dispozițiile alin.3 al aceluiași articol. Personal, cât și prin apărătorul desemnat din oficiu, acesta a susținut că nu el este autorul faptelor ce i se impută, ci fratele său, motivele regăsindu-se în practicaua prezentei decizii și fiind încadrate în cazul de casare prev. de art.3859pct.18 pr.pen.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, Curtea reține ca nefundat recursul declarat în cauză.
Astfel, Curtea re ine că motivele dezvoltate de inculpat, atât oral, cât și în cuprinsul memoriului scris depus de acesta, nu se încadrează în cel invocat, respectiv comiterea unei erori grave de fapt, deoarece recursul este o cale de atac preponderent de reformare, iar cazurile de casare sunt limitativ determinate de lege. În actuala reglamentare a recursului nu se prevede pentru instanța de recurs dreptul de a da o nouă apreciere probelor.
Deși în prezent dispozițiile art.3859pct.18 pr.pen. sunt interpretate mai puțin restrictiv, în sensul că eroarea gravă de fapt nu trebuie confundată cu o greșită aprecire a probelor, iar acest caz de casare este incident ori de câte ori este evidentă stabilirea eronată a faptelor în existența sau inexistența lor, împrejurările în care au fost comise, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmă sau nu existența, dar și cu privire la persoana care le-ar fi comis, condiția esențială este să fi avut o influență covârșitoare asupra solutiei adoptate.
Mai mult, nu orice eroare asupra faptelor atrage aplicarea acestui caz de casare, ci numai acele erori care au influențat soluția procesului, atunci când trebuia să se pronunțe o soluție de achitare, în loc de condamnare, sau invers, pentru că în aplicarea acestui caz de casare trebuie să se rețina întotdeauna nu numai o eroare de fapt, dar și gravitatea acestei erori prin influențarea negativă pe care a avut-o în soluționarea laturii penale.
Or, astfel cum în mod corect au reținut instanțele de fond, schimbarea poziției procesuale de care a dat dovadă inculpatul în primele două faze ale procesului penal nu au avut o bază o justificare care să nu reziste criticilor, nefiind fundamentate pe o bază reală numai dacă ne raportăm la faptul că parte din bunurile sustrase au fost găsite chiar la informațiile oferite de inculpat. În aceste condiții, este puțin probabil ca inculpatul să fi știut unde se găsesc acestea doar ca urmare a relatărilor fratelui său despre presupusele fapte pe care acesta din urmă le-ar fi săvârșit.
Pentru aceste considerente, Curtea, n baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul mpotriva deciziei penale nr.29/A/03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr.-, pe care o va menține.
Văzând și dispozițiile art.189 și 192 alin.2 pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul mpotriva deciziei penale nr.29/A/03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr.-, pe care o menține.
În baza art.189 pr.pen. dispune plata din fondurile către Baroul Brașova sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 400 lei cu tiltu de cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publica, azi, 27.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - ptr.- - pl. în concediu - -
Semnează președinte complet
- -
GREFIER,
Ptr. - - plecată în concediu
semnează grefier sef sectie
Red. 10.07.2009
Dact. 20.07.2009
2 ex.
Jud apel,
Jud fond N
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Elena Barbu, Simona Franguloiu