Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 376/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 209 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 376
Ședința publică din 19 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și -, ambii deținuți în prezent în Penitenciarul Botoșani, împotriva deciziei penale nr. 167 A din 25 august 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul, asistat de avocat desemnat din oficiu, inculpatul -, asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind părțile civile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat din oficiu pentru inculpatul - solicită admiterea recursului și, pe fond, casarea sentinței Judecătoriei Botoșani și a deciziei Tribunalului Botoșani și, în rejudecare, achitarea inculpatului în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală coroborat cu disp. art. 181Cod penal, întrucât, față de valoarea mică a prejudiciului, de modalitatea concretă de săvârșire a faptei și poziția de recunoaștere și regret sincer a faptei comise de către inculpat, fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni. În subsidiar, dacă instanța consideră necesară aplicarea unei pedepse cu caracter penal, solicită a se da eficiență circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74, 76 Cod penal și având în vedere că inculpatul și-a afirmat disponibilitatea în recuperarea integrală a prejudiciului, parte din acesta fiind recuperat prin restituire, aplicarea unei pedepse sub minimul special, orientată către minimul general, apreciind că resocializarea inculpatului ar fi eficientă și ar fi asigurată prin aplicarea unei pedepse egale cu detenția preventivă efectuată până în prezent.
Avocat din oficiu pentru inculpatul solicită admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Botoșani pentru art. prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală. Recurentul consideră pedeapsa aplicată de către instanța de fond și menținută de instanța de apel mult prea mare pentru faptele săvârșite. De asemenea, solicită ca instanța să dea eficiență maximă circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal și redozarea pedepsei aplicate în sensul micșorării acesteia. Precizează că inculpatul a avut o poziție procesuală corectă, are o situație materială deosebit de precară, are în întreținere o minoră, iar prejudiciile cauzate sunt de valoare foarte mică, și au fost parțial recuperate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondate a ambelor recursuri declarate de către inculpați și de menținere a deciziei Tribunalului Botoșani. În ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate de către instanța de fond și menținute de instanța de apel, apreciază că acestea au fost în mod corect individualizate și că sunt proporționale cu gravitatea infracțiunilor comise de către cei doi inculpați și cu persoana acestora. În ceea ce privește solicitarea de achitare în baza art. 181Cod penal a inculpatului -, consideră că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de acest articol și în special cea privitoare la persoana inculpatului. De asemenea, solicită instanței să deducă în continuare durata arestării preventive de la 25.08.2009 la zi.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Precizează că locuiește într- singură cameră împreună cu mama sa bolnavă și cu un frate cu handicap și că a săvârșit infracțiunea constrâns de condițiile grele de viață.
Inculpatul -, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Precizează că prejudiciul cauzat este foarte mic și că nu prezintă pericol social.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2030 din 2 iulie 2009 Judecătoria Botoșani, l-a condamnat inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b, art. 74, 76, 80 din Codul penal la pedeapsa de 3 luni închisoare (parte vătămată B);
- complicitate la furt calificat prev. și ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, la pedeapsa de 4 ani închisoare (parte vătămată );
- furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g alin. 2 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 37 lit. b din Codul penal, la pedeapsa de 4 ani închisoare (părți vătămate și B).
Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, la pedeapsa de 4 ani închisoare (parte vătămată );
- furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, alin. 2 lit. b, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 37 lit. b din Codul penal, la pedeapsa de 4 ani închisoare (părți vătămate și
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 din Codul penal a aplicat celor doi inculpați pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită la 4 (patru) ani și 5 (cinci) luni închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71, 64 lit. a teza a II-a, b din Codul penal.
A fost menținută măsura arestării preventive față de cei doi inculpați.
S-au dedus din pedepsele aplicate, durata reținerii și arestării preventive de la data de 7.05.2009 la zi.
S-a constatat că părțile vătămate și B nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciile în valoare de 30 lei, respectiv 260 lei, fiind recuperate prin restituire.
Au fost obligați inculpații să plătească, în solidar, părții civile suma de 1500 lei, iar părții civile suma de 550 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
1. În ziua de 22 martie 2009, în jurul orei 15:00, în timp ce se afla în supermarketul din- din municipiul B, inculpatul - și învinuitul - au sustras câte 7 ciocolate de 100, mărcile și, pe care le-au ascuns în buzunarele interioare ale hainelor.
În momentul în care au ajuns la casa de marcat cei doi au prezentat și au achitat produsele din, fără să declare nimic despre ciocolatele sustrase. Agentul de pază - i-a observat prin intermediul camerei de supraveghere în momentul în care și-au însușit ciocolatele, motiv pentru care i-a controlat la ieșirea din magazin și a găsit cele 14 ciocolate sustrase în valoare totală de 60 lei, dulciurile fiind predate pe bază de dovadă responsabilului de magazin.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În drept, prima instanță a reținut că fapta săvârșită de inculpatul - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, din Codul penal, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, dovada de recuperare a prejudiciului, declarațiile martorilor - și, declarația învinuitului - și declarația de recunoaștere a inculpatului.
Față de învinuitul - s- dispus, prin rechizitoriu, scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e din Codul penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
2. La data de 18 aprilie 2009, în jurul orei 18:00, în timp ce se aflau în zona din municipiul B inculpații și - au observat-o pe partea vătămată, care părea a fi sub influența băuturilor alcoolice, și s-au hotărât să-i sustragă banii. Apropiindu-se de partea vătămată, inculpatul - a intrat în vorbă cu aceasta, distrăgându-i atenția, în timp ce inculpatul i-a sustras din buzunarul cămășii de la piept un de bancnote, fără a uza de acte de amenințare sau de violență. Inculpații au părăsit locul faptei în fugă, urcând într-un taxi, pierzându-și astfel urma în oraș.
După sesizarea organelor de poliție, prin interogarea bazei de date sistemului automat de recunoaștere facială "", partea vătămată i- recunoscut pe autori în persoanele celor doi inculpați.
În cuprinsul plângerii și declarațiilor ulterioare, partea vătămată susținut constant că în ziua respectivă avut suma de 1500 lei, din care 1400 provenea din încasarea unei bonificații oferite în aceeași zi de administratorul El-Ro" punct de lucru B, unde este angajat ca agent de transport, iar 100 lei îi avea de acasă.
În cursul urmăririi penale, cu ocazia audierii în prezența martorului asistent Precu, inculpații au recunoscut sustragerea banilor de la partea vătămată, însă au susținut că teancul respectiv de bancnote nu conținea decât suma de 600 lei pe care au împărțit-o în mod egal și au cheltuit-o în mod personal.
În fața instanței inculpații au recunoscut săvârșirea faptei, declarând că sunt de acord să despăgubească partea civilă cu suma solicitată de 1500 lei, cea ce reprezintă o recunoaștere implicită a sustragerii acestei sume.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta săvârșită de inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, e din Codul penal, iar fapta inculpatului - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. și ped. de art.26 din Codul penal rap. la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, e din Codul penal.
Faptele inculpaților sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate, rezultatul recunoașterii autorilor de către partea vătămată prin sistemul "", declarația martorului Precu și declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
3. În seara zilei 2 mai 2009, în jurul orei 20:00, inculpații și - consumau băuturi alcoolice în barul Stadion de pe Calea Națională nr.69 din municipiul În același local se afla și partea vătămată, care era deja sub influența băuturilor alcoolice. -se să-i sustragă părții vătămate portmoneul, inculpații au invitat-o pe acesta la masa lor și au consumat împreună băuturi alcoolice până în jurul orei 21:30, când partea vătămată s-a deplasat la tejgheaua barului pentru a plăti consumația. Inculpații au urmat-o îndeaproape și, într-un moment prielnic, inculpatul i-a sustras portmoneul din buzunarul interior al gecii. Partea vătămată a încercat să-l prindă, însă inculpatul a imediat portmoneul inculpatului -, ambii părăsind barul în fugă.
Martorele și, care deserveau barul în acea seară, au observat modul în care cei doi inculpați și-au coordonat acțiunile pentru a-i sustrage părții vătămate portmoneul.
Partea vătămată și cele două martore i-au recunoscut pe inculpați în cazul procedurii de interogare a bazei de date a Sistemului automat de recunoaștere facială "".
În cursul urmăririi penale, cu ocazia audierii, inculpații au arătat că și-au împărțit suma de 400 lei, iar portmoneul și documentele conținute (cartea de identitate și certificatul de naștere ale părții vătămate) le-au aruncat într-un spațiu cu vegetație.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 550 lei reprezentând 400 lei suma de bani aflată în portmoneu și suma de 150 lei cheltuielile efectuate pentru obținerea altor acte de identitate.
Inculpații au recunoscut săvârșirea faptei, declarând că sunt de acord să despăgubească partea civilă cu suma solicitată.
4. În dimineața zilei de 7 mai 2009, în jurul orei 9:00, inculpații au intrat în magazinul - aparținând B de pe-, cu scopul de a sustrage bunuri. Aceștia au observat mai multe baloturi de mochetă depozitate chiar lângă intrarea magazinului. Într-un moment de neatenție a vânzătoarei, inculpatul - a sustras unul din baloturi, l- așezat pe umerii inculpatului, părăsind amândoi magazinul în fugă.
Martorul, un angajat al magazinului, alergat în urma inculpaților, reușind să-l prindă doar pe inculpatul, pe care l-a reținut până la sosirea lucrătorilor de poliție. Acesta a recunoscut fapta împreună cu inculpatul -.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză deoarece prejudiciul în valoare de 260 lei a fost recuperat prin restituire.
În drept, prima instanță a apreciat că faptele descrise la punctele 3 și 4 întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e, alin.2 lit.b din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, fiind dovedite cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate, declarația numitei, reprezentanta părții vătămate B, declarațiile martorilor, și, dovada ridicării mochetei sustrase de la inculpatul, rezultatele recunoașterii autorilor de către părțile vătămate și martori prin sistemul "" și declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
Referitor la persoana inculpaților, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul, în vârstă de 36 ani, a absolvit patru clase, este necăsătorit, fără ocupație și recidivist în condițiile art.37 lit. b față de șapte pedepse privative de libertate aplicate în perioada 1994-2004 pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și tâlhărie, ultima pedeapsă fiind de trei ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.3402 din 16.11.2004 a Judecătoriei Botoșani, din a cărei executare a fost liberat condiționat la data de 10 octombrie 2006 cu un rest de pedeapsă de 297 zile închisoare.
Inculpatul -, în vârstă de 33 de ani, nu are studii, nu este căsătorit, nu are ocupație și este recidivist în condițiile art. 37 lit.b din Codul penal față de cinci pedepse privative de libertate aplicate în perioada 1995 - 2004 pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, ultima pedeapsă fiind de trei ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.3402 din 16 decembrie 2004 Judecătoriei Botoșani, fiind eliberat condiționat la data de 19 decembrie 2006 cu un rest de 227 zile închisoare.
La stabilirea și individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, modalitatea de săvârșire a faptelor, respectiv de două persoane împreună, într-un loc public, în timpul nopții, îndrăzneala de care dau dovadă inculpații în comiterea faptelor chiar dacă au fost surprinși în flagrant de mai multe ori, perseverența infracțională a acestora începând cu anii 1994, 1995 și până în prezent, valoarea prejudiciilor cauzate părților vătămate și conduita procesuală corespunzătoare a inculpaților.
În cazul faptei descrise la punctul 1, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă valoarea modică a prejudiciului cauzat părții vătămate B prin sustragerea celor 7 ciocolate și a dat eficiență disp. art.74, 76 și 80 din Codul penal în sensul a aplicat inculpatului - o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Având în vedere că faptele au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni, prima instanță a dispus, în temeiul art.33 lit.a și art.34 din Codul penal contopirea pedepselor aplicate, urmând ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită la 4 ani și 5 luni închisoare. Prima instanță a apreciat, de asemenea, că se impune aplicarea sporului de pedeapsă având în vedere numărul faptelor comise.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din Codul penal, instanța a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Instanța a apreciat că prin aplicarea pedepsei pentru faptele săvârșite inculpații au devenit incompatibili cu exercitarea drepturilor menționate.
În temeiul art. 350 din Codul d e procedură penală instanța a menținut măsura arestării preventive față de inculpați, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acesteia nu s-au schimbat, respectiv condițiile prev. de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, în sensul că inculpații au săvârșit fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă tocmai din modalitatea de comitere a faptelor și din perseverența infracțională a acestora.
În temeiul art.88 din Codul penal instanța a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la data de 7 mai 2009 la zi.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat că părțile vătămate B și B nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciile în valoare de 30 lei, respectiv 260 lei, fiind recuperate prin restituire.
Reținând vinovăția inculpaților în cauzarea prejudiciilor în dauna părților civile și, instanța i-a obligat, în temeiul art.14, 346 din Codul d e procedură penală, rap. la art.998 și 1003 din Codul civil să plătească, în solidar, părții civile suma de 1500 lei, iar părții civile suma de 550 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, la data de 10 iulie 2009, au declarat apel inculpații și -, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate. Ambii inculpați, în petițiile de apel, susțin că pedeapsa aplicată este mult prea aspră în raport cu gradul de pericol social al faptelor comise, fiecare având o situație familială deosebit de grea, motiv pentru care solicită ca, în raport de gravitatea faptelor comise, dar și de circumstanțele personale ale fiecăruia, să se procedeze la reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii pedepsei spre minimul prevăzut de lege.
Prin decizia penală nr. 167 din 25 august 2009 Tribunalul Botoșania respins ca nefondate apelurile declarate de cei doi inculpați, a menținut starea de arest și a dedus pedeapsa executată la zi.
S-a reținut că instanța de fond a avut în vedere, la aplicarea pedepsei, criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și a făcut o corectă individualizare a sancțiunilor. Instanța a ținut seama atât de gradul de pericol social al faptelor comise, de numărul infracțiunilor și de cuantumul prejudiciilor produse, de împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele (într-un interval de timp relativ scurt), dar și de circumstanțele reale și personale ale fiecărui inculpat.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs inculpații și -, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepselor. Au motivat inculpații că au săvârșit faptele din cauza stării materiale precare pe care o au, că le-au recunoscut și regretat, că prejudiciul cauzat este relativ mic și parte din el a fost recuperat. În consecință solicită reducerea pedepselor.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, care pot fi încadrate în art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, cât și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea constată că recursurile sunt întemeiate.
În baza art. 72 alin. 1 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor instanța trebuie să țină seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Curtea reține că inculpații au avut numeroase condamnări la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni contra patrimoniului însă, la individualizarea pedepsei, această situație trebuie analizată și prin raportare la împrejurările în care inculpații au săvârșit faptele din speță, prejudiciul produs și realizarea scopului prevăzut de legiuitor prin aplicarea pedepsei, astfel cum este circumscris în disp. art.52 Cod penal. Modul în care inculpații au acționat și rezultatul produs impun aplicarea unei pedepse care să aibă ca rezultat îndreptarea, reeducarea și prevenirea comiterii altor infracțiuni, iar pedeapsa aplicată acestora, de 4 ani închisoare, sporită la 4 ani și 5 luni, este prea mare în raport de scopul prevăzut de legiuitor.
În consecință, C va reduce pedepsele aplicate inculpaților la minimul special prevăzut de lege, având în vedere faptul că aceștia au recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, au manifestat disponibilitatea de a despăgubi părțile vătămate, iar pedepsele urmează a fi executate în regim privativ de libertate.
În ce privește solicitarea inculpatului -, prin apărător, de a fi achitat în temeiul art. 181Cod penal, Curtea constată că faptele săvârșite de acesta, în formă continuată, prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, date fiind împrejurările în care au fost săvârșite, respectiv de două persoane împreună, pe timp de noapte și în loc public. Pe de altă parte, prin săvârșirea infracțiunilor s-au încălcat ordinea de drept și drepturile părților vătămate, astfel încât nu se poate vorbi de o încălcare minimă a valorilor apărate de lege pentru a dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 181Cod penal.
Nici solicitarea ambilor inculpați de a se reține în favoarea lor circumstanțe atenuante nu este întemeiată întrucât prejudiciul relativ mic, atitudinea procesuală corectă, recunoașterea și regretarea faptelor, raportate la numărul de condamnări anterioare și perseverența infracțională nu justifică reținerea circumstanțelor atenuante.
Examinând din oficiu cauza, nu se constată și alte motive care să conducă la casarea hotărârii, astfel că în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală Curtea va admite recursurile, va casa în parte sentința penală și în totalitate decizia și în rejudecare va reindividualiza pedepsele.
În temeiul art. 38517alin. 4 rap. la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat se va deduce, în continuare, durata arestării preventive de la data pronunțării deciziei recurate, 25 august 2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 26. 11.1972 în mun. B, domiciliat în mun. B,-, jud. B, studii 4 clase, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, recidivist, posesor seria - nr. -, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani și -, fiul lui și, născut la data de 01.04.1976 în mun. B, jud. B, cu același domiciliu,-, fără studii, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, recidivist, posesor seria - nr. -, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva deciziei penale nr.167A din data de 25.08.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
Casează în totalitate decizia penală mai sus-menționată și în parte sentința penală nr.30 din data de 02.06.2009 pronunțată de Judecătoria Botoșani și în rejudecare:
Înlătură din sentința penală dispoziția de aplicare a art.33 lit. a, art.34 Cod penal și sporul de pedeapsă aplicat.
Condamnă pe inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art.26 Cod penal rap. la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (în loc de 4 ani închisoare), parte vătămată fiind.
Condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e, g și alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b Cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (în loc de 4 ani închisoare), părți vătămate fiind și
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (în loc de 4 ani închisoare), parte vătămată fiind.
Condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e, g și alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b Cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (în loc de 4 ani închisoare), părți vătămate fiind și
În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal contopește pedepsele aplicate inculpatului - prin prezenta cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin mai sus-menționată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin1, 209 alin.1 lit.a, e Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b, art.74, 76, 80 Cod penal, în pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare.
Pedeapsă de executat pentru inculpatul -:3 ani închisoare.
În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal contopește pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta în pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare.
Pedeapsă de executat pentru inculpatul:3 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Deduce în continuare din pedepsele aplicate inculpaților și - durata arestării preventive de la data de 25.08.2009 la zi.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care suma de 600 lei reprezentând onorariu avocați oficiu inculpați se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.10.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 2/21.10.2009
Jud. apel -
-
Jud. fond -
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana, Biciușcă Ovidiu, Andronic Tatiana
