Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 383/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. -
488/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.383
Ședința publică din data de 17 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr.114/A/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II -a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/06.03.2009 depusă la dosar, lipsă fiind intimata-parte vătămată SC SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate în temeiul art.3859pct.18 și C.P.P. pe fond, achitarea inculpatului în temeiul art.11 alin.2 raportat la art.10 alin.1 lit.c C.P.P. având în vedere că la dosarul cauzei nu s-a găsit decât o urmă papilară, justificată de prezența apelantului-inculpat în incinta acelui depozit pentru a inspecta oferta magazinului în vederea achiziționării unei uși, pe care a și cumpărat-o, lucru dovedit de factura emisă de la acel depozit.
Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpatul are doi copii minori și că desfășura activități de colectare și comercializare fier vechi.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, considerând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, întemeiată pe mijloace de probă administrate atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești, demonstrând astfel săvârșirea faptei de către inculpat.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, subliniază că a fost în acel depozit pentru a cumpăra o ușă.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 6 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B la data de 06.01.2009 în dosarul -, în temeiul art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. g și i Cp, s-a dispus condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 71.Cod Penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a și b Cod Penal, pe durata executării pedepsei principale.
Conform art. 88.Cod Penal,s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de o zi din data de 23.09.2008 și a arestării preventive dispusă în cauză de la 08.10.2008 la zi, iar în baza art. 350 alin. 1.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
De asemenea a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă ca neîntemeiată, iar în temeiul art. 191 alin. 1.C.P.P. s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în fapt, în sarcina apelantului inculpat că în noaptea de 08/09.06.2008, prin forțarea unui panou dintr-un perete, a pătruns în depozitul aparținând de unde a sustras mai multe bunuri, faptă ce întrunește atât obiectiv cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. g, i Cp.
Pentru a reține această situație de fapt instanța a avut în vedere plângerile formulate de și declarațiile numitului reprezentantul părții vătămate ( 9, 10, 13 dup); procesul-verbal de cercetare la fața locului ( 15 dup); procese verbale încheiate de către organele de poliție ( 37, 60, 63, 64, 65 dup); planșe foto ( 17-27 dup); raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr. -/15.07.2008, întocmit de lucrătorii DOPMB - Secția 9 Poliție - Biroul Investigații Criminale ( 28 dup).
Astfel s-a reținut în considerentele sentinței atacate că, angajat în funcția de distribuitor șef la magazin la, a arătat că depozitul în cauză a fost închis în data de 08.06.2008, ora 13.30, fără a se constata lipsa din interior a vreunui obiect și a fost redeschis la data de 09.06.2008, ora 08.20, când a fost constatată spargerea depozitului prin forțarea și îndepărtarea unui panou din aluminiu tip "sanviș" amplasat în partea a acestuia, iar din interior s-a constata lipsa mai multor bunuri, printre care 57 bucăți conductor cupru 2,5 și 55 de bucăți conductor 1,5, cu lungimea de 100 mm, un telefon mobil marca Nokia 2610, precum și suma de 950 de lei. În ceea ce privește rolele de bandă fibră aflate în imediata apropiere a locului prin care s-a pătruns în depozit și de pe care s-au prelevat urme papilare, martorul a mai declarat faptul că acestea au fost manipulate, respectiv încărcate și descărcate doar de angajați ai societății fără a fi folosite alte persoane străine, zileri, mai ales că nicio persoană din afara societății nu avea acces la acestea. De asemenea, în declarația dată pe parcursul urmăriri penale în data de 07.07.2008, a arătat că nu îl cunoaște pe inculpat, că acesta nu a fost angajatul societății și nu avea acces la locul comiterii faptei.
Conform procesului - verbal de cercetare la fața locului din data de 09.06.2008 de către lucrătorii Secției 9 Poliție, de la locul faptei au fost prelevate trei urme papilare, dintre care două urme au fost ridicate de pe panoul tip "sanviș" forțat, din partea exterioară a acestuia, iar o urmă papilară a fost ridicată de pe o rolă de fibră aflată în dreptul spărturii prin care s-a pătruns în depozit.
După analizarea urmelor papilare prelevate de la locul faptei, prin Raportul de Constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr. - din 15.07.2008, s-a concluzionat că una dintre urmele digitală prelevate de pe panou din aluminiu tip "sanviș" amplasat în partea a depozitului, chiar din locul în care a fost executată spărtura de acces, a fost generată de degetul mare de la mâna a inculpatului, celelalte impresiuni papilare nefiind apte de a fi analizate.
Fiind audiat pe parcursul urmăriri penale, numitul - angajat la firma de pază ce asigura paza depozitului, a confirmat pătrunderea prin efracție în incinta depozitului și comiterea furtului unor bunuri din incinta depozitului, acesta arătând că a asigurat paza în noaptea săvârșirii faptei, însă întrucât nu avea în consemn verificarea exteriorul depozitului de materiale, nu a auzit zgomote suspecte în timpul serviciului.
Audiat în cursul urmării penale și de către judecător cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând inițial că se ocupă de comercializarea fierului vechi, iar că în noaptea de08/09.06.2008se afla în Mun.. A mai arătat că nu știe unde își are sediul, neintrând niciodată în acesta (filele 58 și 56 dup). Ulterior, în declarația sa din data de 22.10.2008 inculpatul și-a schimbat depoziția inițială, amintindu-și că, în urmă cu câteva luni, a cumpărat de la depozitul în cauză o ușă metalică și astfel s-ar putea explica amprentele găsite la locul faptei. În legătură cu acest ultim aspect, lucrătorii de poliție au efectuat cercetări, constatându-se că, într-adevăr a fost cumpărată o ușă metalică de către familia inculpatului de la depozitul respectiv, însă acest lucru a avut loc la data de 16.07.2008, la aproximativ o lună de la data săvârșirii faptei.
Audiat de către instanță pe parcursul cercetării judecătorești, cu ocazia soluționării cauzei pe fond, inculpatul și-a schimbat din nou declarațiile, susținând că, anterior comiterii faptei, ar mai fi fost în depozitul doar pentru a se uita la produse expuse, iar că în cursul lunii august 2008 cumpărat de la acel depozit o ușă metalică și 2 găleți de vopsea. Din declarația inculpatului reiese că ar fi vizitat acest depozit cel puțin în două ocazii, cu toate că inițial declarase că nu a fost niciodată în acesta. În legătură cu urmele papilare ale inculpatului ce au fost găsite în depozit, inculpatul și-a amintit de asemenea, în pofida trecerii timpului ce în mod firesc atrage procesul de uitare, că fiind în depozit a atins cu mâinile mai multe role de fibră de sticlă.
În aceste împrejurări, s-a reținut în considerentele sentinței atacate că declarațiile inculpatului sunt vădit nesincere, împrejurare ce reiese atât din maniera de schimbare a acestora cu ocazia fiecărei noi audieri, cu scopul vădit de a combate materialul probator administrat în cauză, cât și din faptul că inculpatul nu a făcut dovada că la data faptei se afla în Mun., neputând furniza foarte multe amănunte cu privire la acest moment. Oricum, a mai reținut instanța de fond, schimbarea repetată și ajustarea declarațiilor date anterior cu scopul de a le face mai credibile, este specifică persoanelor care sunt nesincere și încearcă să se disculpe și să ascundă adevărul.
În consecință, față de materialul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a apreciat că în cauză inculpatul este autorul faptei reținute în sarcina sa, dispunând condamnarea acestuia la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare.
Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel, arătând în motivare că nu se face vinovat de săvârșirea faptei respective, iar la dosar nu există probe de natură a permite reținerea în sarcina sa a unei infracțiuni de furt în dauna părții vătămate depozitul
Prin decizia penală nr.114/A/12.02.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală, cu majoritate, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
A menținut sentința penală atacată.
În temeiul art. 383 alin. 11rap. la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Conform art. 383 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal a dedus perioada reținerii de o zi din 23.09.2008 și a măsurii arestării preventive a inculpatului de la 08.10.2008 la zi.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești au fost administrate probe care dovedesc săvârșirea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut în baza declarațiilor date de că depozitul în cauză a fost închis în data de 08.06.2008, ora 13.30, fără a se constata lipsa din interior a vreunui obiect și a fost redeschis la data de 09.06.2008, ora 08.20, când a fost constatată spargerea depozitului prin forțarea și îndepărtarea unui panou din aluminiu tip "sanviș" amplasat în partea a acestuia, iar din interior s-a constata lipsa mai multor bunuri, printre care 57 bucăți conductor cupru 2,5 și 55 de bucăți conductor 1,5, cu lungimea de 1 00 mm, un telefon mobil marca Nokia 2610, precum și suma de 950 de lei.
În consecință tribunalul reținut că din probele administrate rezultă cu certitudine existența unei acțiuni de sustragere a unor bunuri din incinta depozitului
În cauză, conform actelor existente la dosarul de urmărire penală, rezultă că organele de cercetare penală s-au deplasat în mod operativ la fața locului, iar din procesul verbal de investigare tehnico-științifică a locului faptei rezultă că au fost prelevate trei urme papilare, dintre care două urme au fost ridicate de pe panoul tip "sanviș" forțat, din partea exterioară a acestuia, iar o urmă papilară a fost ridicată de pe o rolă de fibră aflată în dreptul spărturii prin care s-a pătruns în depozit.
Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr. - din 15.07.2008 rezultă că urma digitală, ridicată și rămasă în evidență de pe o tablă din aluminiu, cu ocazia cercetării la fața locului efectuată pe data de 09.06.2008, privind furtul comis la data de 09.06.2008 din punctul de lucru al firmei L din B,--29 fost lăsată de degetul mare de la mâna a lui.
Prin urmare, din coroborarea mențiunilor existente în procesul verbal de investigare tehnico-științifică a locului faptei cu raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică reiese că urma digitală lăsată de degetul mare de la mâna stânga a lui a fost ridicată chiar din locul în care a fost executată spărtura de acces.
În aceste condiții tribunalul nu a reține că în cauză apelantul inculpat nu a participat la comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, cât timp probele administrate în cauză demonstrează că inculpatul a fost prezent chiar în zona în care s-a executat manevra de pătrundere prin efracție în incinta depozitului. Faptul că urma digitală lăsată de degetul mare de la mâna a lui a fost relevată și ridicată de pe panoul tip "sanviș" forțat, din partea exterioară a acestuia demonstrează faptul că inculpatul a participat efectiv la acțiunea de pătrundere prin efracție în incinta depozitului, modul în care au fost lăsate urmele digitale indicând că inculpatul a îndoit efectiv panoul tip sandviș cu scopul de a pătrunde în interior.
Faptul că bunurile a căror sustragere a fost reclamată de către reprezentantul părții vătămate nu au fost găsite și restituite părții civile este explicabil prin aceea că inculpatul a fost depistat tocmai la data de 23.09.2008, deci la un interval semnificativ de timp de la data comiterii faptei deduse judecății, iar bunurile de genul celor sustrase din depozit (materiale de construcții) sunt relativ ușor de valorificat prin vânzare în termen scurt. De asemenea, în cazul în care sunt folosite scopului pentru care sunt comercializate, aceste materiale devin imposibil de identificat, fiind vorba de bunuri generice și consumptibile.
În egală măsură tribunalul a mai avut în vedere și atitudinea oscilantă manifestată de apelantul inculpat, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească. Astfel, conform celor reținute în mod corect de instanța de fond, în considerentele sentinței apelate, cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând inițial că se ocupă de comercializarea fierului vechi, iar că în noaptea de 08/09.06.2008 se afla în Mun.. A mai arătat că nu știe unde își are sediul, neintrând niciodată în acesta (filele 58 și 56 dup). Din declarația apelantului inculpat dată în faza de cercetare judecătorească în fața instanței de fond reiese însă că acesta ar fi vizitat acest depozit cel puțin în două ocazii, cu toate că inițial declarase că nu a fost niciodată în acesta. În legătură cu urmele papilare ale inculpatului ce au fost găsite în depozit, inculpatul și-a amintit de asemenea, în pofida trecerii timpului ce în mod firesc atrage procesul de uitare, că fiind în depozit a atins cu mâinile mai multe role de fibră de sticlă.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs solicitând casarea în temeiul art. 3859pct. 18 Cod procedură penală și pe fond achitarea conform prevederilor art. 10 lit. c Cod procedură penală, având în vedere că în cauză nu s-a găsit decât o urmă papilară justificată de prezența inculpatului în incinta aceluia depozit pentru a inspecta oferta magazinului în vederea achiziționării unei uși pe care a și cumpărat-
Examinând legalitatea și temeinicia deciziei recurate în cadrul cazului de casare invocat, precum și conform prevederilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Printr-o evaluarea judicioasă a probatoriilor administrate, ambele instanțe au stabilit o corectă situație de fapt și au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei comise de inculpat.
Așa cum a fost reținută, fapta inculpatului, care în noaptea de 08/09.06.2008, prin forțarea unui panou dintr-un perete, a pătruns în depozitul aparținând SC SRL de unde a sustras mai multe bunuri, îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin.1 lit. g, Cod penal.
S-a stabilit prin probele administrate că depozitul în cauză a fost închis în data de 08.06.2008 ora 13,30 fără să se constate lipsa din interior a vreunui obiect și a fost redeschis la dat de 09.06.2008 ora 8,20 când a fost constatată spargerea depozitului prin forțarea și îndepărtarea unui panou din aluminiu tip - "sanviș" și din interior s-a constatat lipsa mai multor bunuri.
Prelevarea de urme papilare de pe panoul tip "sanviș" forțat și de pe o rolă de fibră aflată în dreptul spărturii prin care s-a pătruns în depozit, demonstrează fără putință de tăgadă că inculpatul a fost prezent și a participat la acțiunea de pătrundere prin efracție în incinta depozitului, inculpatul îndoind panoul tip sanviș.
Inculpatul nu a fost în măsură să explice coerent și clar găsirea acestor urme papilare oferind anchetei și cercetării judecătorești mai multe variante care nu se angrenează în ansamblul probator administrat, așa încât în cauză nu pot fi incidente prevederile art. 69 Cod procedură penală.
Dimpotrivă, mențiunile existente în procesul - verbal de investigare tehnico - științifică a locului faptei se coroborează cu concluziile raportului de constatare tehnico - științifică dactiloscopică cu privire la modul de operare și pătrunderea prin efracție în incinta depozitului.
Curtea apreciază că probele evidențiate sunt suficiente și concludente în a stabili cu certitudine vinovăția inculpatului, așa încât în cauză nu poate fi incidente cazul de casare prev. de art. 3859pct. 18 Cod procedură penală.
Așa fiind, constatând și că în cauză nu mai există nici alte cazuri de casare care să fie examinate din oficiu, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 114/A/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
prevenția inculpatului de o zi (23.09.2008) și de la 08.10.2008, la zi și menține măsura arestării preventive.
Obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu - avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./09.04.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Red. - Judecătoria Sectorului 2 B - Secția Penală
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
